Achizitii publice – Erata

, in Achizitii publice, by Ramona

In cazul in care, dupa publicarea unui anunt, intervin anumite modificari fata de informatiile deja publicate, autoritatea contractanta are obligatia de a transmite spre publicare un anunt de tip erata la anuntul initial.

Erata trebuie sa fie publicata nu mai tarziu de 3 zile lucratoare inainte de data stabilita pentru depunerea ofertelor sau cererilor de participare. (Art. 55 Hotararea 395/2016).

Necesitatea unor astfel de modificari poate sa apara in urma unor solicitari de clarificari din partea unor operatori economici, dar si ca urmare a faptului ca autoritatea contractanta constata de la sine ca se impun anumite clarificari/completari ale documentatiei de atribuire.

Modificarile – publicarea unui anunt de tip erata – pot viza criterii de calificare si selectie, dar si specificatii tehnice.

Modificarile substantiale conduc la anularea procedurii de atribuire deoarece:

  • afecteaza atat de mult elementele ce descriu contextul achizitiei publice incat au ca efect schimbarea indicatorilor principali ce caracterizeaza rezultatul contractului ce urmeaza a fi atribuit, fapt ce afecteaza nivelul de competitie sau schimba piata de profil la care se adreseaza;
  • conduc la modificari substantiale a criteriilor de calificare si selectie, in sensul extinderii nivelului acestora sau introducerii unora noi, fapt ce determina restrangerea competitiei sau favorizarea unor anumiti operatori economici.

In situatia in care se modifica elemente ale documentatie de atribuire ce se regasesc si in DUAE autoritatea contractanta are obligatia sa revizuiasca DUAE aferent procedurii de atribuire a contractului de achizitie publica/acordului-cadru in cauza.

In cazul documentatiilor ce au facut obiectul verificarii ANAP, daca autoritatea contractanta constata ca se impune publicarea în SEAP a unui anunt tip erata, iar acest anunţ de tip erata face obiectul verificarii ANAP.

In cazul in care doriti sa fiti la curent cu modificarile de tip erata sau actualizari ale anunturilor de achizitii publice, un Cont Gratuit Aici pe www.licitatie-publica.ro, este ceea ce aveti nevoie.

Sursa: Legea nr. 98/2016 si Hotararea 395/2016

Tagged with:
 

Prin definitie, subantrepriza este subcontractarea de catre un antreprenor general a executarii anumitor obiective partiale ale unei lucrari.

Subcontractarea in achizitiile publice este reglementata de art. 128 al Legii 98/2016.

Subcontractarea se realizeaza intotdeauna prin intermediul unui contract incheiat intre ofertant/asocierea de ofertanți si tertul/tertii desemnati subcontractanti.
Contractant este orice operator economic care este parte la un contract de achizitie publica.
Sucontractant este orice operator economic care nu este parte a unui contract de achizitie publica si care executa si/sau furnizeaza anumite parti ori elemente ale lucrarilor sau ale constructiei ori indeplinesc activitati care fac parte din obiectul contractului de achizitie publica, raspunzand in fata contractantului de organizarea si derularea tuturor etapelor necesare in acest scop.
Alegerea subcontractantului este atributul exclusiv al contractantului, deci al celui care se obliga in indeplinirea contractului fata de autoritatea contractanta.

Daca a fost semnat contractul de achizitie publica intre autoritatea contractanta si operatorul economic a carui oferta a fost stabilita ca fiind castigatoare, acesta este direct raspunzator pentru indeplinirea contractului de achizitie publica in fata autoritatii contractante chiar daca are parti din contract pe care le-a subcontractat altor operatori economici.

Orice operator economic are dreptul de a participa la procedura de atribuire in calitate de ofertant sau candidat, individual ori in comun cu alti operatori economici ( inclusiv in forme de asociere temporara in scopul participarii la procedura de atribuire), subcontractant propus sau tert sustinator.
In cazul in care operatorul economic intentioneaza sa subcontracteze o parte/parti din contract, DUAE include si informatiile solicitate cu privire la subcontractanti.
Autoritatea contractanta solicita contractantului, cel mai tarziu la momentul inceperii executarii contractului, sa ii indice numele, datele de contact si reprezentantii legali ai subcontractantilor sai implicati in executarea contractului de achizitie publica, in masura in care aceste informatii sunt cunoscute la momentul respectiv
Atentie!!!: Subcontractantul depune DUAE distinct

Criterii de selectie pentru subcontractant

Autoritatea contractanta/entitatea contractanta va verifica, pe masura ce ia la cunostinta care este identitatea subcontractantilor, eligibilitatea acestora (fie in procesul de evaluare a ofertelor, fie in implementarea contractului).

Contractantul are dreptul de a implica noi subcontractanți, pe durata executarii contractului de achizitie publica/sectorial, cu condiția ca nominalizarea acestora sa nu reprezinte o modificare substantiala a contractului de achizitie publica/sectorial.

Contractantul va transmite autoritatii contractante informatiile prevazute de lege si va obtine acordul autoritatii contractante privind eventualii noi subcontractanti implicati ulterior in executarea contractului.

Autoritatea contractanta nu poate stabili la nivelul fisei de date:
  • cerinte de participare pentru subcontractantii propusi
Autoritatea contractanta :
  • ia in considerare capacitatea tehnica si profesionala a subcontractantilor propusi pentru partea lor de implicare in contract ;
  • solicita ofertantului/candidatului documente referitoare la capacitatea tehnica si profesionala a subcontractantului propus in raport cu partea din contract pe care o realizeaza;
    • SUBCONTRACTANTUL devine si TERT SUSȚINATOR prin luarea in considerare a capacitatii tehnice si profesionale – deci inclusiv a experientei similare (art.172 (4) din Legea 98/2016)
  •  poate respinge subcontractantul propus, daca nu este satisfacuta de capacitatea acestuia si solicita candidatului/ofertantului o singura data – inlocuirea acestuia si prezentarea unui alt subcontractant (art.
    174 din Legea nr. 98/2016);
  • poate efectua plati directe catre subcontractantii agreati :
    • cand prestatia acestuia este confirmata prin documente agreate de cele trei parti;
    • cand contractantul in mod nejustificat blocheaza confirmarea executarii obligatiilor asumate de subcontractant;

Plata subcontractantilor

In cadrul Legii nr. 98/2016 si Legii nr. 99/2016 a fost prevazut un mecanism care sa permita plati directe catre subcontractanti de catre autoritatea contractanta sau entitati contractante.

Atunci cand un subcontractant isi exprima optiunea de a fi platit direct, autoritatea contractanta are obligatia de a stabili in cadrul contractului de achizitie publica clauze contractuale obligatorii ce prevad transferul de drept al obligatiilor de plata catre subcontractant/subcontractanti pentru partea/partile din contract aferenta/aferente acestuia/acestora, in momentul in care a fost confirmata indeplinirea obligatiilor asumate prin contractul de subcontractare.

Contractul de subcontractare

Contractantul are dreptul de a implica noi subcontractanti, pe durata executarii contractului de achizitie publica, cu conditia ca nominalizarea acestora sa nu reprezinte o modificare substantiala a contractului de achizitie publica

In cazul in care un contract de subcontractare este denuntat unilateral/reziliat de catre una din parti, contractantul are obligatia de a prelua partea/partile din contract aferente activitatii subcontractate sau de a inlocui acest subcontractant cu un nou subcontractant.
Autoritatea contractanta va solicita, la incheierea contractului de achizitie publica sau atunci cand se introduc noi subcontractanti, prezentarea contractelor incheiate intre contractant si subcontractant/subcontractanti nominalizati in oferta sau declarati ulterior, astfel incat activitatile ce revin acestora, precum si sumele aferente prestatiilor, sa fie cuprinse in contractul de achizitie publica.

Inlocuirea/implicarea subcontractantilor de catre contractant in perioada de implementare a contractului poate interveni in urmatoarele situatii:

  • inlocuirea subcontractantilor nominalizati in oferta si ale caror activitati au fost indicate in oferta ca fiind realizate de subcontractanti;
  • declararea unor noi subcontractanti ulterior semnarii contractului de achizitie publica in conditiile in care lucrarile/serviciile ce urmeaza a fi subcontractate au fost prevazute in oferta fara a se indica initial optiunea subcontractarii acestora;
  • renuntarea/retragerea subcontractantilor din contractul de achizitie publica.

Daca inlocuirea sau introducerea unor noi subcontractanti are loc dupa atribuirea contractului, acestia transmit certificatele si alte documente necesare pentru verificarea inexistentei unor situatii de excludere si a resurselor/capabilitatilor corespunzatoare partii lor de implicare in contractul care urmeaza sa fie indeplinit.

Autoritatea contractanta are obligatia de a solicita prezentarea contractelor incheiate intre contractant si subcontractantii declarati ulterior, care sa contina obligatoriu, cel putin urmatoarele elemente:

  • activitatile ce urmeaza a fi subcontractate;
  • numele, datele de contact, reprezentantii legali ai noilor subcontractanti;
  • valoarea aferenta prestatiilor noilor subcontractanti.

Noii subcontractanti au obligatia de a prezenta o declaratie pe propria raspundere prin care isi asuma respectarea prevederilor caietului de sarcini si a propunerii tehnice depuse de catre contractant la oferta, aferenta activitatii supuse subcontractarii.

Noii subcontractanti au obligatia de a transmite certificatele si alte  documente necesare pentru verificarea inexistentei unor situatii de excludere si a resurselor/capabilitatilor corespunzatoare partilor de implicare in contractul de achizitie publica.

Interdictii in ceea ce priveste subcontractantii

Ofertantul nu are dreptul ca, in cadrul aceleiasi proceduri, sa depuna oferta individuala/comuna si sa fie nominalizat ca subcontractant in cadrul unei alte oferte, sub sanctiunea excluderii ofertei individuale sau, dupa caz, a celei in care este ofertant asociat (exceptie fac procedurile care se desfasoara pe loturi).

Persoana fizica/juridica care a participat la intocmirea documentatiei de atribuire, are dreptul sa fie nominalizat subcontractant in cadrul respectivei proceduri, cu conditia ca implicarea acesteia in elaborarea documentatiei sa nu fie de natura a distorsiona concurenta.

Este interzisa deasemenea participarea persoanelor fizice/juridice participante direct in procesul de evaluare/verificare a candidaturilor/ofertelor, sub sanctiunea excluderii din procedura de atribuire.

Este exclus din procedura subcontractantul care are membri in consiliul de administratie/organul de conducere sau de supervizare si/sau are actionari ori asociati persoane rude pana la gradul al patrulea inclusiv ori care se afla in relatii comerciale cu persoane care detin o functie de decizie in cadrul autoritatii contractante.

Pe parcursul derularii contractului, contractantul nu are dreptul de a inlocui subcontractantii nominalizati in oferta fara acceptul autoritatii contractante, iar eventuala inlocuire a acestora nu trebuie sa conduca la modificarea propunerii tehnice sau financiare initiale.

 Sursa: ANAP, Legea 98/2016

O echipa formata din reprezentanti ai Cancelariei Prim-ministrului (CPM), Agentiei Naţionale pentru Achizitii Guvernul RomanieiPublice (ANAP)si ai Asociatiei Patronale a Industriei de Software si Servicii (ANIS) au coordonat realizarea primului ghid de achizitii software din Romania.

Scopul ghidului este sa indrume personalul implicat in procesul de achizitie a solutiilor software, in redactarea documentatiei tehnice de atribuire. Ghidul este adresat in principal institutiilor publice dar poate fi foarte bine utilizat si in cazul achizitiilor din domeniul privat. Recomandarile din ghid sunt aplicabile atat achizitiilor de solutii software personalizate (“solutii custom” sau “solutii la comanda”) cat si achizitiilor de produse software deja existente.

Sarcina de a crea un caiet de sarcini pentru o achizitie software poate parea la inceput extrem de complexa si coplesitoare, mai ales daca persoana insarcinata nu are o pregatire tehnica de specialitate sau se afla la primul astfel de demers.

Acest ghid isi  doreste sa arate ca orice specialist intr-un domeniu public, care cunoaste problemele cu care se confrunta organizatia sa, poate redacta un caiet de sarcini coerent, chiar si fara a avea o pregatire tehnica in domeniul software. Tocmai din acest motiv, in redactarea ghidului s-a incercat evitarea unui limbaj foarte tehnic si, de asemenea, explicarea intr-un mod cat mai simplu notiunile tehnice relevante.

Ghidul propune o structura a caietului de sarcini si o serie de recomandari privind realizarea acestuia. Exemplele oferite in ghid au strict rolul de a explica mai bine anumite concepte si nu trebuie preluate ad-litteram in documentatia de atribuire.

Termenul de “solutie software” folosit in ghid cuprinde toate componentele si serviciile necesare implementarii unei solutii ce are la baza software. Aceste servicii si componente pot cuprinde: licente pentru produse software de baza (sisteme de operare, sisteme de baze de date), licente pentru produse software specializate (ERP, CRM, BPM, KB, HelpDesk), software existent disponibil comercial pe scara  larga tip COTS (Commercial of the Shelf)  echipamente hardware, servicii de analiza si arhitectura, servicii de consultanta in domeniul software, servicii de dezvoltare si testare, servicii de design grafic si multe altele, lista nefiind exhaustiva.

Ce nu isi propune acest ghid

Ghidul se  refera strict la achizitii software si nu isi propune  sa  acopere partea de achizitii hardware, networking, servicii de infrastructura sau comunicatii.

Ghidul adreseaza in principal latura tehnica a achizitiilor de  software si nu isi propune  sa adreseze aspectele legale ale achizitiilor precum  conditii de eligibilitate, procedura achizitiilor sau contractarea.

De asemenea, ghidul nu isi propune sa faca recomandari de tehnologie, arhitectura sau privind procesul care ar trebui urmarit pe perioada unei implementari.

Ghidul propune  o structura a documentatiei tehnice de atribuire si un set de recomandari de la care  se poate porni in elaborarea documentatiei. Documentatia de atribuire trebuie insa adaptata de la caz la caz prin eliminarea unor cerinte care poate nu sunt aplicabile sau prin adaugarea de cerinte noi, specifice proiectului.

Despre ghid

Ghidul a fost realizat la initiativa Guvernului Romaniei de catre Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii (ANIS). Grupul de lucru care  a participat la elaborarea ghidului a fost format din: Mihai Matei (Essensys Software), Alex Lapusan  (Zitec), Dan Garlasu (Oracle) cu suportul si coordonarea doamnei Valerica Dragomir (ANIS) si Alex Timis (ANIS).

Cuprinsul Ghidului de achizitii software pentru institutiile publice:
1. Introducere
  • Principii
  • Independenta Autonomie si continuitate
  • Definirea problemelor si obiectivelor
  • Definirea cerintelor
  • Formulari clare si naturale
  • Cerinte juste – principiul necesitatii
  • Inclusiv vs. exclusiv
  • Evaluare obiectiva și transparenta
  • Implicarea pe parcursul proiectului
3. Caietul de sarcini
  • Descrierea institutiei si a activitatii
  • Problemele si nevoile curente
  • Scopul si obiectivele proiectului
  • Rolurile utilizatorilor
  • Cerinte functionale
  • Cerinte nefunctionale
  • Cerinte de comunicare si organizare
  • Livrabilele proiectului
  • Procesul de acceptanta
  • Cerinte post implementare
  • Structura financiara
4. Criterii de atribuire
  • Cadrul legislativ
  • Metodologie de evaluare
  • Stabilirea criteriilor de evaluare
  • Criteriile de pret si cost
  • Punctarea ofertelor in functie de cost sau pret
  • Criterii tehnice
5. Concluzii
Ghidul poate fi descărcat la linkul urmator: Ghid-Achizitii-Software-pentru-Institutiile-Publice-v1.0 impreuna cu Formularul de evaluare pret.
Documentul reprezinta prima versiune a acestui ghid. Ca in orice demers initial exista, cu siguranta, aspecte care pot fi imbunatatite, precum  si posibile erori sau inadvertente care pot fi indreptate.Adresa de contact pentru sugestii si observatii: ghidachizitii@anis.ro

Sursa: www.anis.ro

Tagged with:
 

Notificare cu privire la achizitii efectuate de entitatile care isi desfasoara activitatea in sectoarele apei, energiei, transporturilor si serviciilor postale.

In Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cu nr. L275 din 12.10.2016, a fost publicata Decizia (UE) 2016/1804 a Comisiei Europene din 10 octombrie 2016 privind normele de aplicare a articolelor 34 și 35 (art. 34- Activitati expuse direct concurentei și art. 35 – Procedura de stabilire a aplicabilitatii articolului 34 – n.n.) din Directiva 2014/25/UE, decizie care contine reguli detaliate de aplicare a respectivelor articole.
Regulile instituite de Decizia (UE) 2016/1804 ofera suport in aplicarea prevederilor articolului 54 din Legea nr. 99/2016 și ale articolelor 163 – 169 din H.G. nr. 394/2016.
Decizia Comisiei Europene poate fi consultata la urmatorul link: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=uriserv:OJ.L_.2016.275.01.0039.01.ENG&toc=OJ:L:2016:275:TOC sau pe site-ul ANAP la sectiunea Legislatie Europeana.

Articolul 1

(1) Cererile referitoare la aplicabilitatea articolului 34 din Directiva 2014/25/UE depuse in temeiul articolului 35 din aceeasi directiva („cererile privind aplicabilitatea articolului 34”) cuprind cel putin informatiile specificate in anexa I la prezenta decizie. Ele urmeaza structura anexei I la prezenta decizie.

(2) In  cazurile in  care o  autoritate  nationala  independenta  competenta  in  ceea ce  priveste activitatea in  cauza a adoptat o pozitie argumentata si motivata, astfel cum se precizeaza la articolul 35 din Directiva 2014/25/UE, pozitia respectiva insoteste cererea.

(3) In afara unor circumstante exceptionale mentionate la al patrulea paragraf din articolul 40 alineatul (1) si in cazul in  care utilizarea generalizata a  mijloacelor electronice de  comunicatie  a  fost  amanata  in  temeiul articolului 106 alineatul (2) din Directiva 2014/25/UE, cererile mentionate  la alineatul (1) si pozitiile mentionate  la alineatul (2) se transmit prin mijloace electronice catre casuta postala electronica indicata in acest scop pe site-ul internet al Comisiei si comunicata statelor membre.

(4) In cazul in care o cerere mentionata la alineatul (1) sau o pozitie mentionata la alineatul (2) se transmite prin alte mijloace decat mijloacele electronice de comunicare conform articolului 40 alineatul (1) sau articolului 106 alineatul (2) din Directiva 2014/25/UE, ea se transmite in triplu exemplar prin posta sau prin intermediul unui alt transportator adecvat la adresa Comisiei specificata pe site-ul sau internet si comunicata statelor membre.

Articolul 2

(1) In cazul in care Comisia primeste o cerere privind aplicabilitatea articolului 34, iar accesul la piata este considerat a nu fi restrictionat conform articolului 34 alineatul (3) primul paragraf din Directiva 2014/25/UE, ea publica un anunt care cuprinde informatiile specificate in partea A din anexa II la prezenta decizie.

In cazul in care Comisia primeste o cerere privind aplicabilitatea articolului 34, iar accesul la piata nu poate fi considerat nerestrictionat conform articolului 34 alineatul (3) primul paragraf din Directiva 2014/25/UE, ea publica un anunt care cuprinde informatiile specificate in partea B din anexa II la prezenta decizie.

(2) In cazul in care perioada pentru adoptarea actelor de punere in aplicare mentionate la articolul 35 din Directiva 2014/25/UE  se prelungeste conform punctului 1 al patrulea paragraf din anexa IV la directiva mentionata, Comisia publica un anunt care cuprinde informatiile specificate in partea A din anexa III la prezenta decizie.

(3) In cazul in care perioada pentru adoptarea actelor de punere in aplicare mentionate la articolul 35 din Directiva 2014/25/UE se suspenda conform punctului 2 din anexa IV la directiva mentionata, Comisia publica un anunt  care cuprinde informatiile specificate in partea B din anexa III la prezenta decizie. Comisia publica un anunt care cuprinde informatiile specificate in  partea  C din  anexa III  la prezenta  decizie in  momentul  in  care se incheie perioada de suspendare.

(4) In cazul in  care cererea privind aplicabilitatea articolului 34  din  Directiva 2014/25/UE  este retrasa de catre solicitant, Comisia publica un anunt care cuprinde informatiile specificate in partea D din anexa III la prezenta decizie.

(5) In cazul in care contractele destinate sa permita desfasurarea unei activitati sau concursurile de proiecte organizate pentru desfasurarea unei astfel de activitati inceteaza sa mai fie supuse dispozitiilor Directivei 2014/25/UE din cauza ca Comisia nu a adoptat actul de punere in aplicare in termenul specificat in anexa IV la directiva mentionata, Comisia publica un anunt care cuprinde informatiile specificate in anexa IV la prezenta decizie.

(6) Informatiile prevazute in anunturile  prezentate in anexele II, III  si IV pot  fi modificate sau completate dupa necesitati, de exemplu in cazul in care o cerere transmisa anterior se modifica in mod substantial in conformitate cu articolul 35 alineatul (4) din Directiva 2014/25/UE.

(7) Anunturile prevazute la alineatele (1)-(5) se publica in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 3

Decizia 2005/15/CE se abroga.

Articolul 4

Prezenta decizie se adreseaza statelor membre.

Adoptata la Bruxelles, 10 octombrie 2016.

Pentru  Comisie

Presedintele  Jean-Claude JUNCKER

ANEXA  I

INFORMATIILE CARE TREBUIE PRECIZATE  IN CERERILE PRIVIND  APLICABILITATEA  ARTICOLULUI  34 DIN DIRECTIVA 2014/25/UE

 ANEXA  II

INFORMATIILE   CARE TREBUIE CUPRINSE IN  ANUNTURILE REFERITOARE  LA  CERERILE PRIVIND APLICABILITATEA ARTICOLULUI 34 DIN DIRECTIVA 2014/25/UE

ANEXA  III

INFORMATIILE   CARE TREBUIE CUPRINSE IN  ANUNTURILE REFERITOARE  LA  CERERILE PRIVIND APLICABILITATEA ARTICOLULUI  34  DIN DIRECTIVA 2014/25/UE  – PRELUNGIREA SAU SUSPENDAREA TERMENELOR  PENTRU ADOPTAREA ACTELOR  DE  PUNERE IN  APLICARE  SAU  RETRAGEREA  UNEI CERERI

ANEXA  IV

INFORMATIILE   CARE TREBUIE CUPRINSE IN  ANUNTURILE REFERITOARE  LA  CERERILE PRIVIND APLICABILITATEA ARTICOLULUI  34 DIN DIRECTIVA 2014/25/UE – APLICABILITATEA ARTICOLULUI  34 ALINEATUL  (1)  IN  CAZUL IN  CARE NU  AU  FOST ADOPTATE ACTE DE  PUNERE IN  APLICARE  IN TERMENUL PREVAZUT

Tagged with:
 

Potrivit unui comunicat de presa, Ministerul Sanatatii și Autoritatea Nationala pentru Achizitii Publice au emis Ordinul comun prin care se stabilește documentatia de atribuire standard privind achizitia de produse biocide (Nr. 1082/2016).

 

ACTUALIZARE 3.11.2016: Descarca aici:  Model_documentatie_ atribuire_standard_privind_achizitia_de_produse_biocide (Anexa Ordin_1082_2016)

ART. 1
Se aproba modelul de documentatie de atribuire standard privind achizitia de produse biocide, cuprinzand: Fisa de date, DUAE, Specificatii tehnice si Modelul de contract, prevazute in anexele nr. 1a), 1b), 1c), 2, 3 şi 4 la prezentul ordin.
ART. 2
Autoritatile contractante care demareaza proceduri de atribuire in vederea achizitionării de substante  biocide prevazute in prezentul ordin au obligatia utilizarii acestei documentatii începand cu data prezentului ordin, prin transmiterea ei in Sistemul electronic de achizitii publice in vederea initierii procedurii de atribuire.
ART. 3
Anexele fac parte integranta din prezentul ordin.
ART. 4
Prezentul ordin se publica în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Ordinul comun standardizeaza documentatia necesara pentru procedurile de atribuire a contractelor de achizitie publica de substante biocide derulate de catre unitatile medicale și alte institutii care utilizeaza astfel de produse.

Ordinul imbunatatește procesul de achizitie prin prevenirea intarzierilor in initierea procedurilor de atribuire, prin responsabilizarea autoritatilor contractante in legatura cu continutul documentelor de licitatie.

Autoritatile contractante au acum la dispozitie fișa de date, precum și caietul de sarcini cu specificatiile pentru achizitionarea produselor biocide. Este pentru prima data cand o asemenea documentatie este standardizata și utilizarea ei devine obligatorie. O comisie tehnica de experti, specialiști cu competente in epidemiologie și igiena, a lucrat la intocmirea caietului de sarcini standard.

De asemenea, dupa publicarea ordinului in Monitorul Oficial, va deveni obligatorie achizitia de produse biocide pe baza unui singur cod CPV.

Aceasta masura vine dupa ce, la inceputul lunii septembrie, Ministerul Sanatatii a adoptat masuri stricte de autorizare și verificare a produselor biocide. Toate produsele biocide din categoriile TP1 și TP2 care care se gasesc pe piata romaneasca și au indicatii de utilizare in unitati sanitare vor fi supuse la teste de eficacitate in laboratoare acreditate la standarde europene.

In continuare, Ministerul Sanatatii lucreaza la perfectionarea reglementarilor in domeniu pentru a asigura atat disponibilitatea produselor biocide in spitale, cat şi calitatea acestora.

Sursa: Ministerul Sanatatii

Asigurati-va ca Nu pierdeti contracte atribuite prin licitatii publice, Apelati la Serviciul de Monitorizare: www.licitatie-publica.ro. Incercati Aici 7 Zile Gratuit.

Pentru firmele care produc sau vand biocide / dezinfectanti, iata mai jos o lista cu oportunitati de afaceri in acest sector:

Titlul Publicat Termen Limita Regiune
ACORD CADRU DE FURNIZARE DEZINFECTANTI 19.10.16 23.11.16 Mehedinţi
CONTRACT DE FURNIZARE DEZINFECTANTI 17.10.16 31.10.16 Ialomiţa
Furnizare produse antiseptice si dezinfectante. 15.10.16 18.11.16 16:00 Bacău
Furnizare- Produse Antiseptice si dezinfectante 11.10.16 18.11.16 Bacău
Furnizare dezinfectanti. 08.10.16 10.11.16 16:00 Iaşi
Furnizare dezinfectanti 06.10.16 10.11.16 Iaşi
CONTRACT DE FURNIZARE DEZINFECTANTI 29.09.16 Iaşi
Dezinfectanti acord-cadru. 28.09.16 01.11.16 16:00 Vâlcea
Dezinfectanti-acord cadru 24.09.16 01.11.16 Vâlcea

Achizitii publice – cumpararea de lucrari, bunuri comisia europeanasau servicii de catre autoritatile publice – reprezinta peste 14% din PIB-ul UE. Acestea sunt reglementate prin lege sa se asigure ca sectorul public obtine cea mai buna valoare pentru bani si ca trei principii-cheie sunt respectate: transparenta, tratament egal, non-discriminare.

 

Un raport al Comisiei Europene a fost publicat in acest an, pentru ultimii 3 ani, analizand criterii cheie in evaluarea performantei achizitiilor publice. Redam mai jos analiza Comsiei Europene si documentul original, sursa imformatiilor si imaginilor din prezentul articol.

Performanta

1. per indicator

Urmatorii indicatori arata modul in care se desfasoara achizitiile publice in diferite tari ale UE .

Cu toate ca acesti indicatori prezinta numai o imagine simplificata, ei evidentiaza aspectele de baza ale pietelor de achizitii publice ale tarilor.

Toti indicatorii se bazeaza pe anunturile publicate in baza de date Ofertele Electronic Daily (TED), in conformitate cu directivele generale, sectoriale si de aparare in achizitii publice. Datele sunt disponibile pe portalul  EU Open Data Portal.

Pragurile au fost stabilite, pe baza a doi factori: Aprecierea politicii calitative privind ceea ce este o practica buna si
Date pentru fiecare tara in parte.

Performanta achzitii publice

Romania, in intervalul 2013 – 2015 a primit calificativul nesatisfacator la 4 din cei 6 indicatori supusi analizei:

– Licitatii cu un singur ofertant: > 20%.

– Licitatii fara anunt de participare: > 10%

– Agregare: >10%

– Criterii de atribuire: > 80%

In schimb, cei 2 indicatori la care la care Romania a primit calificativul: satisfacator, sunt: Viteza de decizie: < 120 de zile, Calitatea raportarii < 3%.

In comparatie cu Romania tarile vecine, Bulgaria sta mai bine in ceea ce priveste indicatorii: Licitatii fara anunt de participare si Criterii de participare <80%. Ungaria sta mai bine in ceea ce priveste Criteriul de atribuire.

Cel mai bine sunt situate Danemarca cu 5 indicatori avand calificativul satisfacator si unul nesatisfacator: Calitatea raportarii >3%. Urmeaza Belgia, Irlanda, Letonia, Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii si Norvegia, cu cate 4 indicatori cu calificativ satisfacator, 1 indicator cu calificativ mediu si 1 indicator cu calificativ nesatisfacator: Calitatea raportarii.

2. per general (toti 6 indicatorii)

Performanta generala este o medie ponderata a tuturor indicatorilor de performanta. Este acordata o greutate tripla  celor mai importanti indicatori: Un singur ofertant si Licitatie fara anunt de participare la licitatie.

Romania, alaturi de Lituania, Letonia, Spania, Italia, Slovenia, Croatia, Cehia, Slovacia, Ungaria si Grecia, se incadreaza intr-o medie a performantei generale sub 80% (nesatisfacator). Consultati aici, raportul detaliat.

Portugalia, Germania, Polonia, Estonia si Bulgaria au avut o performanta medie de 80-90% (medie).

Norvegia, Suedia, Finlanda, Irlanda, Regatul Unit al Marii Britanii, Olanda, Belgia, Franta si Austria, au atins o performanta de peste 90% (satisfacator).

Performanta masoara daca cumparatorii obtin o buna valoare pentru bani. Indicatorii de mai jos masoara influentele cheie asupra performantei achizitiilor publice intr-un mod transparent si usor de inteles si de comparat.

La fel ca toti indicatorii, totusi, acesti indicatori simplifica realitatea. Acestia sunt afectati de factorii specifici fiecarei tari, cum ar fi ceea ce se achizitioneaza, structura economiilor respective, precum si relatiile dintre diferitele optiuni de ofertare, niciunul dintre acestia sunt luati in considerare. De asemenea, unele aspecte ale achizitiilor publice sunt omise in totalitate sau acoperite doar indirect – de ex coruptie, sarcina administrativa si profesionalism. Asa ca, desi Tabloul de bord ofera informatii foarte utile, acesta ofera doar o imagine partiala a performantei achizitiilor publice tarilor UE.

Indicatorul [1] – Un ofertant

Acest indicator reflecta mai multe aspecte ale achizitiilor, inclusiv concurenta si birocratia. Mai multi ofertanti sunt o optiune mai buna, deoarece acest lucru inseamna ca achizitorii publici au mai multe optiuni, si pot obtine o valoare mai buna pentru bani. Indicatorul “Un ofertant” masoara proportia contractelor atribuite in cazul in care nu a existat decat un singur ofertant (excluzând acordurile-cadru, deoarece acestea au modele diferite de raportare).

In Romania s-a aflat, dupa cum precizam si mai sus, in limita de peste 20% (nesatisfacator), mai precis: 2013 – 31%, 2014 – 31%, 2015 – 36%. Alaturi de Romania, tot peste 20% din licitatiile organizate cu un singur ofertant: Bulgaria, Cehia, la limita Estonia, Elvetia, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Portugalia, Slovenia si Slovacia si la limita superioara Croatia si Polonia cu peste 40%.

Indicatorul [2]: Licitatii fara anunt de participare/ cerere de oferta

“Fara Cerere de oferta” masoara proportia procedurilor de achizitii publice, care au fost negociate cu o societate fara solicitarea unei cereri de oferta.

Romania se afla si aici peste limita de 10% (nesatisfacator), alaturi de Cehia, Croatia (doar in 2013), Cipru, Letonia (doar in 2013), Slovenia si Slovacia.

Indicatorul [3]: Agregarea

Acest indicator arata cat de des autoritatile/ cumparatorii public(e)i cumpara centralizat. Cumpararea/ Achizitia in cantitati mari, de multe ori, duce la preturi mai bune si ofera, de asemenea, o oportunitate de a face schimb de know-how.

Cu toate ca nu toate tipurile de cumparare sunt adecvate pentru agregare, ratele de agregare excesiv de scazute sugereaza oportunitati pierdute.

Agregarea masoara proportia procedurilor de achizitii publice, cu mai mult de un cumparator public.

Romania este si in acest caz sub limita de 10% (nesatisfacator), alaturi de Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Elvetia, Spania, Franta, Croatia, Lituania, Letonia, Ungaria, Olanda, Austria, Polonia, Portugalia, Slovacia si Finlanda.

Indicatorul [4]: Criterii de atribuire

Acest indicator arata modul in care cumparatorii publici aleg companiile carora atribuie contracte. Acest indicator masoara daca acestea decid numai pe baza pretului, sau, de asemenea, iau in considerare calitatea.

Desi alegerea criteriilor depinde de ceea ce este achizitionat, supra-dependenta de pret sugereaza ar fi putut fi folosite criterii mai bune – si, prin urmare, facuta o achizitie mai buna. Indicatorul “Criterii de atribuire”, masoara proportia procedurilor care au fost acordate numai pe baza celui mai scazut pret.

Romania se incadreaza in limita de peste 80% (nesatisfacator) in crestere (2013 – 88%, 2014 – 90%, 2015 – 92%). Tot peste pragul de 80% sunt si tari precum: Cehia, Croatia, Cipru, Lituania, Malta, Polonia si Slovacia.

Indicatorul [5]: Viteza/Rapiditatea Deciziei

Acest indicator reflecta viteza de luare a deciziilor cumparatorilor publici. Procedurile indelungate sunt proaste, deoarece acestea sunt costisitoare si pot provoca incertitudine atât pentru autoritatile publice/ cumparatori publici cat si pentru companii.

“Viteza de decizie” masoara perioada medie de decizie. Acesta este timpul scurs intre termenul limita de primire a ofertelor (sau a cererilor de participare) si atribuirea contractului. Pentru a asigura comparabilitatea, sunt luate in considerare numai notificari in cadrul procedurii deschise.

In acest caz Romania este sub limita acceptata de 120 de zile (satisfacator), chiar mai putin de 70 de zile. Pe de alta parte acesta constitue si un motiv de nemultumire din partea multor ofertanti care considera ca nu au timpul necesar pentru pregatirea ofertelor.

Peste limita de 120 de zile sunt: Elvetia la limita superioara peste 210 zile,  Bulgaria (doar in 2014), Italia, Malta, Slovacia.

Indicatorul [6]: Calitatea raportarii

Acest indicator reprezinta calitatea informatiilor furnizate de catre cumparatori publici. Un scor mai mare “Calitate raportarii” este mai bun, deoarece inseamna ca companiile pot lua decizii mai bune de licitare si stiu cum sunt cheltuiti banii lor. Indicatorul masoara proportia contractelor atribuite care nu contin nici o informatie cu privire la valoarea contractelor atribuite (cu exceptia acordurilor-cadru, deoarece acestea au diferite modele de raportare). Aceasta reprezinta continutul anunturilor in ansamblu.

Romania se afla sub limita de 3% (satisfacator) in toti cei 3 ani raportati (2013-2015). La polul opus se afla Suedia cu peste 80%, Olanda si Islanda cu peste 60%.

Fapte si cifre

Rata de publicare

Acest indicator arata valoarea achizitiilor publice nationale carora li s-a facut publicitate pentru intreprinderile care provin din intreg Spatiul Economic European si in alte tari.

Un scor mai mare “Rata de publicare” este mai bun, deoarece permite mai multe companii sa liciteze, aducând o valoare mai buna pentru bani. Aceasta inseamna, de asemenea, o mai mare transparenta, deoarece mai multe informatii sunt puse la dispozitia publicului. “Rata de publicare” masoara valoarea achizitiilor publicate pe TED ca procent din produsul national intern brut .

Acest indicator masoara volumul achizitiilor publice, nu eficacitatea sa, deci nu este o parte a indicatorului de performanta.

Cifrele pentru 2015 nu sunt furnizate din cauza unei intârzieri a disponibilitatii datelor PIB-ului.

Romania are in acest caz o medie de 5%, in timp ce la limita inferioara se afla Germania cu o medie de 1.1%, Luxemburg si Spania cu putin peste. La peste 8% se afla Letonia.

Realizari

Noile directive generale  privind achizitiile publice si concesiunile au fost deja transpuse in legislatia nationala. Aceste directive simplifica procedurile de achizitii publice , cresc valoarea pentru bani,  imbunatatesc accesul la procedurile de ofertare pentru intreprinderile mici si mijlocii.

Negocierile cu Republica Moldova si Ucraina sa adere la Acordul privind achizitiile publice revizuit al OMC (AAP) au fost finalizate in 2015. Negocierile cu alte tari, de exemplu Australia, a inceput in 2015.

Achizitiile publice electronice genereaza economii majore. Directiva privind facturarea electronica permite schimbul de informatii partajate intre tarile UE, si e-CERTIS permite ca certificatele de achizitii publice si atestale sa fie gasite, atât in interiorul tarii cât si intre tari.

Prioritati

Sprijinirea transpunerii si punerii in aplicare a noilor directive, inclusiv tranzitia completa la depunerea electronica a ofertelor pana in 2018. Asigurarea ca directivele sunt puse in aplicare intr-un mod strategic.

Cresterea gradului de transparenta, eficienta, si responsabilitatea achizitiilor publice prin utilizarea mai buna a datelor, instituirea unui mecanism voluntar de evaluare ex-ante a proiectelor de infrastructura la scara larga, precum si sprijinirea organismelor nationale (a se vedea Strategia Pietei Unice pentru mai multe informatii).

Negocierea deschiderii pietelor de achizitii publice si reducerea sarcinii administrative cu partenerii-cheie ai UE, cum ar fi Australia, China, Japonia si Statele Unite ale Americii. Promovarea convergentei reglementarilor, in special cu Brazilia, India, Ucraina, si, eventual, Turcia.

Puteti Descarca aici Raportul Comisiei europene in format PDF.

Sursa: Comisia Europeana

Tagged with:
 

Tender Service Group a lansat este nou serviciu de informații privind achizitiile publice pentru Columbia, licitacionescolombia.co.

In timp ce compania locala, Tender Serviciul Columbia S.A.S. cu sediul in Medellín, era deja responsabila cu platforma trans-nationala pentru America Latina, latamcompra.com (Argentina, Bolivia, Chile, Colombia, Costa Rica, Ecuador, Mexico, Panama, Paraguay, Peru and Uruguay), acum operam, de asemenea un serviciu dedicat pietei columbiene. Acest pas a fost o miscare logica, avand in vedere strategia noastra in Europa prin operarea serviciilor locale in fiecare tara in parte.

Cu mai mult de 46 de milioane de locuitori, Columbia este doua tara ca marime din America de Sud si indica o crestere economica constanta si robusta. Chiar daca majoritatea licitatiilor sunt publicate pe platforma guvernamentala SECOP , exista sute de alte surse, din care preluam cereri de oferte, facand Columbia o tara foarte atragatoare pentru un serviciu de informatii privind achizitiile publice.

Achizitiile publice sunt relativ centralizate in Columbia, organismele guvernamentale fiind obligate sa publice ofertele in sistemul electronic de achizitii publice SECOP. Cu toate acestea, multe alte autoritati publice/ achizitori, cum ar fi companiile de utilitati, universitati, etc. pot publica cererile lor de oferta pe site-ul propriu, astfel încat exista sute de surse suplimentare pentru oportunitatile de afaceri din contractele publice.

Tender Service Group se ofera servicii de informare privind licitatiile publice in 16 tari (click pe o tara pentru a citi mai multe informatii si pentru a merge direct pe site-ul dedicat fiecarei tari): Austria, Bulgaria, Colombia, Croatia, Czech Republic, Germany, Greece, Hungary, Poland, Romania, Serbia, Slovakia, Slovenia, Spain, Switzerland, Ukraine.

 

Tagged with:
 

Noul sistem de achiziții publice, SICAP (Sistem informatic colaborativ pentru mediu performant de desfasurare a achizițiilor publice), care va inlocui SEAP-ul, va fi supus testarii de catre Agenția pentru Agenda Digitala in perioada 27 – 31 iulie, potrivit presedintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP), Bogdan Puscas.

In prezent SEAP este functional, cu cateva adaptari facute astfel incat acesta sa aiba funcționalitațile necesare si sa  ajute in lansarea procedurilor, insa Agenția pentru Agenda Digitala incepand cu data de 31 iulie — 1 august, va pune la dispozitie, intr-o faza de testare naționala si testare la liber pentru toți utilizatorii, noul sistem de achiziții publice, SICAP. 

“Deja o parte din proceduri sunt in interiorul ANAP spre testare, mai exact modul de validare a documentațiilor de atribuire si, undeva intre 27 si 31 iulie, Agenția pentru Agenda Digitala va oferi publicului larg spre testare aceasta aplicație. Cat va dura testarea si care vor fi etapele ulterioare, la ora actuala nu putem spune foarte clar, dar prin contract ei ar trebui sa reuseasca aceasta operaționalizare foarte rapid”, a explicat Puscas in cadrul unei conferințe dedicata prezentarii noii legislații in domeniul achizițiilor publice.

“In normele de aplicare, cel puțin pentru pentru achizițiile clasice si cele sectoriale, sunt proceduri obligatorii a fi derulate in mediul online. Iata deci ca, desi noi aveam un termen maximal 2018 in care sa transpunem sistemul achizițiilor publice intr-unul eminamente online, am ales, cel puțin pentru procedurile cu impact semnificativ asupra bugetului, sa facem pasul mult mai repede”, a mai spus Puscas.

Initial, termenele operationalizare SICAP, conform Strategiei:

  • instruirea personalului implicat  – martie 2016;
  • punerea in functiune a platformei – aprilie 2016;
  • publicarea tuturor contractelor de atribuire pe SICAP – aprilie 2016;
  • publicarea pe SICAP a  modificarilor la contracte, modificari  care determina o crestere a pretului  cu peste  5% – aprilie 2016;
  • publicarea pe SICAP , dupa finalizarea contractului, a tuturor modificarilor –  aprilie 2016.

Noua legislație, care transpune directivele europene in domeniul achizițiilor publice, a fost adoptata cu intarziere, totusi potrivit ANAP, alte 20 de state europene nu au finalizat inca procedurile de transpunere.

Toate informatiile despre noua platforma si functionalitatile acestea, le puteti gasi pe scurt, intr-un articol mai vechi: SICAP, noua platforma de achizitii publice, pe scurt

Tagged with:
 

Ministerul Educatiei si Cercetarii Stiintifice Ministerul Sanatatiiachizitioneaza prin licitatie publica servicii pentru Executie lucrari 38 gradinite cu 3 , 4, 5, 6 si 8 sali de grupa în judetele Buzau, Vrancea, Bacau, Vaslui, Neamt, Iasi, Botosani, Suceava, Ilfov, Dambovita, Giurgiu, Teleorman, Calarasi, Prahova, Constanta, Tulcea, Maramures.

Licitatia presupune achizitii realizate ca parte a Programului Anual al Achizitiilor Publice pentru Anul 2016 MENCS UMPMRSU.

Clasificare CPV (vocabularul comun privind achizitiile): 45214100-1 – Lucrari de constructii de gradinite

Cantitatea totala sau domeniul: Lucrari de constructii pentru 38 gradinite din care:

33 gradinite cu 3 sali de grupa,
1 gradinita cu 4 sali de grupa
2 gradinita cu 5 sali de grupa
1 gradinita cu 6 sali de grupa
1 gradinita cu 8 sali de grupa,

Valoarea estimata a lucrarilor fara TVA este de 34855301.82lei, din care 728.523,00 lei reprezinta lucrari de organizare de santier si 3.102.434,44 lei reprezinta cheltuieli diverse si neprevazute in procent de 10 %

Valoarea estimata fara TVA: 34,855,301.82 lei.

Durata contractului: 7 luni incepand de la data atribuirii contractului.

Termen limita pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare: 30.05.2016.

 Vezi licitatii asemanatoare:

Titlul Data inchiderii
Contract lucrari L/PRET/04/2015 21.09.15
Actualizare documentatie Contract lucrari L/PRET/04/2015 21.09.15
Contract lucrari L/PRET/05/2015 28.09.15
Actualizare documentatie Contract lucrari L/PRET/06/2015 01.10.15
Contract lucrari L/PRET/06/2015 01.10.15
Contract lucrari L/PRET/05/2015
Contract lucrari L/PRET/06/2015
Contract lucrari L/PRET/04/2015
Contract lucrari L/Pret/04/2015 21.09.15
Contract lucrari L/PRET/06/2015. 01.10.15

Asigurati-va ca Nu pierdeti contracte atribuite prin licitatii publice, inclusiv cele cu finantare europeana, Apelati la Serviciul de Monitorizare: www.licitatie-publica.ro (peste 2500 de Surse de licitatii publice), Zilnic, pe Email-ul dvs. 

Tagged with:
 

Potrivit ANRMAP, in momentul de fata se  anrmaplucreaza la realizarea noului sistem de achizitii publice electronic si implicit o noua lege a achizitiilor publice.

Romania trebuie sa aiba noua legislatie a achizitiilor publice si noul SEAP (Sistem electronic de achizitii publice – n.r.) incepand cu anul viitor, a declarat, Bogdan Dobrin presedintele Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP), intr-o conferinta de specialitate.

“Pana la sfarsitul acestui an si incepand cu 1 ianuarie 2016 trebuie sa avem o noua legislatie a achizitiilor publice impreuna cu noul SEAP. (…) Intentia este de a face 4 acte normative, unul clasic, unul de utilitati, unul de concesiuni si unul de remediu. (…)  Intrarea in vigoare ar trebui sa fie concomitent si am stabilit un orizont de timp 1 ianuarie 2016 in stransa corelatie si cu noul SEAP”, a spus Dobrin.

Seful ANRMAP a precizat, printre altele ca, noul SEAP va fi o platforma cu mult mai multe informatii, deoarece in privinta  e-licitatie s-au primit o critici ca nu este o platforma prietenoasa. La momentul conceperii e-licitatie nu s-a dorit a fi o platforma de achizitii, ci un sistem care sa ofere publicitate la tot ce inseamna procedura de achizitii.

O noua legislatie a achizitiilor publice ar putea fi aplicata incepand cu 1 ianuarie 2016 si tot de la aceasta data va functiona un nou SEAP, va exista totusi si o perioada de testare inainte de 1 ianuarie.

“Dupa ce vom scoate legislatia, va urma o parte grea pentru cei care o aplica, in sensul ca, de la 1 ianuarie 2016, va trebui sa aplicam noua legislatie. Din punct de vedere al ANRMAP, vom realiza, si cu sprijinul fondurilor europene, o serie de programe de training deoarece va fi necesar un trading pentru cei care aplica legislatia”, a adaugat Bogdan Dobrin.

 

Tagged with:
 
error: Continut protejat !