Informatii utile pentru achizitiile publice de materiale, medicamente si echipamente pentru combaterea pandemiei cu virusul COVID-19

Materialul (in format pdf) poate fi descarcat aici: VASS Lawyers_Ghid achizitii medicale.

Acest ghid este destinat, in principal autoritatilor contractante dar contine si informatii relevante pentru participantii la licitatii, operatori economice, motiv pentru care am sintetizat mai jos cateva informatii, pentru a avea acces integral la Ghid descarcati documentul de mai sus (link rosu). Deasemenea articolul integral aici.

Un articol pe aceeasi tema: Achizițiile publice în contextul stării de urgență, pe fondul epidemiei COVID-19

Iata si sinteza Ghid achizitii medicale pe perioada starii de urgenta, realizat de VASS Lawyers.

1       CUVANT INAINTE

Declararea pandemiei cu virusul COVID-19 de catre OMS, precum si accelerarea raspandirii acestuia pe teritoriul Romaniei a generat necesitatea achizitiei urgente de materiale, medicamente si echipamente necesare combaterii epidemiei.

2       CINE SI CAND POATE EFECTUA ACHIZITII DIRECTE

Posibilitatea realizarii achizitiilor directe pe perioada starii de urgenta este limitata prin Decretul nr. 195/2020:

  • temporal: la perioada pandemiei si starii de urgenta;
  • ca obiect al achizitiei: materiale, medicamente si/sau echipamente necesare pentru combaterea pandemiei;
  • ca tip de autoritate/entitate contractanta: unitati sanitare, directii de sanatate publica, ministere cu sistem de sanatate propriu, autoritati publice centrale, entitati juridice in care statul este actionar majoritar.

Pe perioada pandemiei si starii de urgenta, aceste autoritati contractante pot achizitiona asadar direct doar ceea ce permite in mod expres Decretul nr. 195/2020 pentru fiecare dintre ele in parte si doar daca achizitiile respective sunt necesare pentru combaterea pandemiei.

Alte categorii de autoritati contractante, precum autoritatile locale (e.g. consilii locale/judetene, primarii[1]) nu au dreptul de a aplica procedura de achizitie directa in temeiul Decretului nr. 195/2020 pentru a achizitiona materiale, medicamente sau echipamente necesare combaterii epidemiei de COVID-19. Acestea pot aplica insa achizitia directa daca achizitia se incadreaza in conditiile generale prevazute de legislatia achizitiilor publice, respectiv pentru achizitii cu o valoare mai mica de 135.060 lei [2].

2.1       CE SE POATE ACHIZITIONA IN TEMEIUL DECRETULUI NR. 195/2020

Achizitiile reglementate prin Decretul nr. 195/2020 pot avea ca obiect:

  • materiale;
  • medicamente; si/sau
  • echipamente

Cele trei notiuni nu sunt definite prin Decret. Medicamentele sunt insa definite de legislatia aplicabila, nesuscitand probleme de interpretare.

In ceea ce priveste notiunile de materiale si echipamente, prin raportare la Anexa la OUG nr. 11/2020, care contine categoriile de produse stocuri de urgenta medicala ce pot fi achizitionate de ONAC pentru combaterea pandemiei, se poate argumenta ca materialele si echipamentele vizeaza cel putin urmatoarele produse:

  • materiale – combinezoane, viziere de protectie, manusi, masti de protectie (intrucat in preambulul la OUG nr. 11/2020 se face vorbire despre „echipamente specializate de protectie pentru personal” acestea pot fi insa incadrate si in categoria echipamentelor); dezinfectanti;
  • echipamente – scannere termice, camere de izolare, izolete, ventilatoare medicale, monitoare medicale, injectomate; in plus, astfel cum am aratat mai sus, se poate interpreta ca echipamentele includ si combinezoane, viziere de protectie, manusi, masti de protectie.

2.2       CE AUTORITATI POT FACE ACHIZITII IN TEMEIUL DECRETULUI NR. 195/2020

2.2.1    Autoritati care au obligatia de a achizitiona direct materiale si/sau medicamente

Urmatoarele autoritati par a avea obligatia de a achizitiona in mod direct materiale si/sau medicamente necesare combaterii epidemiei cauzate de COVID-19:

  • directiile de sanatate publica vor achizitiona materiale necesare prin procedura de achizitie directa, sumele necesare fiind asigurate prin transferuri de la Ministerul Sanatatii;
  • unitatile sanitare vor achizitiona materiale si medicamente necesare prin procedura de achizitie directa, sumele necesare fiind asigurate prin transferuri de la Ministerul Sanatatii.

Observam ca Decretul nr. 195/2020 nu prevede in mod expres achizitia directa pentru:

  • achizitia de echipamente de catre unitatile sanitare;
  • achizitia de medicamente si echipamente de catre directiile de sanatate publica.

2.2.2    Autoritati care au dreptul de a achizitiona direct materiale si/sau medicamente

Urmatoarele autoritati au posibilitatea/dreptul de a achizitiona in mod direct materiale si echipamente necesare combaterii epidemiei cauzate de COVID-19:

  • autoritatile publice centrale (Guvernul, ministerele, alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, autoritatile administrative autonome[4]);
  • entitatile juridice in care statul este actionar majoritar.

Din formularea prevederilor legale se poate interpreta asadar ca aceste autoritati/entitati nu au posibilitatea de a achizitiona direct si medicamente (decat daca s-ar interpreta ca acestea se incadreaza in notiunea de materiale).

Totodata, ministerele cu sistem de sanatate propriu au posibilitatea de a realiza achizitii directe pentru unitatile sanitare proprii atat din bugetele ministerelor de resort, cat si din cele ale unitatilor sanitare. Prevederea nu delimiteaza obiectul acestor achizitii, fiind susceptibila de doua interpretari:

  • ministerele pot realiza orice tip de achizitii directe pentru materiale, medicamente si echipamente;
  • ministerele pot realiza doar achizitiile directe prevazute pentru unitatile sanitare, respectiv achizitiile de materiale si medicamente.

2.3       CE VALOARE POT SA AIBA ACHIZITIILE DIRECTE REALIZATE IN TEMEIUL DECRETULUI NR. 195/2020

Pragul general prevazut de art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 pentru realizarea achizitiilor directe este de 135.060 lei, fara TVA, pentru achizitia de produse. In cazurile expres prevazute de Decretul nr. 195/2020, este clar ca acest prag nu este aplicabil, achizitia directa putandu-se realiza pentru valori estimate ce depasesc acest prag.

3       CUM SE EFECTUEAZA ACHIZITIILE DIRECTE

3.1       CARE ESTE LEGISLATIA APLICABILA ACHIZITIILOR DIRECTE

3.2       CARE SUNT PASII DE URMAT PENTRU REALIZAREA ACHIZITIEI DIRECTE

3.2.1    Identificarea si justificarea nevoii Autoritatii Contractante

3.2.1.1        Referatul de necesitate

3.2.1.2        Actualizarea programului anual al achizitiilor publice

3.2.1.3        Documentul justificativ

3.2.2    Realizarea propriu zisa a Achizitiei Directe

3.2.2.1        Procedura de urmat

In functie de valoarea estimata a achizitiei, achizitiile directe vor fi realizate dupa cum urmeaza:

  • in cazul in care valoarea estimata a achizitiei de produse este mai mare de 100.000 leiautoritatea contractanta are obligatia[10]:
    • de a utiliza catalogul electronic pus la dispozitie de SEAP[11]; instructiuni cu privire la sectiunea dedicata achizitiilor directe sunt disponibile aici; de asemenea, ANAP a publicat un set de instructiuni aici;

sau

    • de a publica un anunt intr-o sectiune dedicata a web-site-ului propriu/ANAP sau a SEAP, insotit de descrierea produselor, serviciilor sau lucrarilor care urmeaza a fi achizitionate; este recomandabil ca descrierea sa fie cat mai clara, precisa si amanuntita astfel incat operatorii economici sa primeasca suficiente informatii relevante in baza carora sa-si fundamenteze oferta si preturile aferente.
  • in cazul in care valoarea estimata a achizitiei de produse este mai mica de 100.000 lei, autoritatea contractanta poate achizitiona direct, fara a utiliza catalogul electronic sau anuntul prealabil, prin:
    • consultarea a minimum trei candidati; consultarea se poate face folosind diferite cai/mijloace stabilite la nivelul autoritatii contractante, cu pastrarea dovezilor in acest sens[12]; achizitia poate fi realizata daca este primita chiar si o singura oferta valabila;
  • in cazul in care valoarea estimata a achizitiei de produse este mai mica de 70.000 de lei, autoritatea contractanta poate achizitiona direct:
    • pe baza unei singure oferte;
  • in cazul in care valoarea estimata a achizitiei de produse este mai mica de 4.500 lei, autoritatea contractanta are dreptul de a plati direct, pe baza angajamentului legal, fara acceptarea prealabila a unei oferte[13].

Chiar si in situatia in care valoarea estimata a achizitiei este sub pragurile de 100.000 lei, 70.000 lei sau 4.500 lei, autoritatea contractanta are dreptul de a consulta catalogul electronic pus la dispozitie de SEAP sau de a publica un anunt in vederea realizarii achizitiei.

3.2.2.2        Finalizarea procedurii

Dupa finalizarea procedurii in una dintre variantele mentionate mai sus, autoritatea contractanta are obligatia de a intocmi angajamentul legal prin care se angajeaza cheltuielile aferente achizitiei directe.

Documentul poate lua una dintre urmatoarele forme:

  • contract de achizitie publica;
  • comanda;
  • alt tip de document incheiat in conditiile legii (e.g. documente fiscale, atata timp cat respecta formele legale),

inclusiv in cazul achizitiilor initiate prin intermediul instrumentelor de plata ce permit posesorului sa le utilizeze in relatia cu comerciantii in vederea efectuarii de plati, fara numerar, pentru achizitionarea de produse, servicii si/sau lucrari prin intermediul unui terminal, cum ar fi, dar fara a se limita la, cardurile de plata si/sau portofele electronice.

3.2.3    Efectuarea informarilor necesare

3.2.3.1        Informare prin SEAP

3.2.3.2        Informarea ANAP

3.2.4    Emiterea Documentului Constatator

3.3       POT FI CONTROLATE ACHIZITIILE DIRECTE

3.3.1    Posibilitatea de contestare

Avand in vedere ca:

  • achizitia directa nu reprezinta o procedura de atribuire in sensul legislatiei achizitiilor publice;
  • Legea nr. 101/2016 reglementeaza caile de atac ce pot fi utilizate de persoanele care se considera vatamate „in legatura cu sau in cadrul unei proceduri de atribuire” [19],

prevederile Legii nr. 101/2016, inclusiv cele referitoare la suspendarea procedurii, nu sunt aplicabile in cazul achizitiilor directe[20].

In masura in care sunt incalcate:

  • obligatiile prevazute de lege pentru autoritatea contractanta, reglementate in Capitolul III, Sectiunea 1 „Achizitia directa” din Normele metodologice;
  • normele procedurale interne pentru realizarea achizitiilor directe,

persoanele fizice/juridice care se considera vatamate au dreptul sa conteste actele autoritatii contractante, in conditiile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Etapele procedurale in acest sens presupun:

  • formularea unei plangeri prealabile;
  • dupa caz, formularea unei cereri de suspendare;
  • formularea actiunii in anulare insotita sau nu de o cerere de suspendare.

3.3.2    Controlul ANAP

3.3.3    Consiliul Concurentei

3.3.4    Curtea de Conturi

4       CINE SI CAND POATE APLICA NEGOCIEREA FARA PUBLICARE

Chiar daca multe achizitii nu se incadreaza in tipurile de achizitii directe permise in mod clar prin Decretul nr. 195/2020, incheierea rapida a contractelor de furnizare poate fi realizata pe perioada pandemiei si sub imperiul legislatiei achizitiilor publice, prin procedura de negociere fara publicare prealabila a unui anunt de participare (negociere fara publicare[23].

Negocierea fara publicare poate fi aplicata de catre orice autoritate contractanta pentru orice achizitii publice necesare pentru combaterea pandemiei, atat timp cat sunt indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii[24]:

  • ca o masura strict necesara;
  • atunci cand perioadele de aplicare a procedurilor clasice (e.g. licitatie deschisa, licitatie restransa, negociere competitiva sau procedura simplificata) nu pot fi respectate din motive de extrema urgenta;
  • motivele de extrema urgenta sunt determinate de evenimente:
    • imprevizibile; si
    • care nu se datoreaza sub nicio forma unei actiuni sau inactiuni a autoritatii contractante.

Fata de declararea starii de urgenta la nivel national si ritmul accelerat de crestere a numarului de persoane infectate cu COVID-19, contextul actual poate fi apreciat drept unul de extrema urgenta pentru achizitiile de produse strict necesare pentru combaterea pandemiei.

Mai mult, declararea pandemiei de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii, coroborata cu cresterea numarului de persoane infectate in Romania si Europa poate fi incadrata in notiunea de “motiv de extrema urgenta”, chiar independent de declararea starii de urgenta.

In ceea ce priveste regulile aplicabile, chiar daca negocierea fara publicare este o procedura mai rapida si mai flexibila, aceasta impune respectarea unor minime exigente si proceduri, cele mai importante fiind:

  • respectarea principiilor din materia achizitiilor publice, precum cel al tratamentului egal sau cel al transparentei;
  • initierea procedurii prin transmiterea unei invitatii de participare la negocieri, insotita de documentatia de atribuire, catre unul sau, ori de cate ori este posibil, catre mai multi operatori economici; in situatii in care se impune interventia imediata, legislatia prevede chiar si posibilitatea de a realiza achizitia publica in paralel cu aplicarea procedurii de negociere fara publicare prealabila (nu este insa clara modalitatea practica de aplicare a acestei posibilitati, avand in vedere ca procedura de negociere poate fi derulata chiar si intr-o zi-doua);
  • obligatia de a transmite spre publicare in SICAP un anunt de atribuire in termen de 30 de zile de la data incheierii contractului de achizitie publica/acordului-cadru;
  • durata contractului nu va putea fi stabilita pe o perioada mai mare decat cea necesara pentru a face fata situatiei de urgenta care a determinat aplicarea procedurii.

5       CUM SE ORGANIZEAZA NEGOCIEREA FARA PUBLICARE PREALABILA

5.1       CARE SUNT PASII DE URMAT PENTRU REALIZAREA NEGOCIERII FARA PUBLICARE

5.1.1    Identificarea si justificarea nevoii Autoritatii Contractante

5.1.1.1        Referatul de necesitate

5.1.1.2        Actualizarea programului anual al achizitiilor publice

5.1.1.3        Documentul justificativ

5.1.2    Realizarea propriu zisa a Negocierii Fara Publicare

5.1.2.1        Procedura de urmat

Initierea procedurii de negociere fara publicare prealabila se realizeaza prin transmiterea unei invitatii de participare la negocieri, insotita de documentatia de atribuire, catre unul sau, ori de cate ori este posibil, catre mai multi operatori.

Negocierea fara publicare nu implica asadar respectarea regulilor de publicitate si a termenelor minime pentru depunerea ofertelor, obligatoriu de urmat in cadrul procedurilor concurentiale, avand in vedere si faptul ca aceasta procedura nu se deruleaza prin intermediul SEAP.

In plus, autoritatile contractante nu au nici obligatia informarii ANAP cu privire la initierea unei proceduri de negociere fara publicare generata de motive imprevizibile si de extrema urgenta, astfel cum sunt acestea prevazute la art. 104 lit. c) din Legea nr. 98/2016[27].

Prin urmare, regulile si pasii de derulare a negocierii fara publicare se stabilesc de catre autoritatea contractanta, aceasta fiind responsabila pentru modul de atribuire a contractului de achizitie publica cu respectarea tuturor dispozitiilor legale aplicabile in mod obligatoriu, precum si cu respectarea principiilor achizitiilor publice[28].

5.1.2.2        Finalizarea procedurii

Procedura de negociere fara publicare se finalizeaza, similar oricarei alte proceduri de achizitie publica, odata cu incheierea contractului de achizitie/acordului-cadru.

Autoritatea contractanta nu are dreptul de a stabili durata contractului pe o perioada mai mare decat cea necesara pentru a face fata situatiei de urgenta care a determinat aplicarea procedurii de negociere fara publicare[29].

5.1.3    Efectuarea informarilor necesare

Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite in SEAP anuntul de atribuire in termen de 30 de zile de la incheierea contractului de achizitie publica/acordului-cadru.

5.1.4    Emiterea Documentului Constatator

5.2       POT FI CONTROLATE NEGOCIERILE FARA PUBLICARE

5.2.1    Posibilitatea de contestare

Avand in vedere ca:

  • negocierea fara publicare reprezinta o procedura de atribuire;
  • Legea nr. 101/2016 reglementeaza caile de atac ce pot fi utilizate de persoanele care se considera vatamate „in legatura cu sau in cadrul unei proceduri de atribuire” [30],

Prin urmare, procedurile de atribuire prin negociere fara publicare pot fi contestate in temeiul Legii nr. 101/2016 si se poate solicita inclusiv nulitatea/anularea contractelor/acordurilor-cadru incheiate in temeiul acestei proceduri, in masura in care sunt incalcate prevederile legale aplicabile.

Aceste litigii se solutioneaza insa cu celeritate de catre CNSC sau instantele competente, prezentand din aceasta perspectiva anumite avantaje fata de litigiile solutionate de instantele de judecata in temeiul Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

5.2.2    Controlul ANAP

5.2.3    Curtea de Conturi

6       ACHIZITII IN COMUN / CENTRALIZATE

6.1       ACHIZITIA IN COMUN

Doua sau mai multe autoritati contractante (de exemplu, mai multe spitale din aceeasi regiune) pot conveni sa efectueze in comun anumite achizitii specifice[33].

Achizitiile in comun pot fi realizate in doua modalitati:

  • in intregime in comun, caz in care derularea in comun a procedurii de achizitie, se poate face:
    • fie actionand impreuna, in numele si pe seama tuturor autoritatilor contractante,
    • fie incredintand unei autoritati contractante gestionarea procedurii de achizitie in numele tuturor autoritatilor contractante, care actioneaza atat in nume propriu, cat si in numele si pe seama celorlalte autoritati contractante;

in ambele ipoteze, autoritatile contractante sunt responsabile in mod solidar pentru indeplinirea obligatiilor care le revin in temeiul legislatiei achizitiilor publice;

  • partial in comun, in cazul in care o procedura de achizitie publica nu este organizata in intregime in numele si pe seama autoritatilor contractante, numai anumite parti din procedura fiind derulate in comun de catre autoritatile contractante; in acest caz, autoritatile raman responsabile in mod solidar numai cu privire la activitatile efectuate in comun si fiecare autoritate contractanta este responsabila in mod individual pentru indeplinirea obligatiilor sale in temeiul legislatiei achizitiilor publice in ceea ce priveste activitatile pe care le realizeaza in nume propriu (cum ar fi atribuirea unui contract, incheierea unui acord-cadru, operarea unui sistem dinamic de achizitii, reluarea competitiei in cadrul unui acord-cadru sau stabilirea operatorilor economici parte la un acord-cadru care indeplinesc o anumita sarcina).

In ceea ce priveste pregatirea unei astfel de achizitii efectuate in comun si responsabilitatile fiecarei autoritati contractante in cadrul procedurii de atribuire, ANAP precizeaza ca acestea se stabilesc prin conventia incheiata intre respectivele autoritati (act de asociere, protocol, etc). [34]

Achizitiile in comun se concretizeaza de obicei prin:

  • incheierea unor acorduri-cadru, definite de altfel prin legislatie drept acorduri incheiate in forma scrisa intre una sau mai multe autoritati contractante si unul ori mai multi operatori economici, care permit stabilirea termenilor si conditiilor care guverneaza contractele de achizitie publica ce urmeaza a fi atribuite intr-o anumita perioada, in special in ceea ce priveste pretul si, dupa caz, cantitatile avute in vedere;
  • derularea unui sistem dinamic de achizitii, respectiv procesul de achizitie organizat in integralitate prin mijloace electronice prin intermediul SEAP si deschis, pe intreaga sa perioada de valabilitate, oricarui operator economic care indeplineste criteriile de calificare si selectie, pentru achizitii de uz curent, ale caror caracteristici general disponibile pe piata satisfac necesitatile autoritatii contractante.

Cea mai rapida si simpla varianta de realizare a achizitiei in comun in contextul actual ramane incheierea unui acord-cadru fie prin procedura de negociere fara publicare, fie prin procedura de achizitie directa (daca sunt indeplinite conditiile legale).

6.2       ACHIZITIA CENTRALIZATA

Prin achizitia centralizata, o unitate de achizitii centralizate[35]:

  • achizitioneaza in nume propriu produse si/sau servicii destinate unei/unor alte autoritati contractante; ori
  • atribuie contracte de achizitie publica sau incheie acorduri-cadru pentru lucrari, produse ori servicii in numele si pentru o alta/alte autoritate/autoritati contractante.

Unitatile de achizitii centralizate se infiinteaza prin:

  • hotarare a Guvernului;
  • hotarare a autoritatilor deliberative locale.

Prin urmare, unitatile de achizitii centralizate se pot infiinta atat la nivel central, cat si la nivel local.

Prin hotararile de infiintare a unitatilor centralizate se vor stabili si situatiile si conditiile in care:

  • autoritatile contractante achizitioneaza produse sau servicii de la unitati de achizitii centralizate;
  • unitatile de achizitii centralizate atribuie contracte de achizitie publica/incheie acorduri-cadru de produse destinate altor autoritati contractante.

Unitatile de achizitii centralizate pot achizitiona produse prin:

  • utilizarea si administrarea unui sistem dinamic de achizitii;
  • atribuirea si incheierea unui acord-cadru.

Avantajul derularii achizitiilor prin unitati de achizitii centralizate este ca autoritatile contractante vor putea achizitiona produsele de la o unitate de achizitii centralizate, fara a aplica dispozitiile legislatiei achizitiilor publice pentru achizitiile care indeplinesc conditiile legale (e.g. identitatea autoritatii contractante a fost prevazuta in cuprinsul anuntului de participare publicat de catre unitatea de achizitii centralizate).

La nivel central, functioneaza din anul 2019 Oficiul National pentru Achizitii Centralizate (ONAC), care achizitioneaza produse si servicii centralizat nu doar pentru institutiile centrale si organismele din subordinea acestora care au obligatia de a se inregistra in Registrul utilizatorilor, dar si pentru orice alte autoritati contractante care au dreptul ca, in orice moment, sa solicite ONAC inregistrarea in Registru.

ONAC a fost desemnata institutie abilitata pentru organizarea si derularea procedurilor de atribuire pentru constituirea stocurilor de urgenta medicala. In acest sens, ONAC primeste de la Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta (IGSU) si Ministerul Sanatatii necesitatile si detaliile necesare, iar stocurile se gestioneaza si se administreaza de catre IGSU.

ONAC poate achizitiona asadar la acest moment centralizat produse care includ si produse relevante pentru combaterea pandemiei, precum:

  • la solicitarea autoritatilor contractante inregistrate in Registrul utilizatorilor, atat produse de curatenie, cat si alte produse necesare in acest context, a caror lista poate fi stabilita prin memorandum aprobat de Guvern[36];
  • la solicitarea IGSU sau a Ministerului Sanatatii, produsele aferente stocurilor de urgenta medicala (conform OUG nr. 11/2020).

Pentru constituirea stocurilor de urgenta medicala, ONAC atribuie acorduri-cadru dupa cum urmeaza:

  • in regim de urgenta, pentru gestionarea pandemiei de Coronavirus, prin procedura de negociere fara publicare prealabila, pentru acoperirea necesitatilor de produse stocuri de urgenta medicala enumerate in Anexa la OUG nr. 11/2020 (e.g. scannere termice, camere de izolare, izolete, ventilatoare medicale, monitoare medicale, injectomate, combinezoane, viziere de protectie, manusi, masti de protectie, dezinfectanti), pana la atingerea cantitatilor maxime prevazute pentru fiecare categorie;

Prin Legea nr. 20/2020 de aprobare a OUG nr. 11/2020, s-a introdus posibilitatea de a majora cantitatile prevazute in anexa la OUG nr. 11/2020, in situatii justificate, la propunerea „Grupului de suport tehnico-stiintific privind gestionarea bolilor contagioase pe teritoriul Romaniei” din cadrul Comitetului National pentru Situatii de Urgenta;

  • ori de cate ori este nevoie, pentru constituirea si refacerea stocurilor de urgenta medicala prevazute in Nomenclatorul produselor stocuri de urgenta medicala, prin aplicarea uneia dintre procedurile de atribuire prevazute de art. 68 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice (inclusiv negocierea fara publicare prealabila);

ANEXA 1 – MODEL NOTA JUSTIFICATIVA PENTRU ACHIZITIILE DIRECTE

ANEXA 2 – MODEL NOTA JUSTIFICATIVA PENTRU NEGOCIEREA FARA PUBLICARE

Materialul (in format pdf) poate fi descarcat aici: VASS Lawyers_Ghid achizitii medicale

Tagged with:
 
error: Continut protejat !