Intr-o scrisoare deschisa adresata presedintelui Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice, Bogdan Puscas, Asociatia Romana a Inginerilor Consultanti atrage atentia ca la peste sase luni de la intrarea in vigoare a noii legislatii a achizitiilor publice, in Romania, inca nu s-a renuntat la criteriul “pretul cel mai mic” pentru atribuirea contractelor.

Pachetul de legi privind achizitiile publice (Legea nr. 98/2016 si Legea nr. 99/2016) permite perpetuarea vechiului mecanism de evaluare si atribuire a serviciilor intelectuale pe criteriul “pretul cel mai scazut”, prin introducerea in textele de lege a unor termeni neclari si interpretabili.

Hotararea Guvernului nr. 901 din 27 octombrie 2015 privind aprobarea Strategiei Nationale in domeniul Achizitiilor Publice reglementeaza astfel achizitia serviciilor intelectuale: ”nu se va utiliza criteriul «pretul cel mai scazut» in cazul procedurilor de atribuire a anumitor categorii de contracte sectoriale/ acorduri-cadru de lucrari sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale (cu exceptia cazului in care astfel de servicii sunt la un nivel de baza), ci doar criteriul «cel mai bun raport calitate – pret» (asa cum va fi preluat in noul pachet legislativ)”.

“Daca ne raportam la prevederile art. 32 alin. (6) HG nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publica/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, acesta prevede ca “in aplicarea art. 187 alin. (8) si (9) din Lege, in cazul contractelor de servicii avand ca obiect prestaţii intelectuale, cum ar fi cele de consultanţa/asistenţa tehnica, elaborare studii, proiectare sau supervizare, aferente unor proiecte de complexitate ridicata, criteriul de atribuire prevazut la alin. (1) se aplica in mod obligatoriu, iar ponderea alocata factorului pret nu poate fi mai mare de 40%.”

In continuare, acelasi articol mentioneaza ca “prin ordin al preşedintelui ANAP se stabilesc categoriile de servicii intelectuale, in sensul alin. (6).”

Textul din Legea nr. 98/2016 la care face referire textul din HG 395/2016, respectiv art. 187 alin. (8) şi (9) din Legea 98/2016, prevede ca „autoritatea contractanta nu va utiliza costul cel mai scazut/preţul cel mai scazut drept criteriu de atribuire in cazul:

a) anumitor categorii de contracte de achiziţie publica/acorduri-cadru de lucrari sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale şi care presupun activitaţi cu nivel de complexitate ridicata”” (www.arenaconstruct.ro).

Asrfel, textele din lege, respectiv norme, ne fiind aliniate ( legea vorbind de activitati, iar normele, de proiecte de complexitate ridicata) si ne existand niciun act care sa stabileasca clar care sunt serviciile intelectuale de o complexitate ridicata, se lasa loc interpretarilor. Practic este incalcat scopul avut in vedere de legiuitorul european, respectiv servicii intelectuale de calitate in folosul cetatenilor, crearea si producerea de bunuri sigure si sanatoase, cu respectarea sustenabilitatii si dezvoltarii durabile.

Astfel, fata de aceste dispozitii legale in vigoare, ARIC atrage atentia cu privire la refuzul mai multor autoritati contractante de a aplica criteriul „cel mai bun raport calitate – pret” in ceea ce priveste procedurile de achizitie publica avand ca obiect servicii intelectuale care, in opinia noastra, ca specialisti, sunt aferente unor proiecte de o complexitate ridicata.

Asociatia Romana a Inginerilor Consultanti (ARIC) a inaintat mai multe adrese catre Autoritatile Contractante care au lansat in ultimele luni anunturi privind achizitii publice pentru servicii intelectuale avand drept criteriu de atribuire “pretul cel mai scazut”. In raspunsurile lor, toate aceste Autoritati Contractante au precizat ca au inaintat spre verificare la ANAP fie strategiile de contractare, fie documentatiile de atribuire, si au primit aviz favorabil in vederea publicarii anunturilor de achizitie publica.

ARIC cere solutii urgente, clarificari in definirea serviciilor intelectuale de complexitate ridicata si eliminarea pericolului ca la viitoarele licitatii pentru servicii intelectuale, autoritatile contractante sa mai poata fi folosit criteriul “pretul cel mai mic”, avand in vedere cerintele reglementarilor europene.

Sursa: www.arenaconstruct.ro

 

Tagged with:
 

Leave a Reply

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.



error: Continut protejat !