Comisia Europrana intentioneaza sa relanseze rapid economia UE prin stimularea investițiilor private. Comisia propune astazi un nou Instrument de sprijin pentru solvabilitate, care se bazeaza pe actualul Fond european pentru investitii strategice, pentru a mobiliza resurse private in scopul sprijinirii urgente a intreprinderilor europene viabile din sectoarele, regiunile si tarile pe care pandemia le-a afectat cel mai mult din punct de vedere economic.

 

Instrumentul de sprijin pentru solvabilitate poate fi operațional incepand din 2020 si va avea un buget de 31 de miliarde de euro, cu scopul de a debloca 300 de miliarde de euro sub forma de sprijin pentru solvabilitate destinat companiilor din toate sectoarele economice care in conditii normale sunt sanatoase, precum si de a le pregati pentru un viitor mai curat, digital si rezilient. Comisia consolidează InvestEU, programul de investitii emblematic al Europei, pana la un nivel de 15,3 miliarde de euro, pentru a mobiliza investitii private in proiecte din întreaga Uniune.

In cele din urma, Comisia propune un nou Mecanism de investitii strategice, gandit în cadrul InvestEU, pentru a genera investitii de pana la 150 de miliarde de euro, multumita unei contributii de 15 miliarde de euro din cadrul instrumentului „UE – noua generatie”, pentru a spori rezilienta sectoarelor strategice, in special a celor legate de tranzitia verde si digitala si de lanturile valorice-cheie de pe piata interna.

Pentru mai multe detalii, puteti consulta intrebarile si raspunsurile si fisa informativa privind Instrumentul de sprijin pentru solvabilitate; intrebarile si raspunsurile si fisa informativa privind InvestEU. Toate textele juridice referitoare la noua propunere privind CFM sunt disponibile aici.

Sursa si detalii: Comisia Europeana

Tagged with:
 

Economie – Produsul intern brut (PIB) a Institutul National de Statistica INSinregistrat o  crestere cu 1,6%, pe trimestrul I, fata de 2015, comparativ cu trimestrul IV 2015.

Fata  de  acelasi trimestru din  anul 2015,  Produsul intern brut  a  inregistrat  o crestere cu 4,3% pe seria bruta si cu 4,2% pe seria ajustata sezonier;

Seria ajustata sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculata ca urmare   a   includerii   estimarilor  pentru   trimestrul   I   2016,   revizurea   fiind nesemnificativa fata de varianta publicata în Comunicatul de presa.

Evolutia Produsului intern brut trimestrial:

                                                      Trim. I           Trim. II         Trim. III         Trim. IV                  An
‐ in % fata de perioada corespunzatoare din anul precedent ‐
Serie bruta 2014 104,3 101,7 103,2 102,8 103
2015 104,3 103,4 103,6 103,8 103,8
2016 104,3
Serie ajustata sezonier 2014 103,9 102,4 103,2 102,8
2015 103,9 103,8 103,6 103,9
2016 104,2
‐ in % fata de trimestrul precedent ‐
Serie ajustata sezonier 2014 100,1 100,1 101,6 100,9
2015 101,2 100 101,5 101,1
2016 101,6

Datele tabelului in format Excel.

Informatii suplimentare:

Pentru interpretarea corecta a indicatorilor, va rugam sa consultati Precizarile metodologice.

Produsul intern brut pentru trimestrul I 2016, date provizorii (1), va fi publicat prin comunicat de presa, conform calendarului de pe site‐ul INS, in data de 7 iunie 2016.

Date comparative cu celelalte State Membre ale Uniunii Europene se pot obtine din Comunicatul de presa al Eurostat care va fi publicat pe data de 13 mai 2016 si care poate fi consultat la adresa:

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/

Compartimentul de comunicare

e‐mail:  biroupresa@insse.ro

Tel: + 4021 3181869

Tagged with:
 

Guvernul a modificat schema de ajutor pentru Guvernul Romanieistimularea investitiilor cu impact major in economie. Proiectul de modificare este rezultatul unor ample consultari derulate cu reprezentantii mediului de afaceri si vizeaza simplificarea, flexibilizarea si debirocratizarea procedurilor in scopul eficientizarii mecanismului de derulare a schemei de ajutor de stat.

 

Modificarile aprobate nu vizeaza aspecte referitoare la compatibilitatea schemei cu prevederile comunitare in materie, nu altereaza obiectivele schemei sau modul de determinare a ajutorului de stat, in vederea asigurarii tratamentului egal intre actualii si potentialii viitori beneficiari de ajutor de stat.

In urma acestei modificari legislative, bugetul anual maxim al schemei a fost majorat cu aproape 50%, de la 100 mil. euro la 145 mil. euro, datorita interesului deosebit manifestat de mediul de afaceri pentru realizarea unor investitii de mare anvergura, cu importante efecte in economie, orientate spre sectoarele de activitate de varf, acesta fiind singurul mecanism de atragere si sustinere a investitiilor in active corporale si necorporale realizate de intreprinderi mari in Romania.

De asemenea, se modifica mecanismul de depunere a cererilor de acord pentru finantare din sesiune continua in sesiuni distincte de 30 de zile lucratoare, selectarea beneficiarilor realizandu-se pe baza unui punctaj stabilit in urma unor criterii de calcul, asigurandu-se astfel tuturor intreprinderilor un tratament egal la depunerea cererilor de acord pentru finantare, precum si o eficientizare a procesului de evaluare a beneficiarilor.

Alte modificari vizeaza clarificarea unor notiuni prin introducerea, modificarea sau reformularea anumitor definitii. Schema de ajutor de stat este exceptata de la obligatia notificarii in vederea obtinerii Deciziei de aprobare din partea Comisiei Europene. Totusi, Comisia Europeana trebuie informata in termen de 20 de zile lucratoare de la data aprobarii hotararii de modificare.

Informatii suplimentare
Hotararea Guvernului nr. 807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat avand ca obiectiv stimularea investitiilor cu impact major in economie urmareste sprijinirea tuturor intreprinderilor care realizeaza o investitie initiala de minimum 44 milioane lei, fara TVA. Ajutorul de stat se acorda sub forma de sume nerambursabile, in raport de cheltuielile eligibile si in limita intensitatii maxim admisibile (intensitatea maxima este stabilita printr-un regulament sau o decizie a Comisiei Europene, in functie de PIB-ul pe cap de locuitor din regiunea respectiva). Ajutorul de stat se plateste dupa efectuarea totala sau partiala a cheltuielilor eligibile aprobate prin acordurile de finantare.

Schema de ajutor de stat este valabila pana la data de 31 decembrie 2020, iar furnizor de ajutor de stat este Ministerul Finantelor Publice.

Sursa: Guvernul Romaniei

Potrivit Institutului National de Statistica (INS), Institutul National de Statistica INSwww.insse.ro, in urma unei Anchete de conjunctura, tendintele in evolutia economica pentru urmatoarele 3 luni sunt:

Crestere a  activitatii in toate sectoarele economice

Tendinta de crestere moderata a numarului de salariati in constructii si comertul cu amanuntul

Crestere a preturilor in comertul cu amanuntul

Industrie prelucratoare

In  cadrul  anchetei   de   conjunctura  din  luna  aprilie  2016,  managerii  din  industria  prelucratoare preconizeaza  pentru  urmatoarele  trei  luni,  cresterea  volumului  productiei  (sold  conjunctural  +18%). Pentru activitatea de fabricare a substantelor si produselor chimice se va inregistra tendinta de crestere accentuata (sold conjunctural +42%), in timp ce pentru fabricarea tutunului tendinta va fi de scadere accentuata (sold conjunctural ‐43%).

Pentru preturile produselor industriale se prognozeaza relativa stabilitate in urmatoarele trei luni (sold conjunctural +1%).

Referitor la numarul de salariati se estimeaza relativa stabilitate, soldul conjunctural fiind de +2% pe total industrie prelucratoare.

Constructii

Potrivit estimarilor din luna aprilie 2016, in activitatea de constructii se va inregistra pentru urmatoarele trei luni, crestere a volumului productiei (sold conjunctural +28%) si a stocului de contracte si comenzi (sold conjunctural +23%).

Managerii estimeaza crestere moderata a numarului de salariati (sold conjunctural +9%).

In ceea ce priveste preturile lucrarilor de constructii se preconizeaza relativa stabilitate a acestora (sold conjunctural +3%).

Comert cu amanuntul

In sectorul comert cu amanuntul managerii au estimat pentru urmatoarele trei luni, tendinta de crestere a activitatii economice (sold conjunctural +26%) si a volumului comenzilor adresate furnizorilor de marfuri de catre unitatile comerciale (sold conjunctural +19%).

Angajatorii prognozeaza pentru urmatoarele trei luni crestere moderata a numarului de salariati (sold conjunctural +9%).

Pentru urmatoarea perioada, managerii societatilor comerciale estimeaza crestere moderata a preturilor de vânzare cu amanuntul (sold conjunctural +7%).

Servicii

Conform estimarilor din luna aprilie 2016, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaste crestere in urmatoarele trei luni (sold conjunctural +16%).

In sectorul de servicii se estimeaza relativa stabilitate a numarului de salariati (sold conjunctural +4%). Conform opiniei managerilor, preturile de vânzare sau de facturare ale prestatiilor vor avea tendinta de relativa stabilitate (sold conjunctural +2%).

 Informatii suplimentare:

Pentru interpretarea corecta a rezultatelor, va rugam consultati  Precizarile Metodologice atasate comunicatului pe homepage.

Urmatorul comunicat de presa referitor la tendintele in activitatea economica va aparea la data de 27 mai 2016. Arhiva comunicatelor de presa: http://www.insse.ro/cms/ro/comunicate‐de‐presa‐view

Compartimentul de Comunicare

e‐mail:  biroupresa@insse.ro

Tel: +4021 3181869

Tagged with:
 

Potrivit www.insse.ro, Produsul intern brut a Institutul National de Statistica INScrescut in 2015, cu 3,8%.

Comparativ cu trimestrul III 2015, Produsul intern brut in trimestrul IV 2015 a fost, in termeni reali, mai mare cu 1,1%1;

Fata  de  acelasi trimestru din  anul 2014,  Produsul intern brut  a  inregistrat  o crestere cu 3,8% atat pe seria bruta cat si pe seria ajustata sezonier;

Evolutia Produsului intern brut trimestrial in perioada 2013 ‐ 2015, calculata ca serie bruta si serie ajustata sezonier, este prezentata in tabelul care urmeaza:

 Tabel 1: Evolutia Produsului intern brut trimestrial:

                                      Trim. I           Trim. II         Trim. III         Trim. IV                  An
‐ in % fata de perioada corespunzatoare din anul precedent ‐
Serie bruta 2013 102,2 101,6 104,2 105,3 103,5
2014 104,3 101,7 103,2 102,8 103,0
2015 104,3 103,4 103,6 103,8 103,8
Serie ajustata sezonier 2013 102,1 102,0 104,1 105,0
2014 104,0 102,3 103,2 102,8
2015 104,0 103,7 103,6 103,8
‐ in % fata de trimestrul precedent ‐
Serie ajustata sezonier 2013 101,1 101,6 100,8 101,3
2014 100,1 100,1 101,7 100,9
2015 101,3 99,9 101,5 101,1

 Datele tabelului (xls) vor putea fi accesate prin fisierul .rar  atasat comunicatului pe homepage.

Seria ajustata sezonier

Produsul Intern Brut ‐ date ajustate sezonier ‐  estimat pentru trimestrul IV 2015 a fost de 181542,4 milioane lei preturi curente, in crestere – in termeni reali – cu 1,1% fata de trimestrul III 2015  si cu 3,8% fata de trimestrul IV 2014.

Serie bruta

Produsul intern brut estimat pentru anul 2015 a fost de 712832,3 milioane lei preturi curente, in crestere – in termeni reali – cu 3,8% fata de anul 2014.

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul IV 2015 a fost de 212058,6 milioane lei preturi curente, in crestere – in termeni reali – cu 3,8 fata de trimestrul IV 2014.

Contributia categoriilor de resurse si de utilizari la modificarea Produsului intern brut

Categorii de resurse

In anul 2015, dinamica PIB s‐a modificat in varianta provizorie (2), comparativ cu varianta provizorie (1) cu +0,1 puncte procentuale.

Volumul valorii adaugate brute totale nu s‐a modificat, fiind insa inregistrate modificari pe unele ramuri de activitate, astfel:

–    Administratie  publica  si  aparare;  asigurari  sociale  din  sistemul  public;  invatamant; sanatate si asistenta sociala (+0,2 puncte procentuale);

–    Informatii si comunicatii (+0,1 puncte procentuale);

–    Activitati de spectacole, culturale si recreative; reparatii de produse de uz casnic si alte servicii (‐0,1 puncte procentuale).

 Volumul impozitelor nete pe produs s‐a diminuat cu 0,1 puncte procentuale.

Categorii de utilizari

Din punctul de vedere al utilizarii PIB, modificari ale contributiei la cresterea PIB in anul 2015, intre cele doua estimari, au inregistrat:

–    Consumul  final individual efectiv al gospodariilor populatiei, de la +3,9% la +4,0%, ca urmare a majorarii volumului sau de la 105,8% la 105,9%;

–    Formarea bruta de capital fix, de la +1,8% la +2,1%, ca urmare a majorarii volumului sau de la 107,5% la 108,8%;

–    Importul de bunuri si servicii, de la +3,5% la +3,8%, ca urmare a cresterii volumului sau de la 108,4% la 109,1%;

–    Exportul de bunuri si servicii de  la +1,9% la +2,3%, ca urmare a cresterii volumului sau de la 104,7% la 105,5%.

Informatii suplimentare:

Pentru interpretarea corecta a indicatorilor, va rugam sa consultati Precizarile metodologice.

 Seria bruta de date si cea ajustata sezonier ale Produsului intern brut trimestrial pentru perioada T1

1995 – T4 2015 pot fi accesate la adresa:  http://www.insse.ro/cms/ro/content/produsul‐intern‐brut

Produsul intern brut pentru trimestrul I 2016, date „semnal”, va fi publicat prin comunicat de presa, conform calendarului de pe site‐ul INS, in data de 13 mai 2016.

Date comparative cu celelalte State Membre ale Uniunii Europene se pot obtine de pe site‐ul Eurostat si pot fi consultate la adresa:  http://ec.europa.eu/eurostat/data/database

Compartimentul de comunicare

 e‐mail:  biroupresa@insse.ro

 Tel: + 4021 3181869

Sursa: www.insse.ro

Tagged with:
 

Potrivit Institutului National de Statistica (INS), Institutul National de Statistica INSwww.insse.ro, in urma unei Anchete de conjunctura, tendintele in evolutia economica pentru urmatoarele 3 luni sunt:

  • Crestere a  activitatii în toate sectoarele economice

  • Tendinta de crestere moderata a numarului de salariati în constructii, comertul cu amanuntul

si servicii

  • Crestere a preturilor în comertul cu amanuntul

Industrie prelucratoare

In  cadrul  anchetei  de  conjunctura  din  luna  martie  2016,  managerii  din  industria  prelucratoare preconizeaza pentru urmatoarele trei luni, crestere moderata a volumului productiei (sold conjunctural +15%). Cresteri accentuate sunt asteptate in activitatea de fabricare a bauturilor (sold conjunctural +47%) si în activitatea de  fabricare a produselor farmaceutice de baza si a preparatelor farmaceutice  (sold conjunctural +41%). In industria metalurgica se prognozeaza scadere a activitatii (sold conjunctural -18%).

Pentru preturile produselor industriale se prognozeaza relativa stabilitate în urmatoarele trei luni (sold conjunctural +1%).

Referitor la numarul de salariati se estimeaza relativa stabilitate, soldul conjunctural fiind de +2% pe total industrie prelucratoare.

Constructii

Potrivit estimarilor din luna martie 2016, in activitatea de constructii se va inregistra pentru urmatoarele trei luni, crestere a volumului productiei (sold conjunctural +27%) si a stocului de contracte si comenzi (sold conjunctural +21%).

Managerii estimeaza crestere moderata a numarului de salariati (sold conjunctural +9%).

In ceea ce priveste preturile lucrarilor de constructii se preconizeaza relativa stabilitate a acestora (sold conjunctural +3%).

 Comert cu amanuntul

In sectorul comert cu amanuntul managerii au estimat pentru urmatoarele trei luni, tendinta de crestere a activitatii economice (sold conjunctural +39%).

Angajatorii prognozeaza pentru urmatoarele trei luni crestere moderata a numarului de salariati (sold conjunctural +6%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de marfuri de catre unitatile comerciale va înregistra crestere (sold conjunctural +30%).

Pentru urmatoarea perioada, managerii societatilor comerciale estimeaza crestere a preturilor de vanzare cu amanuntul (sold conjunctural +26%).

Servicii

Conform estimarilor din luna martie 2016, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaste crestere moderata în urmatoarele trei luni (sold conjunctural +14%).

In sectorul de servicii se estimeaza relativa stabilitate a numarului de salariati (sold conjunctural +5%).

Conform opiniei managerilor, preturile de vanzare sau de facturare ale prestatiilor vor avea tendinta de relativa stabilitate (sold conjunctural +0%).

Informatii suplimentare:

Pentru interpretarea corecta a rezultatelor, va rugam consultati  Precizarile  Metodologice  atasate  comunicatului pe homepage.

Urmatorul comunicat de presa referitor la tendintele în activitatea economica va aparea la data de 28 aprilie 2016.

Arhiva comunicatelor de presa: http://www.insse.ro/cms/ro/comunicate-de-presa-view

Compartimentul de Comunicare

e-mail:  biroupresa@insse.ro

Tel: +4021 3181869

Sursa: Comunicat de presa INSSE

Tagged with:
 

Economie – Conferinta organizata de Reprezentanta Comisiei Europene in Romania, in parteneriat cu Ministerul Finantelor Publice, a lansat in 9 martie „Raportul de tara pentru Romania”, publicat de Comisia Europeana in data de 26 februarie 2016.

Urmatorul pas dupa publicarea raportului este transmiterea, de catre autoritatile romane, a Programului National de Reforma si a Programului de Convergenta.

Rezumat Raportul de tara pentru Romania

Raportul evalueaza economia Romaniei prin prisma analizei anuale a cresterii pentru 2016 efectuate de Comisia Europeana, care a fost publicata la 26 noiembrie 2015.  Analiza recomanda sa se aiba in vedere trei prioritati pentru politica economica si sociala a UE in 2016: relansarea investitiilor, continuarea reformelor structurale menite sa modernizeze economiile statelor membre si adoptarea unor politici bugetare responsabile. In acelasi timp, Comisia a publicat Raportul  privind  mecanismul  de  alerta,  care  a initiat cea de a cincea runda anuala a procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. Raportul privind mecanismul de alerta a identificat Romania ca   fiind   o   tara   care   necesita   un   alt   bilant aprofundat.

Cresterea economica a fost semnificativa in ultimii trei ani, aceasta largindu-si treptat baza. In urma crizei financiare din 2009, economia Romaniei s-a stabilizat cu sprijinul programelor de asistenta financiara UE-FMI. Incepand din 2013, aceasta s-a extins puternic, motoarele cresterii trecand, treptat, de la exporturile nete la cererea interna. Consumul privat si-a revenit la nivelul maxim   de   dupa   2008,   pe   fondul   cresterii veniturilor disponibile ale gospodariilor, fiind impulsionat de majorarea puternica a salariilor si de inflatia negativa. Investitiile s-au redresat mai incet, insa s-au apropiat de ratele de crestere din perioada anterioara crizei. Pe de alta parte, cererea interna  solida  incurajeaza  importurile,  insa deficitul de cont curent s-a marit doar marginal in anul precedent, intrucat cotele de piata ale exporturilor au continuat sa creasca, in special in sectorul serviciilor. Se asteapta ca stimulentele fiscale sa impulsioneze cresterea peste potential a PIB-ului real in perioada 2016-2017. Aceste masuri,  combinate  cu  accelerarea  cresterii salariilor, vor adauga si mai multa presiune asupra cererii  interne,  care  este  deja  solida.  In  acelasi timp, masurile de politica referitoare la partea de oferta a economiei, cum ar fi investitiile in inovare si in infrastructura sau imbunatatirile aduse mediului   de   afaceri   si   administratiei  publice, raman limitate. Principala provocare va fi aceea de a asigura o crestere economica echilibrata si durabila in viitor.

Piata fortei de munca se restrange, pe fondul unei cresteri economice solide. Rata somajului a fost in general stabila, situandu-se sub 7 %, si se asteapta ca aceasta sa scada intr-o oarecare masura in urmatorii doi ani. Rata de ocupare a fortei de munca a crescut si se preconizeaza ca aceasta isi va mentine tendinta ascendenta, cresterea concentrandu-se   in   sectoarele   cu   o   valoare adaugata ridicata. Cu toate acestea, emigratia puternica,  inclusiv  a lucratorilor  cu  inalta calificare,  combinata  cu  imbatranirea populatiei, reprezinta o provocare pentru sprijinirea unei economii competitive. Reducerea din 2014 a contributiilor la sistemul de asigurari sociale a sprijinit limitarea, pana acum, a costurilor unitare ale muncii, insa acestea pot sa depaseasca productivitatea muncii in viitor, deoarece piata fortei de munca se restrange.

Finantele publice au fost stabile in 2015, dar se prevede o deteriorare a acestora ca urmare a cresterii cheltuielilor si a reducerii TVA-ului si a altor   taxe.   Romania   si-a   atins,   in   2014, obiectivul pe termen mediu, si anume un deficit de 1 %  din  PIB  in  termeni  structurali.  In  2015, imbunatatirea colectarii impozitelor i-a permis Romaniei sa isi mentina obiectivul pe termen mediu, in pofida unor derapaje in materie de cheltuieli.  Cu  toate  acestea,  se preconizeaza  ca noile reduceri fiscale din 2016 si 2017, precum si cresterea salariilor din sectorul public vor majora deficitul  la  3¾ %  din  PIB  pana  in  2017.  Se asteapta ca datoria publica sa creasca la peste 40 % in aceeasi perioada.

Odata cu finalizarea programului de asistenta financiara, increderea pietei se va baza pe mentinerea stabilitatii sectorului financiar si pe punerea in aplicare a unei politici bugetare si a unor reforme structurale durabile. Al treilea program consecutiv de asistenta privind balanta de plati pentru Romania (2013-2015) s-a incheiat in luna septembrie. Avand in vedere platile efectuate in cadrul primului program (2009-2011), Romania va face obiectul unei supravegheri post-program pana in primavara anului 2018, cand se estimeaza ca  70 %  din  imprumutul acordat  de  Uniunea Europeana va fi rambursat. Mentinerea unor conditii de piata favorabile si a unor perspective de crestere  echilibrate,  precum  si  promovarea unor rezultate pozitive pe plan social si pe piata muncii sunt corelate cu punerea in aplicare a unor reforme structurale pentru a imbunatati competitivitatea, ocuparea fortei de munca si coeziunea sociala.

Romania a realizat progrese limitate in ceea ce priveste punerea in aplicare a recomandarilor specifice fiecarei tari din 2015. Cel de al treilea program de asistenta financiara pentru balanta de plati (2013-2015) s-a incheiat in septembrie 2015, fara   a   se   fi   finalizat  bilantul.  Romania  si-a mentinut obiectivul pe termen mediu in 2015, dar se preconizeaza ca se va abate in mod semnificativ de la acesta in 2016 si 2017. S-au realizat progrese limitate in domeniul respectarii obligatiilor fiscale. Nu s-a inregistrat niciun progres in ceea ce priveste egalizarea varstei de pensionare pentru barbati si pentru femei. S-au realizat progrese limitate in privinta asigurarii faptului ca  Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca dispune de personalul adecvat, a consolidarii masurilor active de pe piata fortei de munca si a reducerii fenomenului de  parasire  timpurie  a  scolii.  S-au inregistrat unele progrese in ceea ce priveste furnizarea si calitatea educatiei si a ingrijirii pentru copiii prescolari, in special pentru copiii in varsta de peste trei ani. S-au realizat progrese limitate in ceea ce priveste imbunatatirea stabilirii salariului minim si introducerea venitului minim de incluziune. Progresele inregistrate in urmarirea strategiei nationale in materie de sanatate pentru perioada 2014-2020 au fost mixte. S-au inaintat parlamentului amendamente la  proiectul de  lege privind reformarea guvernantei corporative a intreprinderilor publice, dar acestea nu au fost inca supuse dezbaterii.

In ceea ce priveste progresele realizate in atingerea obiectivelor nationale din cadrul Strategiei Europa 2020, Romania a obtinut rezultate bune in urmatoarele domenii: emisii de gaze cu efect de sera, energii din surse regenerabile, eficienta energetica, invatamant tertiar, precum si in ceea ce priveste reducerea numarului de persoane care sunt expuse  riscului  de  saracie  sau  de  excluziune sociala. Este insa necesar sa se depuna mai multe eforturi in privinta ratei de ocupare, a intensitatii cercetarii si dezvoltarii si a parasirii timpurii a scolii.

Principalele constatari ale bilantului aprofundat cuprinse in prezentul raport de tara si provocarile conexe in materie de politica sunt urmatoarele:

 ·  Vulnerabilitatile  aferente  pozitiei  externe s-au redus in contextul unei cresteri economice puternice, iar economia Romaniei devine mai rezistenta. Acest fapt este confirmat de  imbunatatirea  semnificativa, incepand  din 2012,  a pozitiei  investitionale  internationale nete, de reechilibrarea sustinuta a contului curent si de cresterile cotelor de piata ale exporturilor.

 · Pozitia investitionala internationala neta urmeaza sa se imbunatateasca in continuare. Pot aparea provocari in 2016 si 2017, cu accelerarea cresterii importurilor ca urmare a unei cereri interne sporite ca raspuns la stimulentele fiscale. Chiar si in acest caz, se preconizeaza insa ca deficitul de cont curent va ramane sub control, situandu-se sub 3 % din PIB. Competitivitatea prin costuri a fost restabilita in perioada de dupa 2010, dar pot reaparea presiuni in cazul in care accelerarea actuala a cresterii salariilor este sustinuta si depaseste castigurile in materie de productivitate. Consolidarea competitivitatii care nu se bazeaza pe costuri in vederea sprijinirii tranzitiei catre o economie cu o valoare adaugata mai ridicata reprezinta o alta provocare.

 · Riscurile generate de initiativele legislative nationale care ameninta stabilitatea sectorului financiar au crescut. O evaluare a bilantului si  un test de rezistenta in sectorul asigurarilor  au  fost  finalizate  in iulie  2015. O evaluare  a  calitatii  activelor  si  un  test  de rezistenta au fost lansate in sectorul bancar. Printre alte eforturi de consolidare a increderii in piata, au fost puse in aplicare masuri eficace de reducere a creditelor neperformante. In pofida acestor evolutii pozitive si a prezentei unor rezerve de capital si de lichiditati in ansamblu satisfacatoare, unele initiative legislative nationale ar putea spori vulnerabilitatea sectorului bancar. Deosebit de importante in acest context sunt hotararile judecatoresti pronuntate in ceea ce priveste punerea in aplicare a legii privind clauzele contractuale abuzive („clauzele abuzive”) si a legii  privind  darea  in  plata.  Aplicarea retroactiva a legii privind darea in plata pentru stocul existent de imprumuturi, astfel cum se prevede in forma actuala a acestei legi, poate constitui o provocare pentru mai multe institutii de credit si poate antrena, in viitor, o activitate de creditare mai redusa. Legea este inca in stadiu de proiect, intrucat a fost trimisa inapoi de catre presedinte parlamentului spre reexaminare. Daca va fi adoptata din nou de catre parlament in forma sa originara, legea privind darea in plata poate genera un risc sistemic   pentru   intregul   sector   bancar,   cu riscuri pentru stabilitatea sectorului financiar si cu implicatii asupra intregii economii.

 ·  O politica bugetara expansionista intr-un mediu de crestere puternica reprezinta o sursa de ingrijorare. Cresterea economica puternica din 2015 a fost consolidata prin reduceri fiscale si cresteri salariale in sectorul public. Acestea au fost hotarate in mod ad-hoc si au fost aprobate in afara procesului bugetar, fara a se prevedea finantarea lor, conform legislatiei nationale. Noi masuri bugetare expansioniste au intrat in vigoare din ianuarie 2016, mai multe fiind planificate pentru anul 2017. Se estimeaza ca deficitul finantelor publice va creste de peste trei ori ca procent din PIB in numai doi ani. Acest lucru submineaza consolidarea  bugetara  care  a  fost  realizata treptat in ultimii ani si indica faptul ca nu s-a aplicat in mod eficace cadrul bugetar pentru a se asigura sustenabilitatea finantelor publice. In acelasi timp, cresterea potentiala este limitata de planificarea si coordonarea ineficienta a investitiilor publice, de cea mai scazuta rata de absorbtie a fondurilor UE, de un mediu de afaceri nefavorabil, de o intensitate scazuta a cercetarii  si  dezvoltarii  si  de  reforme structurale prelungite, inclusiv in ceea ce priveste intreprinderile de stat. Expansiunea bugetara, care stimuleaza in primul rand consumul intern in contextul unei cresteri economice deja solide, fara luarea unor masuri suplimentare ce vizeaza oferta, ar putea antrena noi dezechilibre interne si externe.

 Alte aspecte economice cruciale analizate in cadrul prezentului raport care semnaleaza existenta unor provocari  specifice  pentru  economia  Romaniei sunt urmatoarele:

 ·  Eficacitatea    si     eficienta    administratiei publice sunt limitate, iar mediul de afaceri s-a imbunatatit foarte putin. Gestionarea inconsecventa a resurselor umane si financiare diminueaza  capacitatea  administratiei publice de a elabora si de a pune in aplicare politicile in mod strategic si coordonat. In pofida faptului ca au fost intreprinse masuri importante de combatere     a     coruptiei,     acest     fenomen reprezinta in continuare o problema sistemica. Independenta sistemului judiciar si respectarea hotararilor judecatoresti se confrunta in continuare cu provocari. Complexitatea procedurilor administrative, volatilitatea politicilor fiscale si utilizarea pe scara larga a ordonantelor de urgenta ale guvernului creeaza incertitudine  si  ingreuneaza  adoptarea deciziilor in materie de investitii. Accesul intreprinderilor mici si mijlocii la finantare ramane limitat. Rata mare de evaziune fiscala si munca fara forme legale reduc veniturile fiscale si denatureaza economia. In ciuda faptului ca s-au inregistrat unele progrese, sistemul de achizitii publice este in continuare ineficient.

 · Conditiile   de   pe   piata   muncii   au   fost prielnice, insa persista probleme de natura structurala. Rata  somajului este scazuta, iar rata ocuparii fortei de munca a crescut, desi se situeaza inca sub media UE. Institutiile de pe piata   muncii,   inclusiv   dialogul   social   si serviciul public pentru ocuparea fortei de munca, nu functioneaza in mod corespunzator. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca nu ofera inca servicii adaptate si personalizate, nici celor aflati in cautarea unui loc de munca si nici angajatorilor. Grupurile vulnerabile au un acces limitat la piata fortei de munca.   Procentul   de   tineri   care   nu   sunt incadrati profesional si nu urmeaza niciun program educational sau de formare se situeaza peste media UE, iar masurile de sensibilizare adaptate menite sa  ii  ajute  sa  intre  pe  piata fortei   de   munca   raman   limitate.   Rata   de parasire  timpurie  a  scolii  este  ridicata,  in special in cazul romilor si al populatiei rurale. Programele de prevenire si de remediere sunt limitate.   In   ceea   ce   priveste   educatia   si formarea profesionala, exista in continuare probleme in materie de calitate, iar participarea la programele educationale destinate adultilor este foarte scazuta.

 · Eficacitatea sistemului de protectie sociala si a sistemului de sanatate este limitata. Nivelul saraciei  si  al  excluziunii  sociale  este  printre cele  mai ridicate din Uniunea Europeana, in special in randul copiilor si al romilor. Transferurile  sociale  au   un   impact  limitat asupra   reducerii   saraciei,   iar   prestarea   de  servicii sociale este insuficienta. Gradul scazut de adecvare a prestatiilor sociale este obstructionat si de lipsa unui mecanism de ajustare coerent. Progresele inregistrate in ceea ce priveste activarea si integrarea pe piata muncii a beneficiarilor de asistenta sociala au fost  limitate.  Nu  s-a  reusit  inca  egalizarea varstei de pensionare pentru barbati si pentru femei. Rezultatele in materie de sanatate raman nesatisfacatoare, ca urmare a accesului limitat la serviciile de asistenta medicala, a utilizarii ineficiente a resurselor publice si a coruptiei larg raspandite. Platile informale reprezinta o practica raspandita si exista o dependenta excesiva de serviciile medicale spitalicesti.

 ·  Zonele rurale se confrunta cu provocari specifice,  cum  ar  fi  utilizarea  foarte deficitara a capitalului uman si existenta unor „insule” de saracie si de excluziune sociala adanc inradacinate. Agricultura, care este ocupatia tipica in zonele rurale, reprezinta 29 %   din   totalul   locurilor   de   munca   din Romania,  insa  numai  5 %  din  PIB.  O  mare parte din forta de munca rurala lucreaza in agricultura de subzistenta sau de semisubzistenta, asociata cu munca informala sau cu munca familiala neremunerata, cu o productivitate scazuta si cu saracia. Zonele rurale se confrunta cu o multitudine de dificultati legate de educatie, sanatate, incluziune sociala, infrastructura de baza, diversificarea locurilor de munca, emigratie si imbatranirea populatiei.

In cursul lunii mai 2016, pe baza documentelor sus-mentionate si a analizei cuprinzatoare din Raportul de tara, Comisia Europeana va emite recomandarile specifice de tara pentru Romania privind politicile economice.

Conferinta este organizata in cadrul evenimentelor dedicate Semestrului European, instrumentul de coordonare a politicilor nationale. Acest proces culmineaza cu publicarea recomandarilor Comisiei Europene pentru politicile economice romanesti, in luna mai a fiecarui an.

Descarcati de AICI, Ramortul complet de tara pentru Romania.

 Sursa: Comisia Europeana

Tagged with:
 

Ecomonie – Produsul intern brut (PIB) a inregistrat o  crestere cu 3,6%, pe trimestrul III, fata de 2014,  atat pe seria bruta cat si pe seria ajustata sezonier;

In perioada 1.I-30.IX 2015, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada 1.I-30.IX 2014, cu 3,7%, atat pe seria bruta cat si pe seria ajustata sezonier.

Seria ajustata sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculata ca urmare   a revizuirii estimarilor pentru trimestrul III 2015, nefiind, insa, inregistrate diferente fata de varianta publicata in Comunicatul de presa nr. 306 din 4 decembrie 2015.

Evolutia Produsului intern brut trimestrial in perioada 2013 – 2015, calculata ca serie bruta si serie ajustata sezonier, este prezentata in tabelul care urmeaza:

Tabel 1: Evolutia Produsului intern brut trimestrial:

                                                                Trim. I     Trim. II         Trim. III       Trim. IV    An
– in % fata de perioada corespunzatoare din anul precedent –
Serie bruta 2013 102,1 101,4 104,2 105,2 103,5
2014 104,1 101,5 103,0 102,7 103,0
2015 104,3 103,4 103,6
Serie ajustata sezonier 2013 101,9 101,9 104,0 104,7
2014 103,8 102,3 102,9 102,6
2015 103,8 103,8 103,6
– in % fata de trimestrul precedent –
Serie ajustata sezonier 2013 101,1 101,5 100,9 101,1
2014 100,1 100,1 101,5 100,8
2015 101,4 100,0 101,4

Datele tabelului (xls) vor putea fi accesate prin fisierul .rar atasat comunicatului pe homepage.

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2015 a fost de 197460,0 milioane lei preturi curente, in crestere – in termeni reali – cu 3,6% fata de trimestrul III 2014.

Contributia categoriilor de resurse si de utilizari la modificarea Produsului intern brut

 Categorii de resurse

In trimestrul III 2015, dinamica PIB nu s-a modificat in varianta provizorie (2), comparativ cu varianta provizorie (1).

Volumul valorii adaugate brute s-a diminuat cu 0,1 puncte procentuale, modificari mai importante fiind inregistrate in:

–   Industrie (+0,3 puncte procentuale);

–   Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor; transport si depozitare; hoteluri si restaurante (-0,7 puncte procentuale);

–   Informatii si comunicatii (-0,3 puncte procentuale);

–     Activitati profesionale, stiintifice si tehnice; activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport (-0,6 puncte procentuale);

–   Activitati de spectacole, culturale si recreative; reparatii de produse de uz casnic si alte servicii (-0,6 puncte procentuale).

Volumul si contributia impozitelor nete pe produs s-a majorat cu 0,9, respectiv cu 0,1 puncte procentuale.

Categorii de utilizare PIB

Din punctul de vedere al utilizarii PIB, modificari semnificative ale contributiei la cresterea PIB in trimestrul III 2015, intre cele doua estimari, au inregistrat:

–     cheltuiala pentru consumul final al administratiilor publice, de la +0,5% la +0,3%, ca urmare a reducerii volumului sau de la 104,0% la 102,4%;

–   importul de bunuri si servicii, de la +1,2% la +1,4%, ca urmare a cresterii volumului sau de la 103,1% la 103,6%;

–   exportul de bunuri si servicii de la +0,4% la +1,8%, ca urmare a cresterii volumului sau de la 100,9% la 104,6%.

Sursa si detalii: www.insse.ro

Informatii suplimentare:

 Pentru interpretarea corecta a indicatorilor, va rugam sa consultati Precizarile metodologice.

 Seria bruta de date si cea ajustata sezonier ale Produsului intern brut trimestrial pentru perioada T1 1995 – T3 2015 pot fi accesate la adresa:  http://www.insse.ro/cms/ro/content/produsul-intern-brut

Produsul intern brut pentru trimestrul IV 2015, date „semnal”, va fi publicat prin comunicat de presa, conform calendarului de pe site-ul INS, in data de 12 februarie 2016.

Date comparative cu celelalte State Membre ale Uniunii Europene se pot obtine de pe site-ul Eurostat si pot fi consultate la adresa:  http://ec.europa.eu/eurostat/data/database

Tagged with:
 

Potrivit Institutului National de Statistica (INS), Institutul National de Statistica www.insse.ro, in trimestrul III Institutul National de Statistica INS2015, investitiile nete realizate in economia nationala, au insumat 17778,0 milioane lei, in crestere cu 1,7%, comparativ cu trimestrul III 2014.

In perioada 1.I‐30.IX.2015, investitiile nete realizate in economia nationala, au insumat 44505,4 milioane lei, fiind in crestere cu 4,5%, comparativ cu perioada 1.I‐30.IX.2014.

Trimestrul III 2015 fata de trimestrul III 2014

Investitiile nete realizate in economia nationala  ‐date provizorii ‐

Structura
‐%‐
Trim. III 2015
‐milioane lei preturi curente ‐ In % fata de trim.III 2014 trim.III trim.III
2014 2015
TOTAL 17778 101,7 100 100
Lucrari de constructii noi 8745 105,3 48,7 49,2
Utilaje (inclusiv mijloace de transport) 6926,4 100,5 39,1 39
Alte cheltuieli
2106,6 92,1 12,2 11,8

Datele tabelului in format xls

In trimestrul III 2015, comparativ cu trimestrul III 2014, investitiile nete realizate in economia nationala au crescut cu 1,7%, crestere inregistrata la urmatoarele elemente de structura: lucrari de constructii noi cu 5,3% si utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 0,5%. La alte cheltuieli s‐a inregistrat o scadere cu 7,9%.

Perioada 1.I‐30.IX.2015 fata de perioada 1.I‐30.IX.2014

Investitiile nete realizate in economia nationala ‐ date provizorii ‐

Structura
‐%‐
1.I‐30.IX.2015 In % fata de
‐milioane lei preturi curente‐ 1.I ‐30.IX.2014
1.I‐30.IX.2014 1.I‐30.IX.2015
TOTAL 44505,4 104,5 100 100
Lucrari de constructii noi 20853 107,6 46,2 46,8
Utilaje (inclusiv mijloace de transport) 18636,3 103,5 42,3 41,9

Datele tabelului in format xls

In perioada 1.I‐30.IX.2015, comparativ cu perioada 1.I‐30.IX.2014, investitiile nete realizate in economia nationala au crescut cu 4,5%, crestere inregistrata la urmatoarele elemente de structura: lucrari de constructii noi cu 7,6% si utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 3,5%. La alte cheltuieli s‐a inregistrat o scadere cu 3,8%.

Comparativ cu perioada 1.I‐30.IX.2014, in perioada 1.I‐30.IX.2015 se constata o crestere a ponderii investitiilor nete in lucrari de constructii noi cu 0,6 puncte procentuale. Ponderea investitiilor nete in utilaje (inclusiv mijloace de transport) a scazut cu 0,4 puncte procentuale si in alte cheltuieli cu 0,2 puncte procentuale.

Informatii suplimentare:

Pentru   interpretarea   corecta   a   indicatorilor,   va   rugam   sa   consultati  Precizarile comunicatului pe homepage.

Urmatorul comunicat de presa va aparea marti, 8 martie 2016.
Arhiva comunicatelor de presa: http://www.insse.ro/cms/ro/content/comunicate‐depresaarhiva

Compartimentul de Comunicare

e‐mail: biroupresa@insse.ro

Tel: +4021 3181869

Tagged with:
 

Conform celei de a doua estimari pentru T3 2015 Eurostata Oficiului European pentru Statistica (Eurostat), Romania a inregistrat cea mai mare crestere economica din Uniunea Europeana in T3 2015, cu un avans de 1,4%, comparativ cu trimestrul trecut.

 

Romania a fost urmata de Croația (1,3%), Malta (1,1%), Letonia (1%), Polonia si Slovacia (0,9%), Suedia si Spania ( 0,8%).

Scaderi s-au inregistrat in Grecia (-0,9%), Estonia si Finlanda (- 0,5%) si Danemarca (- 0,1%).

Comisia Europeana (CE) si-a îmbunatatit estimarile privind cresterea economica a Romaniei in 2015 pana la 3,5%, fata de avansul de 2,8% pe care il preconiza in luna mai, conform previziunilor din toamna. PIB-ul Romaniei ar urma sa inregistreze un avans de 4,1% in 2016 si 3,6% in 2017, datorita consolidarii consumului pe fondul relaxarii fiscale.

Sursa: Eurostat

 

Tagged with:
 
WP to LinkedIn Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
error: Continut protejat !