MMPS a publicat Ghid ul pentru revenirea la munca in conditii de siguranta pentru angajati si pentru angajatori si Ordinul privind masurile pentru prevenirea contaminarii cu noul coronavirus SARS Cov-2 la locul de munca, pe perioada starii de alerta.

 
Ordinul comun este semnat de ministrul Muncii si Protectiei Sociale, Violeta Alexandru si de ministrul Sanatatii, Nelu Tataru.
 
Documentul stabileste masurile pe care toti angajatorii din sectorul public si din privat trebuie sa le implementeze pe durata starii de alerta pentru prevenirea raspandirii coronavirusului SARS Cov-2.
 
In completarea ordinului comun care a fost publicat in Monitorul Oficial, a fost elaborat si un Ghid pentru revenirea la munca in conditii de siguranta pentru angajati si angajatori.
 
Cele doua documente pot fi consultate aici.
 
Tagged with:
 

Informatii utile pentru achizitiile publice de materiale, medicamente si echipamente pentru combaterea pandemiei cu virusul COVID-19

Materialul (in format pdf) poate fi descarcat aici: VASS Lawyers_Ghid achizitii medicale.

Acest ghid este destinat, in principal autoritatilor contractante dar contine si informatii relevante pentru participantii la licitatii, operatori economice, motiv pentru care am sintetizat mai jos cateva informatii, pentru a avea acces integral la Ghid descarcati documentul de mai sus (link rosu). Deasemenea articolul integral aici.

Un articol pe aceeasi tema: Achizițiile publice în contextul stării de urgență, pe fondul epidemiei COVID-19

Iata si sinteza Ghid achizitii medicale pe perioada starii de urgenta, realizat de VASS Lawyers.

1       CUVANT INAINTE

Declararea pandemiei cu virusul COVID-19 de catre OMS, precum si accelerarea raspandirii acestuia pe teritoriul Romaniei a generat necesitatea achizitiei urgente de materiale, medicamente si echipamente necesare combaterii epidemiei.

2       CINE SI CAND POATE EFECTUA ACHIZITII DIRECTE

Posibilitatea realizarii achizitiilor directe pe perioada starii de urgenta este limitata prin Decretul nr. 195/2020:

  • temporal: la perioada pandemiei si starii de urgenta;
  • ca obiect al achizitiei: materiale, medicamente si/sau echipamente necesare pentru combaterea pandemiei;
  • ca tip de autoritate/entitate contractanta: unitati sanitare, directii de sanatate publica, ministere cu sistem de sanatate propriu, autoritati publice centrale, entitati juridice in care statul este actionar majoritar.

Pe perioada pandemiei si starii de urgenta, aceste autoritati contractante pot achizitiona asadar direct doar ceea ce permite in mod expres Decretul nr. 195/2020 pentru fiecare dintre ele in parte si doar daca achizitiile respective sunt necesare pentru combaterea pandemiei.

Alte categorii de autoritati contractante, precum autoritatile locale (e.g. consilii locale/judetene, primarii[1]) nu au dreptul de a aplica procedura de achizitie directa in temeiul Decretului nr. 195/2020 pentru a achizitiona materiale, medicamente sau echipamente necesare combaterii epidemiei de COVID-19. Acestea pot aplica insa achizitia directa daca achizitia se incadreaza in conditiile generale prevazute de legislatia achizitiilor publice, respectiv pentru achizitii cu o valoare mai mica de 135.060 lei [2].

2.1       CE SE POATE ACHIZITIONA IN TEMEIUL DECRETULUI NR. 195/2020

Achizitiile reglementate prin Decretul nr. 195/2020 pot avea ca obiect:

  • materiale;
  • medicamente; si/sau
  • echipamente

Cele trei notiuni nu sunt definite prin Decret. Medicamentele sunt insa definite de legislatia aplicabila, nesuscitand probleme de interpretare.

In ceea ce priveste notiunile de materiale si echipamente, prin raportare la Anexa la OUG nr. 11/2020, care contine categoriile de produse stocuri de urgenta medicala ce pot fi achizitionate de ONAC pentru combaterea pandemiei, se poate argumenta ca materialele si echipamentele vizeaza cel putin urmatoarele produse:

  • materiale – combinezoane, viziere de protectie, manusi, masti de protectie (intrucat in preambulul la OUG nr. 11/2020 se face vorbire despre „echipamente specializate de protectie pentru personal” acestea pot fi insa incadrate si in categoria echipamentelor); dezinfectanti;
  • echipamente – scannere termice, camere de izolare, izolete, ventilatoare medicale, monitoare medicale, injectomate; in plus, astfel cum am aratat mai sus, se poate interpreta ca echipamentele includ si combinezoane, viziere de protectie, manusi, masti de protectie.

2.2       CE AUTORITATI POT FACE ACHIZITII IN TEMEIUL DECRETULUI NR. 195/2020

2.2.1    Autoritati care au obligatia de a achizitiona direct materiale si/sau medicamente

Urmatoarele autoritati par a avea obligatia de a achizitiona in mod direct materiale si/sau medicamente necesare combaterii epidemiei cauzate de COVID-19:

  • directiile de sanatate publica vor achizitiona materiale necesare prin procedura de achizitie directa, sumele necesare fiind asigurate prin transferuri de la Ministerul Sanatatii;
  • unitatile sanitare vor achizitiona materiale si medicamente necesare prin procedura de achizitie directa, sumele necesare fiind asigurate prin transferuri de la Ministerul Sanatatii.

Observam ca Decretul nr. 195/2020 nu prevede in mod expres achizitia directa pentru:

  • achizitia de echipamente de catre unitatile sanitare;
  • achizitia de medicamente si echipamente de catre directiile de sanatate publica.

2.2.2    Autoritati care au dreptul de a achizitiona direct materiale si/sau medicamente

Urmatoarele autoritati au posibilitatea/dreptul de a achizitiona in mod direct materiale si echipamente necesare combaterii epidemiei cauzate de COVID-19:

  • autoritatile publice centrale (Guvernul, ministerele, alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, autoritatile administrative autonome[4]);
  • entitatile juridice in care statul este actionar majoritar.

Din formularea prevederilor legale se poate interpreta asadar ca aceste autoritati/entitati nu au posibilitatea de a achizitiona direct si medicamente (decat daca s-ar interpreta ca acestea se incadreaza in notiunea de materiale).

Totodata, ministerele cu sistem de sanatate propriu au posibilitatea de a realiza achizitii directe pentru unitatile sanitare proprii atat din bugetele ministerelor de resort, cat si din cele ale unitatilor sanitare. Prevederea nu delimiteaza obiectul acestor achizitii, fiind susceptibila de doua interpretari:

  • ministerele pot realiza orice tip de achizitii directe pentru materiale, medicamente si echipamente;
  • ministerele pot realiza doar achizitiile directe prevazute pentru unitatile sanitare, respectiv achizitiile de materiale si medicamente.

2.3       CE VALOARE POT SA AIBA ACHIZITIILE DIRECTE REALIZATE IN TEMEIUL DECRETULUI NR. 195/2020

Pragul general prevazut de art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 pentru realizarea achizitiilor directe este de 135.060 lei, fara TVA, pentru achizitia de produse. In cazurile expres prevazute de Decretul nr. 195/2020, este clar ca acest prag nu este aplicabil, achizitia directa putandu-se realiza pentru valori estimate ce depasesc acest prag.

3       CUM SE EFECTUEAZA ACHIZITIILE DIRECTE

3.1       CARE ESTE LEGISLATIA APLICABILA ACHIZITIILOR DIRECTE

3.2       CARE SUNT PASII DE URMAT PENTRU REALIZAREA ACHIZITIEI DIRECTE

3.2.1    Identificarea si justificarea nevoii Autoritatii Contractante

3.2.1.1        Referatul de necesitate

3.2.1.2        Actualizarea programului anual al achizitiilor publice

3.2.1.3        Documentul justificativ

3.2.2    Realizarea propriu zisa a Achizitiei Directe

3.2.2.1        Procedura de urmat

In functie de valoarea estimata a achizitiei, achizitiile directe vor fi realizate dupa cum urmeaza:

  • in cazul in care valoarea estimata a achizitiei de produse este mai mare de 100.000 leiautoritatea contractanta are obligatia[10]:
    • de a utiliza catalogul electronic pus la dispozitie de SEAP[11]; instructiuni cu privire la sectiunea dedicata achizitiilor directe sunt disponibile aici; de asemenea, ANAP a publicat un set de instructiuni aici;

sau

    • de a publica un anunt intr-o sectiune dedicata a web-site-ului propriu/ANAP sau a SEAP, insotit de descrierea produselor, serviciilor sau lucrarilor care urmeaza a fi achizitionate; este recomandabil ca descrierea sa fie cat mai clara, precisa si amanuntita astfel incat operatorii economici sa primeasca suficiente informatii relevante in baza carora sa-si fundamenteze oferta si preturile aferente.
  • in cazul in care valoarea estimata a achizitiei de produse este mai mica de 100.000 lei, autoritatea contractanta poate achizitiona direct, fara a utiliza catalogul electronic sau anuntul prealabil, prin:
    • consultarea a minimum trei candidati; consultarea se poate face folosind diferite cai/mijloace stabilite la nivelul autoritatii contractante, cu pastrarea dovezilor in acest sens[12]; achizitia poate fi realizata daca este primita chiar si o singura oferta valabila;
  • in cazul in care valoarea estimata a achizitiei de produse este mai mica de 70.000 de lei, autoritatea contractanta poate achizitiona direct:
    • pe baza unei singure oferte;
  • in cazul in care valoarea estimata a achizitiei de produse este mai mica de 4.500 lei, autoritatea contractanta are dreptul de a plati direct, pe baza angajamentului legal, fara acceptarea prealabila a unei oferte[13].

Chiar si in situatia in care valoarea estimata a achizitiei este sub pragurile de 100.000 lei, 70.000 lei sau 4.500 lei, autoritatea contractanta are dreptul de a consulta catalogul electronic pus la dispozitie de SEAP sau de a publica un anunt in vederea realizarii achizitiei.

3.2.2.2        Finalizarea procedurii

Dupa finalizarea procedurii in una dintre variantele mentionate mai sus, autoritatea contractanta are obligatia de a intocmi angajamentul legal prin care se angajeaza cheltuielile aferente achizitiei directe.

Documentul poate lua una dintre urmatoarele forme:

  • contract de achizitie publica;
  • comanda;
  • alt tip de document incheiat in conditiile legii (e.g. documente fiscale, atata timp cat respecta formele legale),

inclusiv in cazul achizitiilor initiate prin intermediul instrumentelor de plata ce permit posesorului sa le utilizeze in relatia cu comerciantii in vederea efectuarii de plati, fara numerar, pentru achizitionarea de produse, servicii si/sau lucrari prin intermediul unui terminal, cum ar fi, dar fara a se limita la, cardurile de plata si/sau portofele electronice.

3.2.3    Efectuarea informarilor necesare

3.2.3.1        Informare prin SEAP

3.2.3.2        Informarea ANAP

3.2.4    Emiterea Documentului Constatator

3.3       POT FI CONTROLATE ACHIZITIILE DIRECTE

3.3.1    Posibilitatea de contestare

Avand in vedere ca:

  • achizitia directa nu reprezinta o procedura de atribuire in sensul legislatiei achizitiilor publice;
  • Legea nr. 101/2016 reglementeaza caile de atac ce pot fi utilizate de persoanele care se considera vatamate „in legatura cu sau in cadrul unei proceduri de atribuire” [19],

prevederile Legii nr. 101/2016, inclusiv cele referitoare la suspendarea procedurii, nu sunt aplicabile in cazul achizitiilor directe[20].

In masura in care sunt incalcate:

  • obligatiile prevazute de lege pentru autoritatea contractanta, reglementate in Capitolul III, Sectiunea 1 „Achizitia directa” din Normele metodologice;
  • normele procedurale interne pentru realizarea achizitiilor directe,

persoanele fizice/juridice care se considera vatamate au dreptul sa conteste actele autoritatii contractante, in conditiile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Etapele procedurale in acest sens presupun:

  • formularea unei plangeri prealabile;
  • dupa caz, formularea unei cereri de suspendare;
  • formularea actiunii in anulare insotita sau nu de o cerere de suspendare.

3.3.2    Controlul ANAP

3.3.3    Consiliul Concurentei

3.3.4    Curtea de Conturi

4       CINE SI CAND POATE APLICA NEGOCIEREA FARA PUBLICARE

Chiar daca multe achizitii nu se incadreaza in tipurile de achizitii directe permise in mod clar prin Decretul nr. 195/2020, incheierea rapida a contractelor de furnizare poate fi realizata pe perioada pandemiei si sub imperiul legislatiei achizitiilor publice, prin procedura de negociere fara publicare prealabila a unui anunt de participare (negociere fara publicare[23].

Negocierea fara publicare poate fi aplicata de catre orice autoritate contractanta pentru orice achizitii publice necesare pentru combaterea pandemiei, atat timp cat sunt indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii[24]:

  • ca o masura strict necesara;
  • atunci cand perioadele de aplicare a procedurilor clasice (e.g. licitatie deschisa, licitatie restransa, negociere competitiva sau procedura simplificata) nu pot fi respectate din motive de extrema urgenta;
  • motivele de extrema urgenta sunt determinate de evenimente:
    • imprevizibile; si
    • care nu se datoreaza sub nicio forma unei actiuni sau inactiuni a autoritatii contractante.

Fata de declararea starii de urgenta la nivel national si ritmul accelerat de crestere a numarului de persoane infectate cu COVID-19, contextul actual poate fi apreciat drept unul de extrema urgenta pentru achizitiile de produse strict necesare pentru combaterea pandemiei.

Mai mult, declararea pandemiei de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii, coroborata cu cresterea numarului de persoane infectate in Romania si Europa poate fi incadrata in notiunea de “motiv de extrema urgenta”, chiar independent de declararea starii de urgenta.

In ceea ce priveste regulile aplicabile, chiar daca negocierea fara publicare este o procedura mai rapida si mai flexibila, aceasta impune respectarea unor minime exigente si proceduri, cele mai importante fiind:

  • respectarea principiilor din materia achizitiilor publice, precum cel al tratamentului egal sau cel al transparentei;
  • initierea procedurii prin transmiterea unei invitatii de participare la negocieri, insotita de documentatia de atribuire, catre unul sau, ori de cate ori este posibil, catre mai multi operatori economici; in situatii in care se impune interventia imediata, legislatia prevede chiar si posibilitatea de a realiza achizitia publica in paralel cu aplicarea procedurii de negociere fara publicare prealabila (nu este insa clara modalitatea practica de aplicare a acestei posibilitati, avand in vedere ca procedura de negociere poate fi derulata chiar si intr-o zi-doua);
  • obligatia de a transmite spre publicare in SICAP un anunt de atribuire in termen de 30 de zile de la data incheierii contractului de achizitie publica/acordului-cadru;
  • durata contractului nu va putea fi stabilita pe o perioada mai mare decat cea necesara pentru a face fata situatiei de urgenta care a determinat aplicarea procedurii.

5       CUM SE ORGANIZEAZA NEGOCIEREA FARA PUBLICARE PREALABILA

5.1       CARE SUNT PASII DE URMAT PENTRU REALIZAREA NEGOCIERII FARA PUBLICARE

5.1.1    Identificarea si justificarea nevoii Autoritatii Contractante

5.1.1.1        Referatul de necesitate

5.1.1.2        Actualizarea programului anual al achizitiilor publice

5.1.1.3        Documentul justificativ

5.1.2    Realizarea propriu zisa a Negocierii Fara Publicare

5.1.2.1        Procedura de urmat

Initierea procedurii de negociere fara publicare prealabila se realizeaza prin transmiterea unei invitatii de participare la negocieri, insotita de documentatia de atribuire, catre unul sau, ori de cate ori este posibil, catre mai multi operatori.

Negocierea fara publicare nu implica asadar respectarea regulilor de publicitate si a termenelor minime pentru depunerea ofertelor, obligatoriu de urmat in cadrul procedurilor concurentiale, avand in vedere si faptul ca aceasta procedura nu se deruleaza prin intermediul SEAP.

In plus, autoritatile contractante nu au nici obligatia informarii ANAP cu privire la initierea unei proceduri de negociere fara publicare generata de motive imprevizibile si de extrema urgenta, astfel cum sunt acestea prevazute la art. 104 lit. c) din Legea nr. 98/2016[27].

Prin urmare, regulile si pasii de derulare a negocierii fara publicare se stabilesc de catre autoritatea contractanta, aceasta fiind responsabila pentru modul de atribuire a contractului de achizitie publica cu respectarea tuturor dispozitiilor legale aplicabile in mod obligatoriu, precum si cu respectarea principiilor achizitiilor publice[28].

5.1.2.2        Finalizarea procedurii

Procedura de negociere fara publicare se finalizeaza, similar oricarei alte proceduri de achizitie publica, odata cu incheierea contractului de achizitie/acordului-cadru.

Autoritatea contractanta nu are dreptul de a stabili durata contractului pe o perioada mai mare decat cea necesara pentru a face fata situatiei de urgenta care a determinat aplicarea procedurii de negociere fara publicare[29].

5.1.3    Efectuarea informarilor necesare

Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite in SEAP anuntul de atribuire in termen de 30 de zile de la incheierea contractului de achizitie publica/acordului-cadru.

5.1.4    Emiterea Documentului Constatator

5.2       POT FI CONTROLATE NEGOCIERILE FARA PUBLICARE

5.2.1    Posibilitatea de contestare

Avand in vedere ca:

  • negocierea fara publicare reprezinta o procedura de atribuire;
  • Legea nr. 101/2016 reglementeaza caile de atac ce pot fi utilizate de persoanele care se considera vatamate „in legatura cu sau in cadrul unei proceduri de atribuire” [30],

Prin urmare, procedurile de atribuire prin negociere fara publicare pot fi contestate in temeiul Legii nr. 101/2016 si se poate solicita inclusiv nulitatea/anularea contractelor/acordurilor-cadru incheiate in temeiul acestei proceduri, in masura in care sunt incalcate prevederile legale aplicabile.

Aceste litigii se solutioneaza insa cu celeritate de catre CNSC sau instantele competente, prezentand din aceasta perspectiva anumite avantaje fata de litigiile solutionate de instantele de judecata in temeiul Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

5.2.2    Controlul ANAP

5.2.3    Curtea de Conturi

6       ACHIZITII IN COMUN / CENTRALIZATE

6.1       ACHIZITIA IN COMUN

Doua sau mai multe autoritati contractante (de exemplu, mai multe spitale din aceeasi regiune) pot conveni sa efectueze in comun anumite achizitii specifice[33].

Achizitiile in comun pot fi realizate in doua modalitati:

  • in intregime in comun, caz in care derularea in comun a procedurii de achizitie, se poate face:
    • fie actionand impreuna, in numele si pe seama tuturor autoritatilor contractante,
    • fie incredintand unei autoritati contractante gestionarea procedurii de achizitie in numele tuturor autoritatilor contractante, care actioneaza atat in nume propriu, cat si in numele si pe seama celorlalte autoritati contractante;

in ambele ipoteze, autoritatile contractante sunt responsabile in mod solidar pentru indeplinirea obligatiilor care le revin in temeiul legislatiei achizitiilor publice;

  • partial in comun, in cazul in care o procedura de achizitie publica nu este organizata in intregime in numele si pe seama autoritatilor contractante, numai anumite parti din procedura fiind derulate in comun de catre autoritatile contractante; in acest caz, autoritatile raman responsabile in mod solidar numai cu privire la activitatile efectuate in comun si fiecare autoritate contractanta este responsabila in mod individual pentru indeplinirea obligatiilor sale in temeiul legislatiei achizitiilor publice in ceea ce priveste activitatile pe care le realizeaza in nume propriu (cum ar fi atribuirea unui contract, incheierea unui acord-cadru, operarea unui sistem dinamic de achizitii, reluarea competitiei in cadrul unui acord-cadru sau stabilirea operatorilor economici parte la un acord-cadru care indeplinesc o anumita sarcina).

In ceea ce priveste pregatirea unei astfel de achizitii efectuate in comun si responsabilitatile fiecarei autoritati contractante in cadrul procedurii de atribuire, ANAP precizeaza ca acestea se stabilesc prin conventia incheiata intre respectivele autoritati (act de asociere, protocol, etc). [34]

Achizitiile in comun se concretizeaza de obicei prin:

  • incheierea unor acorduri-cadru, definite de altfel prin legislatie drept acorduri incheiate in forma scrisa intre una sau mai multe autoritati contractante si unul ori mai multi operatori economici, care permit stabilirea termenilor si conditiilor care guverneaza contractele de achizitie publica ce urmeaza a fi atribuite intr-o anumita perioada, in special in ceea ce priveste pretul si, dupa caz, cantitatile avute in vedere;
  • derularea unui sistem dinamic de achizitii, respectiv procesul de achizitie organizat in integralitate prin mijloace electronice prin intermediul SEAP si deschis, pe intreaga sa perioada de valabilitate, oricarui operator economic care indeplineste criteriile de calificare si selectie, pentru achizitii de uz curent, ale caror caracteristici general disponibile pe piata satisfac necesitatile autoritatii contractante.

Cea mai rapida si simpla varianta de realizare a achizitiei in comun in contextul actual ramane incheierea unui acord-cadru fie prin procedura de negociere fara publicare, fie prin procedura de achizitie directa (daca sunt indeplinite conditiile legale).

6.2       ACHIZITIA CENTRALIZATA

Prin achizitia centralizata, o unitate de achizitii centralizate[35]:

  • achizitioneaza in nume propriu produse si/sau servicii destinate unei/unor alte autoritati contractante; ori
  • atribuie contracte de achizitie publica sau incheie acorduri-cadru pentru lucrari, produse ori servicii in numele si pentru o alta/alte autoritate/autoritati contractante.

Unitatile de achizitii centralizate se infiinteaza prin:

  • hotarare a Guvernului;
  • hotarare a autoritatilor deliberative locale.

Prin urmare, unitatile de achizitii centralizate se pot infiinta atat la nivel central, cat si la nivel local.

Prin hotararile de infiintare a unitatilor centralizate se vor stabili si situatiile si conditiile in care:

  • autoritatile contractante achizitioneaza produse sau servicii de la unitati de achizitii centralizate;
  • unitatile de achizitii centralizate atribuie contracte de achizitie publica/incheie acorduri-cadru de produse destinate altor autoritati contractante.

Unitatile de achizitii centralizate pot achizitiona produse prin:

  • utilizarea si administrarea unui sistem dinamic de achizitii;
  • atribuirea si incheierea unui acord-cadru.

Avantajul derularii achizitiilor prin unitati de achizitii centralizate este ca autoritatile contractante vor putea achizitiona produsele de la o unitate de achizitii centralizate, fara a aplica dispozitiile legislatiei achizitiilor publice pentru achizitiile care indeplinesc conditiile legale (e.g. identitatea autoritatii contractante a fost prevazuta in cuprinsul anuntului de participare publicat de catre unitatea de achizitii centralizate).

La nivel central, functioneaza din anul 2019 Oficiul National pentru Achizitii Centralizate (ONAC), care achizitioneaza produse si servicii centralizat nu doar pentru institutiile centrale si organismele din subordinea acestora care au obligatia de a se inregistra in Registrul utilizatorilor, dar si pentru orice alte autoritati contractante care au dreptul ca, in orice moment, sa solicite ONAC inregistrarea in Registru.

ONAC a fost desemnata institutie abilitata pentru organizarea si derularea procedurilor de atribuire pentru constituirea stocurilor de urgenta medicala. In acest sens, ONAC primeste de la Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta (IGSU) si Ministerul Sanatatii necesitatile si detaliile necesare, iar stocurile se gestioneaza si se administreaza de catre IGSU.

ONAC poate achizitiona asadar la acest moment centralizat produse care includ si produse relevante pentru combaterea pandemiei, precum:

  • la solicitarea autoritatilor contractante inregistrate in Registrul utilizatorilor, atat produse de curatenie, cat si alte produse necesare in acest context, a caror lista poate fi stabilita prin memorandum aprobat de Guvern[36];
  • la solicitarea IGSU sau a Ministerului Sanatatii, produsele aferente stocurilor de urgenta medicala (conform OUG nr. 11/2020).

Pentru constituirea stocurilor de urgenta medicala, ONAC atribuie acorduri-cadru dupa cum urmeaza:

  • in regim de urgenta, pentru gestionarea pandemiei de Coronavirus, prin procedura de negociere fara publicare prealabila, pentru acoperirea necesitatilor de produse stocuri de urgenta medicala enumerate in Anexa la OUG nr. 11/2020 (e.g. scannere termice, camere de izolare, izolete, ventilatoare medicale, monitoare medicale, injectomate, combinezoane, viziere de protectie, manusi, masti de protectie, dezinfectanti), pana la atingerea cantitatilor maxime prevazute pentru fiecare categorie;

Prin Legea nr. 20/2020 de aprobare a OUG nr. 11/2020, s-a introdus posibilitatea de a majora cantitatile prevazute in anexa la OUG nr. 11/2020, in situatii justificate, la propunerea „Grupului de suport tehnico-stiintific privind gestionarea bolilor contagioase pe teritoriul Romaniei” din cadrul Comitetului National pentru Situatii de Urgenta;

  • ori de cate ori este nevoie, pentru constituirea si refacerea stocurilor de urgenta medicala prevazute in Nomenclatorul produselor stocuri de urgenta medicala, prin aplicarea uneia dintre procedurile de atribuire prevazute de art. 68 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice (inclusiv negocierea fara publicare prealabila);

ANEXA 1 – MODEL NOTA JUSTIFICATIVA PENTRU ACHIZITIILE DIRECTE

ANEXA 2 – MODEL NOTA JUSTIFICATIVA PENTRU NEGOCIEREA FARA PUBLICARE

Materialul (in format pdf) poate fi descarcat aici: VASS Lawyers_Ghid achizitii medicale

Tagged with:
 

SEAP este o platforma electronica care asigură transparența procesului și procedurilor de achiziții publice. Prin interemediul platformei SEAP, autoritatile publice isi achizitioneaza, prin mijloace electronice, bunuri si servicii necesare desfasurarii activitatii, sau lucrari pentru unitatea administrativa in cauza.

Site-ul oficial al Sistemului Electronic de Achiziții Publice SEAP este www.e-licitatie.ro, operat de catre Agentia pentru Agenda Digitala a Romaniei (AADR).

In SEAP se vor inscrie atat Autoritatile Contractante care vor publica anunturile de achizitie, cat si Ofertantii care doresc sa participe la licitatii in vederea castigarii contractelor. Cu o precizare, Ofertantii care doresc sa participe la licitatii offline, in afara SEAP, trimitand oferta direct Autoritatii Contractante, nu sunt obligati sa se inregistreze in SEAP.

Conform legii, toate autoritatile contractate sunt obligate sa se înscrie in SEAP si sa publice anunturile de intentie, participare si atribuire pentru procedurile proprii. Pana in 2018 ponderea contractelor de achizitie publica atribuite  electronic trebuie sa ajunga la 100%, adica cu ajutorul unei platforme precum SEAP, sau un echivalent.

Praguri achizitii publice SEAP

Pentru contractele de achizitie a caror valoare estimata depaseste un anumit prag stabilit in lege, autoritatea contractanta  este obligata sa publice un anunt de intentie, respectiv anunt de participare si cerere de oferta.

a) 23.227.215 lei, pentru contractele de achizitie publica/acordurile-cadru de lucrari;
b) 600.129 lei, pentru contractele de achizitie publica/acordurile-cadru de produse si de servicii;
c) 3.334.050 lei, pentru contractele de achizitie publica/acordurile-cadru de servicii care au ca obiect servicii sociale si alte servicii specifice, prevazute in anexa nr. 2.

Autoritatea contractanta poate achizitiona direct, in cazul in care valoarea estimata a achizitiei, fara TVA, este mai mica decat:

a) 132.519 lei, produse sau servicii

b) 441.730 lei, respectiv lucrari

Daca sunteti Autoritate Contractanta, si dori sa va inregistrati in SEAP, pentru a publica anunturile de licitatie, Faceti Inregistrarea Aici!

Daca suneti Ofertant si doriti sa participati la licitatiile organizate online, pe SEAP, Faceti Inregistrarea Aici!

Atat autoritatile contractante cat si ofertantii au avea nevoie de instruire pentru utilizarea SEAP, atat in ceea ce priveste elementele de baza ale sistemului (inscriere, publicare anunturi), dar și elementele precum publicarea documentatiei în SEAP, realizarea de licitatii cu componentă electronica, realizarea de cumparari directe sau proceduri de cereri de oferta exclusiv online (ceea ce duce la economie de timp, si la obținerea unor oferte si preturi corecte pentru ambele parti).

Pentru Ofertanti este esentiala urmarirea atentă a SEAP, putand astfel, pune produsele in atentia autoritatilor contractante. Evident, pentru a putea face acest lucru, ofertanții au și ei nevoie de o instruire de baza pentru a sti cum sa foloseasca SEAP pentru a vinde eficient autoritatilor contractante.

Interfata de utilizare a SEAP se dovedeste a fi neprietenoasa si contraintuitiva, potrivit relatarilor colaboratorilor nostri, de aceea exista si cursuri specializate pentru folosirea SEAP.

Pentru utilizarea SEAP, va putem pune la dispozitie la link-ul urmator un Manual de utilizare SEAP – Pentru Ofertanti. Deasemenea daca reprezentati o autoritate contractanta, gasiti la link-ul urmator Manual de utilizare SEAP – Pentru Autoritati Contractante. 

Firma Tender Service vine in ajutorul ofertantilor cu cea mai importanta parte a participarii la licitatii publice, monitorizarea anunturilor de licitatie: cereri de oferta, anunturi de participare si atribuire. Va spunem cine cumpara si care este data pana la care trebuie sa trasmiteti oferta si chiar ce trebuie sa contina oferta, potrivit instructiunilor autoritatii. Creati Un Cont Gratuit Acum!!! si veti primi zilnic, pe email, toate licitatiile de interes pentru domeniul dvs. de activitate.

Ce gasiti pe SEAP?

In cadrul SEAP, regasiti toate procedurile de achizitie conforme cu clasificarea europeana in domeniu:

  • Licitatii deschise, la care poate participa orice ofertant;
  • Licitatii restranse, caracterizate prin existenta etapei de selectie.

Tipuri de proceduri achizitii implementate in SEAP:

  • Deschise
  • Restranse
  • Cereri de oferta
  • Pe baza de catalog

Autoritatile contractante aleg modul in care doresc sa faca achizitia, astfel vom regasi in SEAP urmatoare tipuri de anunturi de achizitie:

  • Anunturi de Intentie
  • Anunturi de participare
  • Concursuri de Solutii
  • Concesionari
  • Anunturi de consultarea pietei
  • Cereri de oferta / Proceduri simplificate
  • Cumparari directe
  • Anunturi de publicitate
  • Anunturi de atribuire
  • Parteneriate Public Privat
  • Planuri de achizitii

Daca aceste notiuni nu va sunt familiare, va sugeram sa Consultati Aici Dictionarul Achizitiilor Publice.

Toate anunturile publicate in SEAP, au un numitor comun: Codurile CPV, utilizate in aproximativ toate contextele aplicatiei: la definirea anunturilor, a procedurilor, a produselor de catalog.

Ce se intampla pe SEAP?

Autoritatile publice vor publica anunturile de achizitie publica si rezultatele acestora, cu modalitate de atribuire online sau offline. Deasemena veti gasi si Planul anual de achizitii ale fiecarei autoritati, adica ce intentioneaza sa cumpere si data aproximativa a achizitiei, pentru fiecare autoritate. Aceste planuri sunt publicate la inceputul anului dar sunt actualizate de-a lungul anului in curs.

Ofertantii:

  • Urmaresc anunturile de licitatie si inainteaza oferta in cazul celor pentru care se califica;
  • Participa la anunturile de achizitie directa/ cumparari directe, folosind catalogul electronic, unde isi vor publica preturile de vanzare pentru produsele, serviciile sau lucrarile, pe care le pot furniza. Pentru a face acest lucru:

Ce costuri implica SEAP?

Taxe servicii oferite de SEAP:

  • Notificarile pe criterii de interes : 31 lei + TVA/notificare/an
    Acestea anunta existenta procedurilor de achizitie organizate in SEAP conform criteriile dumneavoastra de cautare. In baza lor se pot genera rapoarte. Notificarile au data de valabilitate 1 an de la data publicarii lor.
  • Serviciile web: 1200 lei + TVA/luna
    Acestea se pot configura in vederea obtinerii unor raportari ce pot rezulta in urma derularii procedurilor de achizitie publica organizate in SEAP.
  • Atribuire notificari de evenimente ale procedurii: 4 lei + TVA/abonare procedura
    Acestea informeaza privind evenimentele procedurilor de achizitie publica organizate in SEAP (suspendari de procedura/postari de clarificari/raspunsuri la solicitarile de clarificari/erate/anulari de procedura, etc).

Taxe participare proceduri SEAP:

  • 40 lei +TVA 19% pentru proceduri de atribuire aplicate integral prin utilizarea mijloacelor electronice sau pentru licitatia electronica ca faza finala a unei proceduri de atribuire care nu s-a organizat integral prin mijloace electronice ;
  • 2 lei + 19% pentru publicarea in catalog a unei pozitii de catalog.

Pentru fiecare operator economic / ofertant se acorda cu titlu gratuit:

  • 1 participare/luna nereportabila;
  • 1 pozitie de catalog pentru o perioada de 1 an de la inregistrare.

Cum obtineti informatii despre participarea la licitatie?

Cautati licitatiile de interes pe SEAP, in functie de:

  • Cod CPV
  • Tipul anuntului
  • Autoritatea contractanta
  • Data publicarii sau limita

Daca nu sunteti familiarizati cu functionarea SEAP, sau preferati sa Economisiti Timp si Bani, Apelati la un serviciu de monitorizare a licitatiilor relevante pentru domeniul dvs. de activitate, Creati Aici un Cont Gratuit pentru a primi in fiecare zi, pe email, toate licitatiile de interes din Romania si nu numai.

Informatiile principale privind participarea la licitatie se gasesc in anuntul propriu zis, totusi de multe ori exista documentatie suplimentara – caiet de sarcini, cu informatii specifice si detalii importante. Descarcati atasamentele de la fiecare licitatie si parcurgeti continutul.

Daca se intampla sa nu puteti deschide atasamentele, exista doua cauze principale:

  • documentul este criptat si are cel mai probabil extensia p7s, aveti mai jos detalii despre cum puteti deschide aceste documente;
  • documentul are o eroare sau a fost incarcat gresit si veti fi atentionati ca documentul a fost compromis, in acest caz va trebui sa luati legatura cu autoritatea contractanta.

Siguranta / criptarea  documentelor in SEAP

Din motive care tin de siguranta documentelor, transmiterea si deschiderea lor, acestea au pot fi incriptate. Aceasta este o modalitate prin care o persoana poate autentifica orice fisier din calculator cu propria semnatura, cel care il citeste avand posibilitatea de a verifica numele celui care l-a semnat, data cand a fost semnat si alte detalii ce verifica persoana semnatara.

Semnatura consta intr-o cheie personalizata si o parola (pin) care este ceruta ori de cate ori se semneaza documente electronica. Semnarea se face cu un soft special cu care se pot citi si documentele tip *.p7s.

Nu este nevoie sa aveti semnatura electronica pentru a citi documentele p7s

Pentru deschiderea si vizualizarea documentelor semnate electronic postate sau transmise prin intermediul SEAP este necesara utilizarea aplicatiilor speciale de validare oferite de furnizorii de servicii de certificare acreditati, in mod gratuit, la urmatoarele adrese web:

Aplicatia pentru vizualizarea acestor documente se descarca gratuit, se instaleaza pe calculator, iar in momentul in care veti intalni documente incriptate veti putea avea accces la ele.

Semnatura electronica in SEAP

Documentele pe care ofertantii le incarca in Sistemul electronic de achizitii publice (SEAP) trebuie semnate electronic  (H.G. nr 801/2011), deasemenea documentele pe care autoritatile contractante le incarca in SEAP, trebuie semnate electronic si supuse verificarii, inainte de publicare.

Pentru a semna electronic documentele, operatorii SEAP vor folosi:

  • un certificat digital emis de o autoritate de certificare recunoscuta conform legii semnaturii electronice nr. 455/2001 si normelor de aplicare a acesteia precum si Ordinelor ministrului comunicat›iilor s™i societat›ii informat›ionale numerele 473/2009 si 1000/2010
  • o aplicatie de semnatura electronica.

Majoritatea documentelor pot fi semnate electronic (.doc, .txt, .pdf etc.), iar fisierul rezultat va avea extensia .p7s.

Pentru a putea semna electronic documentatia pentru SEAP, este necesara achizitia unui kit de semnatura electronica de la un furnizor acreditat de servicii de certificare. Kitul este compus dintr-un certificat digital calificat, un dispozitiv criptografic (token) pe care este stocat certificatul digital si un CD care contine aplicatia de semnare si manualele de utilizare.

Cu certificatul digital se pot semna electronic un numar nelimitat de documente.

Cine poate sa semneze electronic?

Orice persoana care, in baza unui contract incheiat cu un furnizor de servicii de certificare, detine o pereche functionala:

  • cheie publica (cod digital pereche a cheii private) si reprezinta datele de verificare a semnaturii electronice;
  • cheie privata (cod digital cu caracter de unicitate, generat printr-un dispozitiv hardware si/sau software specializat, reprezintă datele de creare a semnăturii electronice) si are o identitate probata printr-un certificat digital emis de acel furnizor.

Pentru ce poate fi folosita semnatura electronica?

Semnatura electronica se aplica unui document in format electronic, redactat sau obtinut prin intermediul programelor informatice, spre exemplu:

  • documente MS Word (contracte, documente, notificari, retete medicale, etc. );
  • spread-sheet Excel (rapoarte financiare, state de plata a salariilor, note de comanda, etc.);
  • documente Adobe Acrobat (la fel ca si cele in MS Word, insa superioare ca si aspect si securitate a integritatii informatiilor);
  • fotografii digitale (constatari, mostre, comanda de produse, etc.);
  • programe expert de gestiune a documentelor (documente ale administratiei publice si locale, documente care urmeaza sa fie arhivate in cadrul arhivelor electronice din cadrul unor Data Centre, etc. );
  • documente rezultate din prelucrarea datelor contabile si fiscale (declaratii de impunere, documente de plata catre Bugetul de Stat, etc. ) etc.

Ce este Certificatul digital?

Este obligatoriu pentru obtinerea Semnaturii electronice.

Ce este certificatul digital calificat ?

Pentru ca o persoana sa poata folosi semnatura electronica, este necesara ca in prealabil sa dobandeasca un certificat care ii atesta identitatea. Certificatul reprezinta o colectie de date in forma electronica si care atesta legatura dintre datele de verificare a semnaturii electronice si semnatarul ca persoana, confirmand identitatea acelei persoane. Certificatul calificat este eliberat de catre un furnizor de servicii de certificare, legal constituit.

Fiecarui semnatar i se va atribui de catre furnizorul de servicii de certificare un cod personal care sa asigure identificarea unica a semnatarului.

Permite asigurarea integritatii, confidentialitatii si non-repudierii tranzactiilor electronice. Principalele domenii in care pot fi folosite certificatele digitale sunt urmatoarele:

  • Depunerea declaratiilor fiscale Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF);
  • La depunerea si semnarea electronica a documentelor solicitate de Autoritatile contractante din cadrul Sistemului Electronic de Achizitii Publice (SEAP);
  • Utilizarea platformei Ministerului Fondurilor Europene – MySmis si semnarea Cererilor de Finantare;
  • Depunerea deconturilor catre CNAS;
  • Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM);
  • Monitorul Oficial;
  • Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM);
  • Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC), etc tamiflu generic;
  • La transmiterea raportarilor catre Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private(CSSP);
  • La semnarea si/sau criptarea mesajelor trimise prin e-mail catre Partenerii de afaceri companiei;
  • La autentificarea in sisteme informatice private.

Perioada de valabilitate a unui certificat digital este de un an de zile. Dupa un an, certificatul poate fi reinnoit.

Cum participati la licitatii?

Pentru a participa la licitatii, poate fi obligatoriu sau nu sa fiti inregistrati in SEAP:

  • Licitatiile electronice, sau cu faza finala electronica, va obliga sa aveti un cont in SEAP. Aveti mai jos un link catre un Ghid de Inregistrare in SEAP.
  • Licitatiile offline, fara faza finala electronica, nu necesita inscriere in SEAP, veti transmite ofertele, conform instructiunilor din anunt, direct autoritatii contractante.

Dupa modul organizarii, licitatiile se impart in:

  1. Licitatii electronice (online):
    • Anunturi de participare;
    • Cereri de oferta/ anunturi simplificate;
    • Concursuri de Solutii
    • Concesionari
    • Cumparari directe
    • Anunturi de publicitate

Pentru a participa la acest tip de licitatii, trebuie sa fiti inregistrati in SEAP si sa achitati taxele aferente. Daca nu sunteti inca inregistrati iata cum sa procedati: Ghid Inregistrarea in SEAP in 3 pasi.

Licitatia electronica reprezinta un proces de reducere succesiva a ofertei pe diferite componente. Licitatia electronica este faza finala a:

  • Procedura online – se desfasoara in intregime in sistemul electronic;
  • Procedurii offline – acest tip de procedura se desfasoara in afara sistemului electronic pana la momentul licitatiei electronice.

a) Proceduri de licitatii deschise, electronice/online

Pentru a putea depune oferta, ofertantul / operatorul economic trebuie sa se inscrie in achizitie, prin actionarea butonului Inscriere in procedura din pagina de detaliu a achizitiei. Daca inscrierea la cererea de oferta s-a realizat cu succes, sistemul va afisa un mesaj de confirmare. La inscriere se va consuma o participare din
portofoliul de participari.

In cazul in care exista faza finala de licitatie electronica si licitatie electronica a fost publicata va fi disponibil butonul Licitatie electronica, care va va directiona utilizatorul in pagina de detaliu a licitatiei electronice.

Daca licitatia contine loturi, va trebui sa alegeti lotul si sa apasati butonul Inscriere lot.

Pentru Depunerea ofertei se va actiona butonul Oferta de pret. Veti fi directionat catre alta pagina. Depunerea ofertei consta in furnizarea ofertei de pret (obligatoriu) si completarea raspunsului la criteriile de calificare si factorilor de evaluare (optional). Inainte de a fi salvata in sistem, oferta de pret trebuie mai intai
criptata, cu ajutorul butonului Cripteaza. Pentru salvarea ofertei de pret actionati butonul Salveaza. Oferta de pret poate fi modificata pana la termenul limita de depunere al ofertelor.

In cea de-a treia sectiune operatorul economic va trebui sa furnizeze raspunsuri la factorii de evaluare, in cazul in care autoritatea contractanta le-a definit. (Vizibil numai in cazul in care criteriul de atribuire este “Oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic”).

Pentru a adauga un document se va actiona butonul Adauga aferent listei de documente. Fisierul trebuie sa fie in prealabil incarcat in lista proprie de documente. Se va deschide o fereastra care va contine toate documentele incarcate de ofertant in sistem.

Sectiunea Documente se acceseaza din meniul Administrare si permite gestiunea documentelor ofertantului (incarcarea, descarcarea fisierelor). Documentele gestionate in aceasta sectiune se vor folosi ca atasament in diverse contexte (ca raspuns la un criteriu de calificare sau tehnic, la forumularea unei solicitari de clarificare etc). Pagina Lista documente contine lista tuturor documentelor adaugate in sistem de ofertant. Pagina permite selectarea documentelor dupa urmatoarele criteriile de interes: cod document si descriere.

Pentru adaugarea unui nou document se actioneaza butonul Adauga. Se va deschide pagina de Editare document. Se completeaza campurile obligatorii cod, descriere, se incarca un fisier si se apasa butonul Salveaza. Incarcarea documentului se face apasand butonul Trimite Fisier.

In cazul in care exista faza finala de licitatie electronica ofertantul are posibilitatea de a depune oferta de
pret prin actionarea butonului Oferta, din detaliul licitatiei electronice. Oferta se salveaza prin apasarea butonului Salveaza.

Diferenta dintre licitatia restransa si deschisa consta in existenta fazei de selectie a candidatilor care
precede etapa de depunere a ofertei. Butonul la care trebuie sa fiti atenti este Candidatura.

In cazul unui anunt de participare de tip SAD, depunerea ofertei se face similar ca la orice anunt de
participare, cu exceptia faptului ca nu este posibila depunerea ofertei financiare.

Daca autoritatea contractanta a introdus pe anuntul de participare o serie de documente specifice (standard), ofertantul poate raspunde atasand documentele corespunzatoare din propriul dosar al companiei. Aceasta se face apasand butonul corespunzator din dreptul unui tip de document din cadrul  subsectiunii Documente din dosarul companiei. Aceasta duce la deschiderea unui ecran pop-up care afiseaza documentele din portofoliul ofertantului care sunt specifice documentului cerut de autoritaea contractanta.

Ofertantul nu este obligat sa raspunda la aceste cerinte specifice incarcand documente din setului lui de documente specifice (deşi aceasta este varinata cea mai lesnicioasa). El poate incarca acele documente si folosind butonul Adauga din dreptul subsectiunii Documente de calificare si propunere tehnica.

Dupa ce utilizatorul a selectat fie documente din dosarul companiei, fie documente obisnuite, fie si unele si altele, el poate apasa butonul Salveaza pentru a valida alegerile facute.

Daca aveti intrebari sau nelamuriri despre o licitatie aflata in desfasurare, le puteti adresa direct autoritatii contractante, la sectiunea Intrebari, veti primi raspuns in teremenul stabilit de lege.

In cazul in care la crearea procedurii s-a optat pentru reofertare in SEAP si s-a publicat anuntul de atribuire la procedura va fi disponibil in interfata butonul „Reluare competitie“.

In cazulul procedurilor ce selecteaza optiunea de reofertare in SEAP, prin apasarea butonului “Reluare competitie” din detaliul anuntului / invitatiei de participare (daca nu exista impartire pe loturi) sau din lista de loturi (in cazul impartirii pe loturi) aplicatia incarca pagina “Lista licitatiii electronice la reofertare acord-cadru“.

La finalizarea cu castigator a unei achizitii (care nu e cerere de oferta sau cumparare directa), autoritatea
contractanta este obligata sa publice in SEAP anuntul de atribuire, indiferent daca procedura de achizitie
s-a desfasurat in SEAP sau offline. Anuntul de atribuire corespunde unei singure proceduri.

Nu se poate defini un anunt de atribuire in SEAP, daca anuntul de participare aferent nu a fost in prealabil definit in SEAP. Exceptie constituie cazul in care procedura utilizata a fost negocierea fara publicarea prealabila a unui anunt de participare.

In cazul anunturilor de participare sau cererilor de oferta / anunturi simplificate, la detaliul anuntului, in intervalul de depunere a ofertelor, pana la data limita, va recomandam sa urmariti sectiunea Documentatie, clarificari si decizii. Aici se vor publica raspunsuri la intrebari/ clarificari, solicitate de ofertanti, sau pur si simplu precizari suplimentare din partea autoritatii contractante.

b) Pentru cumparari directe: Publicati in catalogul electronic produsele, serviciile, veti fi contactati de autoritatea contractanta daca oferta dvs. este eligibila.

In SEAP cumpararile directe au la baza catalogul de produse definit de ofertanti. Autoritatea contractanta
poate initia o achizitie de tip cumparare directa doar prin alegerea unui produs din catalogul ofertantului.

Etapele cumpararii directe sunt urmatoarele:

Initiere achizitie – autoritatea contractanta consulta cataloagele de produse ale ofertantilor, alege un produs, completeaza conditiile de livrare si plata, cantitatea si optional pretul maximal. Deasemenea va stabili si data limita pana la care ofertantul poate formula raspunsul.
Decizie ofertant – la primirea cererii, ofertantul are doua optiuni:

  • sa refuze cererea autoritatii contractante, caz in care e obligat sa completeze motivatia refuzului;
  • sa accepte cererea autoritatii contractante, caz in care va completa valorile pentru cheltuielile suplimentare si reducerea.

Decizie autoritate contractanta (etapa apare doar daca ofertantul a acceptat cererea in faza anterioara) – la primirea ofertei autoritatea contractanta are doua optiuni:

  • sa accepte oferta operatorului economic;
  • sa refuze oferta, caz in care va completa motivul refuzului.

Daca autoritatea contractanta nu ia o decizie intr-un anumit numar de zile de la data de raspuns a oferatantului, procesul de achizitie se va inchide, achizitia ramanand neatribuita.

O achizitie atribuita reprezinta o cumparare directa pentru care autoritatea contractanta a acceptat oferta venita din partea operatorului econimic.

O achizitie poate ajunge in starea neatribuita din urmatoarele motive:

  • operatorul economic refuza conditiile definite de autoritatea contractanta (conditii refuzate);
  • operatorul economic nu a furnizat un raspuns in termenul stabilit de catre autoritatea contractanta (conditii neacceptate in termen);
  • autoritatea contractanta nu a luat o decizie in termenul stabilit de catre Operatorul SEAP (oferta neacceptata in termen);
  • autoritatea contractanta refuza oferta venita din partea operatorului economic (oferta refuzata);

Notificarile de atribuire la cumpararea directa reprezinta echivalentul unui anunt de atribuire pentru cumpararea directa.

Catalogul electronic

Sistemul ofera fiecarui ofertant posibilitatea de a-si organiza propriul catalog de produse, atat cu scop de prezentare, cat si ca suport pentru achizitiile pe baza de catalog.

Pentru a putea deveni un participant la o cumparare directa, trebuie mai intai sa va definiti produsele pe care le puteti oferi. Acest lucru se face accesand din meniul Administrare optiunea Catalog sau din meniul Proceduri de atribuire optiunea Cumparari directe, iar din pagina de start pictograma Gestiune catalog, aici puteti adauga si defini produsele dvs. apasand butonul Adauga, iar la sfarsit Salvare si Publica.

Pagina Lista catalog de produse / servicii / lucrari contine lista produselor, serviciilor si lucrariilor
definite in sistem.

Valabilitatea pozitiilor de catalog este de 2 ani si este calculata incepand cu data alocarii acestora in sistem.
Inainte cu 30 de zile de expirarea pozitiilor de catalog sistemul va trimite pe adresa de e-mail de contact un mesaj de instiintare cu privire la expirarea pozitiilor de catalog.

 

   2. Proceduri licitatie offline:

  • Anunturi de participare;
  • Cereri de oferta/ anunturi simplificate;
  • Concursuri de Solutii
  • Concesionari
  • Anunturi de publicitate

In cazul acestui tip de proceduri ofertele se vor transmite autoritatilor contractante, fara a publica oferta respectiva in SEAP.

Exista si cazuri in care doar prima faza a licitatiei este offline. Autoritatea contractanta va selecta doar operatorii economici care au trecut de fazele anterioare de selectie / calificare, desfasurate offline. Operatorii economici care participa la licitatia electronica (LE) vor fi selectati de catre autoritatea contractanta din entitatile inregistrate in sistem.

Operatorii economici depun in rundele de licitare oferte succesive, care imbunatatesc precedenta oferta.
La fiecare oferta depusa se face recalcularea punctajelor si a clasamentului, sistemul oferind in timp real participantilor la licitatie informatii cu privire la cea mai oferta si pozitia in clasament.

Pentru accesarea acestui modul se selecteaza optiunea Licitatii electronice proceduri offline – Licitatii electronice in desfasurare din meniul Proceduri de atribuire.

Depunere Oferta: Pagina se acceseaza din pagina detaliu LE prin actionarea butonului Oferta. Este disponibila in forma de editare daca LE-ul este in etapa de licitare (runda), si in readonly in restul starilor. Depunerea ofertei se poate face in starea de licitare. In momentul apasarii butonului Salveaza, oferta dvs. este salvata.

Ofertantul nu se poate retrage din licitatie. Ofertantilor care isi modifica oferta prima data la o LE aferenta procedurilor offline, li se va percepe tarif de participare. Pentru participarea la LE pentru proceduri desfasurate integral in SEAP nu se percepe tarif, intrucat acesta a fost deja luat la depunerea ofertei.

Nota: în cazul unei licitatii electronice provenita dintr-un anunt simplificat, ofertele financiare initiale ale ofertantilor vor fi toate zero; ca atare, la prima licitare a pretului, aplicaţia NU va mai face verificarea cu privire la imbunatatirea ofertei financiare sau la respectarea pasului de licitare. Aceste verificari se vor face desigur incepand cu a doua depunere a ofertei financiare, cand exista deja o primă oferta nenula.

3. Proceduri Parteneriat Public Privat:

  • Anunturi de Selectie;
  • Anunturi de Atribuire

Tipuri Procedura:

  • Licitatie Deschisa;
  • Licitatie Restrinsa;
  • Licitatie Restrinsa Accelerata;
  • Negociere;
  • Negociere Accelerata;
  • Dialog Competitiv.

Mai multe informatii despre despre parteneriatul Public – Privat, gasiti intr-un articol dedicat acestui subiect: Parteneriatul public privat in achizitii publice

4. Proceduri de atribuire:

La finalizarea cu castigator a unei achizitii (care nu e cerere de oferta sau cumparare directa), autoritatea contractanta este obligata sa publice in SEAP anuntul de atribuire, indiferent daca procedura de achizitie s-a desfasurat in SEAP sau offline. Anuntul de atribuire corespunde unei singure proceduri.

Nu se poate defini un anunt de atribuire in SEAP, daca anuntul de participare aferent nu a fost in prealabil definit in SEAP. Exceptie constituie cazul in care procedura utilizata a fost negocierea fara publicarea prealabila a unui anunt de participare.

Cele mai importante articole in domeniul achizitiilor publice le gasiti Aici.

Va stam la dispozitie cu informatii care tin de serviciile furnizate de noi si domeniul achizitiilor publice:

Tender Service SRL

office@licitatie-publica.ro
Telefon: 0369-591482
Fax: 0369-591483

Cine suntem si de ce informatiile furnizare sunt relevante si importante: Aflati Aici

O echipa formata din reprezentanti ai Cancelariei Prim-ministrului (CPM), Agentiei Naţionale pentru Achizitii Guvernul RomanieiPublice (ANAP)si ai Asociatiei Patronale a Industriei de Software si Servicii (ANIS) au coordonat realizarea primului ghid de achizitii software din Romania.

Scopul ghidului este sa indrume personalul implicat in procesul de achizitie a solutiilor software, in redactarea documentatiei tehnice de atribuire. Ghidul este adresat in principal institutiilor publice dar poate fi foarte bine utilizat si in cazul achizitiilor din domeniul privat. Recomandarile din ghid sunt aplicabile atat achizitiilor de solutii software personalizate (“solutii custom” sau “solutii la comanda”) cat si achizitiilor de produse software deja existente.

Sarcina de a crea un caiet de sarcini pentru o achizitie software poate parea la inceput extrem de complexa si coplesitoare, mai ales daca persoana insarcinata nu are o pregatire tehnica de specialitate sau se afla la primul astfel de demers.

Acest ghid isi  doreste sa arate ca orice specialist intr-un domeniu public, care cunoaste problemele cu care se confrunta organizatia sa, poate redacta un caiet de sarcini coerent, chiar si fara a avea o pregatire tehnica in domeniul software. Tocmai din acest motiv, in redactarea ghidului s-a incercat evitarea unui limbaj foarte tehnic si, de asemenea, explicarea intr-un mod cat mai simplu notiunile tehnice relevante.

Ghidul propune o structura a caietului de sarcini si o serie de recomandari privind realizarea acestuia. Exemplele oferite in ghid au strict rolul de a explica mai bine anumite concepte si nu trebuie preluate ad-litteram in documentatia de atribuire.

Termenul de “solutie software” folosit in ghid cuprinde toate componentele si serviciile necesare implementarii unei solutii ce are la baza software. Aceste servicii si componente pot cuprinde: licente pentru produse software de baza (sisteme de operare, sisteme de baze de date), licente pentru produse software specializate (ERP, CRM, BPM, KB, HelpDesk), software existent disponibil comercial pe scara  larga tip COTS (Commercial of the Shelf)  echipamente hardware, servicii de analiza si arhitectura, servicii de consultanta in domeniul software, servicii de dezvoltare si testare, servicii de design grafic si multe altele, lista nefiind exhaustiva.

Ce nu isi propune acest ghid

Ghidul se  refera strict la achizitii software si nu isi propune  sa  acopere partea de achizitii hardware, networking, servicii de infrastructura sau comunicatii.

Ghidul adreseaza in principal latura tehnica a achizitiilor de  software si nu isi propune  sa adreseze aspectele legale ale achizitiilor precum  conditii de eligibilitate, procedura achizitiilor sau contractarea.

De asemenea, ghidul nu isi propune sa faca recomandari de tehnologie, arhitectura sau privind procesul care ar trebui urmarit pe perioada unei implementari.

Ghidul propune  o structura a documentatiei tehnice de atribuire si un set de recomandari de la care  se poate porni in elaborarea documentatiei. Documentatia de atribuire trebuie insa adaptata de la caz la caz prin eliminarea unor cerinte care poate nu sunt aplicabile sau prin adaugarea de cerinte noi, specifice proiectului.

Despre ghid

Ghidul a fost realizat la initiativa Guvernului Romaniei de catre Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii (ANIS). Grupul de lucru care  a participat la elaborarea ghidului a fost format din: Mihai Matei (Essensys Software), Alex Lapusan  (Zitec), Dan Garlasu (Oracle) cu suportul si coordonarea doamnei Valerica Dragomir (ANIS) si Alex Timis (ANIS).

Cuprinsul Ghidului de achizitii software pentru institutiile publice:
1. Introducere
  • Principii
  • Independenta Autonomie si continuitate
  • Definirea problemelor si obiectivelor
  • Definirea cerintelor
  • Formulari clare si naturale
  • Cerinte juste – principiul necesitatii
  • Inclusiv vs. exclusiv
  • Evaluare obiectiva și transparenta
  • Implicarea pe parcursul proiectului
3. Caietul de sarcini
  • Descrierea institutiei si a activitatii
  • Problemele si nevoile curente
  • Scopul si obiectivele proiectului
  • Rolurile utilizatorilor
  • Cerinte functionale
  • Cerinte nefunctionale
  • Cerinte de comunicare si organizare
  • Livrabilele proiectului
  • Procesul de acceptanta
  • Cerinte post implementare
  • Structura financiara
4. Criterii de atribuire
  • Cadrul legislativ
  • Metodologie de evaluare
  • Stabilirea criteriilor de evaluare
  • Criteriile de pret si cost
  • Punctarea ofertelor in functie de cost sau pret
  • Criterii tehnice
5. Concluzii
Ghidul poate fi descărcat la linkul urmator: Ghid-Achizitii-Software-pentru-Institutiile-Publice-v1.0 impreuna cu Formularul de evaluare pret.
Documentul reprezinta prima versiune a acestui ghid. Ca in orice demers initial exista, cu siguranta, aspecte care pot fi imbunatatite, precum  si posibile erori sau inadvertente care pot fi indreptate.Adresa de contact pentru sugestii si observatii: ghidachizitii@anis.ro

Sursa: www.anis.ro

Tagged with:
 

Agentia Nationala pentru Achizitii Publice a ANAPlansat “ Ghidul achizitiilor publice”, disponibil pe pagina de internet dedicata  www.achizitiipublice.gov.ro o aplicatie online care ofera acces la informatii actualizate, in functie de modificarile legislative aparute, tuturor celor implicati in realizarea de achizitii publice in Romania,

Aplicatia ar trebui sa inlocuiasca suprareglementarea de nivelul legislatiei tertiare.

Aplicatia contine o serie de instrumente operationale care au fost dezvoltate cu scopul de a ajuta utilizatorii sa depasesca anumite aspecte problematice adesea intalnite de acestia in practica, dupa cum urmeaza:

  • metode de identificare si prioritizare a nevoilor/necesitatilor autoritatilor contractante,
  • metode de cercetare a pietei de profil – in functie de obiectul achizitiei,
  • metode de consultare a actorilor din piata respectiva,
  • metode de realizare a unor analize comparative pentru beneficiile aduse de fiecare optiune sau de identificare a elementelor care afecteaza ciclul de viata al obiectului achizitiei, in vederea identificarii factorilor ce vor sta la baza aplicarii criteriului de atribuire costul cel mai scazut.

“ Ghidul achizitiilor publice” prezinta autoritatilor contractante si achizitorilor toate etapele desfasurarii unei proceduri de achizitie publica, inclusiv indrumare specifica pentru procedura deschisa. De asemenea, aplicatia ofera spre consultare modele pentru etapa de planificare a achizitiei, precum si documentatii standard pentru achizitia de servicii de consultanta.

Agentia Nationala pentru Achizitii Publice va continua dezvoltarea aplicatiei online prin inserarea unor elemente de noutate, precum, realizarea unui forum colaborativ cu link catre serviciul de asistenta existent sau dezvoltarea unui modul interactiv dedicat noii legislatii a achizitiilor publice.

Mai mult, continutul ghidului online va fi completat cu alte instrumente operationale, precum: documentatii standard pentru achizitia de bunuri si executia de lucrari sau noi modele pentru fiecare din etapele unei proceduri de achizitie publica, tinând cont, bineinteles, de recomandarile primite din partea utilizatorilor.

Noul ghid online isi propune  o schimbare semnificativa in practica actuala, prin furnizarea unor informatii practice necesare autoritatilor contractante pentru ca, dincolo de asigurarea conformitatii cu prevederile legale, acestea sa inteleaga in profunzime si sa implementeze principiile generale ale achizitiilor publice consacrate in directive.

Prin intermediul acestui nou instrument, institutia noastra urmareste sa-si indeplineasca unul dintre obiectivele sale principale, acela de intarire a capacitatii autoritatilor contractante de a implementa corect legislatia in domeniul achizitiilor publice. Mai mult, consider ca aplicatia “ Ghidul achizitiilor publice” va contribui la imbunatatirea intregului sistem de achizitii publice din România” a precizat presedintele Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice, Bogdan Puscas.

Sursa: ANAP

Inregistrarea in SEAP:

1. De ce este nevoie sa va inregistrati in SEAP?

In urma modificarii legislatiei privind achizitiile publice, respectiv intrarii in vigoare a Legii 99/2016 si a Normelor metodologice aferente, autoritatile contractante achizitioneaza DIRECT produse, servicii sau lucrari, conform art. 12 din Legea 99/2016, prin intermediul catalogului electronic publicat pe SEAP.

Pentru a putea oferta autoritatilor contractante produsele, serviciile sau lucrarile realizate de dvs., trebuie sa va inregistrati in SEAP.

Noi am pregatit pentru dumneavoastra un Ghid Gratuit, in 3 pasi, simplu si clar.

Descarca Aici – Ghid Inregistrarea in SEAP in 3 pasi.  Mai jos redam un rezumat al pasilor necesari de parcurs, recomandam descarcarea documentului care contine toate instructiunile complete.

1. Cine trebuie sa se inregistreze in SEAP?

Inregistrarea in SEAP este necesara, in functie de tipul operatorului:

  • Autoritati Publice – pentru a putea publica si organiza licitatii
  • Operatori Economici / Ofertantii– pentru a publica oferta in catalogul electronic sau pentru depune oferta lor online  daca licitatiile au faza finala de Licitatie Electronica.

2. Ce trebuie sa faceti, in calitate de operator economic, pentru a se inregistra in SEAP – pasi:

1)  Completati on-line un formular de inregistrare disponibil in SEAP la adresa www.e-licitatie.ro / Inregistrare / Inregistrare Operator Economic.

2) Trimiteti o cerere de inregistrare adresata operatorului SEAP semnata de reprezentantul legal al operatorului economic sau de persoana imputernicita expres sa reprezinte operatorul economic in relatiile cu tertii, situatie in care va fi transmisa o copie certificata dupa actul de imputernicire, si a documentelor edificatoare care sa dovedeasca forma de inregistrare ca persoana fizica autorizata sau juridica si, dupa caz, de atestare ori apartenenta din punct de vedere profesional.

3) Dupa inregistrare primiti, prin mijloace electronice, un CERTIFICAT DIGITAL de inregistrare si instructiuni pentru utilizarea acestuia.

Certificatul digital este valabil pentru o perioada de 2 ani de la data emiterii acestuia.

2.1 Completarea formularului de inregistrare on-line:

*ATENTIE !!! Datele de la aceasta inregistrare online vor fi utilizate la descarcarea certificatului digital (contul utilizator si parola alese de dumneavoastra si codul PIN afisat in pagina de sistem la salvarea inregistrarii online). Aceste date vor fi utilizate la descarcarea certificatului digital pe toata perioada de valabilitate a acestuia (2 ani), nu se transmit prin e-mail si nu pot fi recuperate.

a). Se acceseaza din pagina principala, link-ul Inregistrare (coltul dreapta sus al paginii), care va conduce in pagina Inregistrare. In aceasta pagina alegeti optiunea Operator Economic.

b). In urma selectarii optiunii, va fi afisata pagina ce cuprinde termenii si conditiile ce trebuie respectate de fiecare utilizator al sistemului informatic. Pentru ca inregistrarea sa fie posibila este necesara acceptarea conditiilor prezentate prin alegerea optiunii “ACCEPTA” (operatorul economic se obliga sa respecte termenii si conditiile impuse fiecarui utilizator).

c). Se completeaza formularul de inregistrare organizat in cinci sectiuni :

  • Sectiunea General : in aceasta zona se introduc informatiile generale despre operatorul economic care va fi inregistrat. Optional se pot adauga si alte informatii in zona campului “Comentarii”.
  • Sectiunea Cont utilizator : in aceasta zona se introduc informatiile necesare definirii contului de administrare al operatorului economic.
  • Sectiunea Adrese : in aceasta zona se introduc adresele ce corespund locatiilor unde operatorul economic isi desfasoara activitatea.

Se pot adauga mai multe adrese, insa una singura va putea fi Sediul social, respectiv adresa de contact. La adresa de contact va fi transmisa corespondenta de la operatorul SEAP. Este necesara adaugarea in aceasta sectiune a minimum unei adrese, care va fi implicit Sediul social si adresa de contact.

Adresele se adauga prin apasarea butonului Adauga. Daca doriti ca aceasta adresa sa fie cea de contact bifati in dreptul casutei. Se repeta pasul prevazut la alineatul anterior pentru fiecare adresa care va fi adaugata in sistem.

*Atentie! Pentru a va putea inregistra in sistem este necesar ca macar una din adresele salvate sa fie cea a sediului social. Automat aceasta adresa va deveni si adresa de contact. Nu este obligatoriu ca adresa sediului social sa fie si adresa de contact. Datele de contact ale ofertantului care sunt afisate in diferite sectiuni ale aplicatiei (de ex: detaliul unei achizitii) sunt preluate din adresa marcata ca fiind de contact. Pe adresa de e-mail a adresei de contact se vor primi notificarile din partea eLicitatie. Din acest motiv daca este selectata bifa Adresa de contact, completarea campului Adresa de e-mail devine oligatorie.

  • Sectiunea Domeniu de activitate : Aceasta pagina permite vizualizarea listei domeniilor de activitate pentru un operator economic, adaugarea unui nou domeniu de activitate si stergerea unui domeniu de activitate existent. Pentru a adauga un nou domeniu de activitate din lista codurilor CAEN se actioneaza butonul Adauga.

Pentru a sterge unul sau mai multe coduri CAEN din lista, se bifeaza casuta corespunzatoare din dreptul fiecarui cod CAEN ce urmeaza a fi sters si apoi se actioneaza butonul Sterge (Completarea acestei sectiuni este optionala).

  • Sectiunea Documente : In sectiunea Documente referinta trebuie sa completati sablonalele deja existente, definite de Operatorul SEAP.

Pentru incarcarea fisierului (max. 40 MB) se va apasa butonul Trimitere fisier care va deschide fereastra de dialog din fig.  Se introduce numele si calea pana la fisierul care se doreste incarcat (exemplu: “C:\My Documents\Exemplu.doc”).

 ***Informatiile introduse nu se pierd in momentul in care utilizatorul trece de la o sectiune la alta.

In cazul incheierii operatiunii cu succes, va fi afisata informatia: Ati fost inregistrat in sistem insotita de mesajele: PIN-ul dumneavoastra de acces pentru descarcarea certificatului digital este: …. Va rugam sa il memorati si sa nu il incredintati unei alte persoane neautorizate.

Dupa derularea etapelor de mai sus veti primi din partea SEAP un e-mail de confirmare a inregistrarii on-line (la adresa de mail introdusa ca si adresa de contact).

Nu va este clar cum trebuie sa procedati? Descarcati Aici documentul complet: Ghid Inregistrarea in SEAP in 3 pasi

 

3. Trimiterea urmatoarelor documente:

3.1 Cererea de inregistrare  adresata operatorului SEAP trebuie completata utilizand formularul disponibil aici. semnata de reprezentantul legal al operatorului economic sau de persoana imputernicita expres sa reprezinte operatorul economic in relatiile cu tertii, situatie in care se va trimite si:

– originalul actului de imputernicire semnat de reprezentantul legal al operatorului economic;
sau

– o copie certificata dupa actul de imputernicire semnat de reprezentantul legal al operatorului economic.

Actul de imputernicire trebuie sa mentioneze expres ca persoana delegata este imputernicita sa reprezinte operatorul economic in relatiile cu tertii (mandant general) sau este imputernicita sa reprezinte operatorul economic in relatiile cu AADR cu privire la inregistrarea in SEAP (mandat special), caz in care este posibila completarea formularului de imputernicire disponibil aici….

 

3.2 Cererea de inregistrare trebuie insotita de urmatoarele documente, conform art. 6 alin. (2) lit. c) din Normele de aplicare aprobate prin H.G. nr. 1660/2006:

  • pentru persoanele fizice si juridice romane: in copie Certificatul Unic de inregistrare la ORC/incheierea de inscriere in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor/incheierea de inscriere in Registrul societatilor agricole;
  • pentru persoanele fizice si juridice straine: in copie tradusa in limba romana si legalizata, documente edificatoare care sa dovedeasca o forma de inregistrare ca persoana fizica/juridica sau de inregistrare/atestare ori apartenenta din punct de vedere profesional, in conformitate cu prevederile legale din tara in care operatorul economic este rezident.

3.3 Cererea de inregistrare completata conform formularului disponibil in SEAP, actul de imputernicire (dupa caz) si documentele edificatoare pot fi transmise prin posta cu confirmare de primire sau pot fi depuse direct la Registratura sediului central al AADR, in vederea eliberarii certificatului digital de inregistrare.

 

*ATENTIE !!! – Inainte de trimiterea documentelor trebuie sa va asigurati ca detineti contul utilizator, parola si codul PIN aferente inregistrarii pentru care solicitati eliberarea certificatului digital. In cazul in care nu aveti certitudinea ca ati retinut aceste informatii corect reluati de la punctul A pentru un nou cont utilizator.

In urma verificarii informatiilor cuprinse in formularul de inregistrare on-line si a celor din documentele prezentate, operatorul SEAP va transmite prin intermediul postei electronice un mesaj de validare a datelor din documentele prezentate sau o notificare de remediere a neconcordantelor sesizate in legatura cu datele din documentele prezentate.

Sursa : e-licitatie.ro (Manualul de utilizare a SEAP)

 

Despre noi

Tender Service Romania este parte a Tender Service Group (lider european in servicii online de monitorizare a licitatiilor, cu filiale in 16 tari) ofera inca din 2007 companiilor romanesti, servicii de monitorizare online a anunturilor de achizitii publice organizate de autoritati publice si private atat din Romania cat si din UE. Zilnic monitorizam peste 2500 de surse de informare.

Inregistrati-va Acum, Testati Aici Gratuit 7 zile! si va garantam:

  • Acces la Cea mai vasta baza de date
  • Profile de notificare pe email, personalizate
  • Manager personal de cont
  • Expirare automata a testului, fara obligatii pentru dvs.
Tagged with:
 

InvestRomania    a  realizat   recent   Ghidului  Investitorului  Strain   –   MADE IN ROMANIA, ‘The Foreign Investor’s  Guide 2016’, un proiect  ce face parte  din strategia  de promovare  a Romaniei ca destinatie  de investitii straine.

Au fost contopite  informatiilor  solicitate  des de investitorii  straini,  intr-un  raport care sa faciliteze cautarile  cu privire la indicatorii  macroeconomici,  legislatie, modalitati de finantare  etc.

Continutul  Ghidului  este  in  totalitate   In  limba  engleza  si prezinta   informatii legate de ecosistemul  de business din Romania, indicatorii  macroeconomici,  atat la nivel de intreg,  cat si de regiune, legislatie, taxare, modalitati  de finantare,  dar si de costuri in materie de trai la nivelul tarii.

Din ghid reise ca in ultimii 16 ani, PIB-ul in USD din România a crescut de cinci ori, iar producția a crescut în mod semnificativ în rafinament și calitate. Acest lucru e cu înaltă calificare din România a forței de muncă, femei și bărbații care care au contribuit la design-ul Mars Rover,

au contribuit la crearea una dintre cele mai importante firme de cibernetica la nivel mondial, au fabricat componente critice pentru un brand lider de aeronave care urmeaza sa fie gasite in fiecare avion nou produs, anvelope construite pentru Formula Unu, autoturisme, tehnologii concepute pentru vehicule electrice si vehicule autonome, au construit imprimante 3D de inalta tehnologie, si-au folosit creativitatea pentru a castiga festivaluri de film sau pentru a dezvolta solutii inovatoare de software, pentru a mentiona doar cateva exemple.

Acest ghid ajuta la intelegerea avantajelor competitive cheie ale Romaniei si modul in care se poate obtine cel mai bun efect de parghie. Desi povestea fiecarui investitor este diferita, ghidul se angajeaza sa ofere sprijin deplin in a face calatoria un succes.

In fiecare an, Romania se adauga inca 8 miliarde de dolari economiei sale. Vizitati-ne pentru a intelege modul. Deveniti parte a povestii de succes.

Potrivit Business rapoartului Doing Business 2015-2016 al Bancii Mondiale, Romania se afla pe locul 37 la nivel mondial privind idicele usurintei de a face afaceri, urcand 13 pozitii incepand cu 2014. Acest pozitie in clasament considera plata impozitelor este, de fapt, a doua cea mai buna dintre tarile regionale omoloage , cum ar fi Polonia (# 25), Ungaria (# 42), Bulgaria (# 38) sau Ucraina (# 83).

Pentru a sprijini intreprinzatorii, guvernul roman a simplificat, de asemenea, procesul de deschidere a unei afaceri, reducand timpul necesar de la 29 de zile, in 2004, la putin peste o saptamana in 2016. Mai mult decat atat, guvernul se angajeaza sa sprijine antreprenorii la inceput de drum cu tot mai multe stimulente.

Politica pro-crestere are implicatii suplimentare pentru mediul de afaceri romanesc, cu un capital minim necesar in scadere cu 2,3 puncte procentuale incepand cu anul 2004, atingand o valoare istorica minima de 0,6% din venitul pe cap de locuitor.

Numarul platilor anuale necesare pentru indeplinirea obligatiilor fiscale a scazut dramatic, de la 113 in 2012 (maxim istoric) la doar 14 in 2016. Cuplat cu o presiune fiscala, care este una dintre cele mai prietenoasr din UE (CIT: 16%, impozitul pe dividende: 5%, TVA: 20%), un sistem fiscal mai accesibil este urmatorul pas pentru crestere economica.

Stocul de ISD romanesc a crescut constant pe parcursul ultimilor 16 de ani, mai ales dupa 2000, cand acesta a crescut cu un factor de 6, de la 9,7 miliarde EUR, pana la 63 de miliarde de euro la sfarsitul anului 2015.

Pe sectoare de activitate, cea mai mare pondere a investitiilor straine directe a fost directionata spre productie, energie, utilitati, servicii financiare, constructii, imobiliare si comert.

Noile campioane sunt de asemenea in curs de dezvoltare, cu IT & C in crestere peste pragul de 2,5 miliarde de euro in 2014.

Un alt sector important al economiei romanesti este cel auto. Stocul ISD al sectorului a crescut la 3,24 miliarde de euro in 2014, pana la 1,3 miliarde de euro in 2004. Ford si Dacia s-au construit si imbunatatit in mod continuu instalatiile de productie, consolidand un ecosistem de furnizori de mai mult de 600 de companii.

La sfarsitul anului 2014, regiunea cea mai atragatoare pentru ISD a fost Bucuresti-Ilfov – mai mult de 35,6 EUR leu mlrd, cu o pondere de 59,2% din stocul total de ISD, urmata de regiunea Centru – cu 5830000000 EUR (9,7 % din totalul ISD) si regiunea Vest, cu 4,64 miliarde de euro (7,7% din totalul ISD). Exista o relatie puternica intre ISD si numarul de angajati din cadrul fiecarei regiuni, in special in regiunile Bucuresti-Ilfov sau Centru, unde investitiile straine au o contributie importanta.

Industriile cu valoarea adaugarea sunt concentrate in regiunile mai atragatoare pentru ISD, adica regiunile care includ IT & C clustere, inclusiv BPO / SSC, cele mai multe dintre ele fiind situate in Bucuresti-Ilfov (Oracle, HP, Microsoft, IBM), regiunea Nord-Vest si regiunea Vest (Dell, Alcatel Lucent, Autoliv, Continental), in cazul in care investitorii straini sunt axati pe forta de munca bine pregatita. Mai mult decat atat, sectoare, cum ar fi cele de automobile si aerospatial sunt situate in regiunea Centru si Nord-Vest, unde exista o disponibilitate ridicata pentru exportul in tarile occidentale. Pe de alta parte, regiunea Nord-Est este mult mai laborioasa, cu un volum mai mare de investitii straine directe in sectoare precum productia de textile sau agrobusiness.

Dupa tara de origine, stocului ISD cel mai ridicat vine din Tarile de Jos, cu 14,2 miliarde de euro in 2014 (23% din totalul ISD). Locul al doilea este ocupat de Austria, cu un stoc de investitii totale de 9,7 miliarde de euro (sau 16,1% din totalul ISD), urmata de Germania (7,4 miliarde de euro), Cipru (4.27 miliarde de euro) si Franta (4,1 miliarde euro).

Povesti de succes: Renault Romania, Cotinental, Premium AEROTEC, Procter & Gamble, Daimler AG, Microsoft, Huawei

Cresterea economica pentru anul 2015 este de 3,8%, in crestere cu 0,8 puncte procentuale fata de 2014. Principalul motor din spatele cresterii este consumului privat (6,1%), urmat de investitii (5,3%). Consumul privat a fost ajustat de reducerea cotei de TVA pentru produsele alimentare, in iunie 2015, precum si de cresterea salariilor reale.

Cu toate acestea, ne apropiem de un punct de cotitura cu estimarile privind diferenta de productie proiectata destul de aproape sa devina pozitiva in 2015, desi ramane sub 1%, pana in 2017, fara motive de ingrijorare cu privire la supraincalzire si supraindatorare.

Cuprins ghid :

Climatul investitional

De ce sa investiti in Romania

Usurinta de a face afaceri

Evolutia stocului ISD

ISD pe tari de origine si sectoare

Regiuni atractive pentru ISD

Stocul de ISD pe sectoare de activitate

Povesti de succes

Economie

Perspectivele macroeconomice

Evolutia ciclului de afaceri

Finantele publice

Forta de munca

Educatie

Energie si resurse

Infrastructura

Dezvoltarea regionala

Aspecte si cifre esentiale pe regiuni

Ecosistemul de afaceri

Moduri de a face afaceri

Structuri juridice

Infintarea unei companii

Infiintarea unui birou de sucursala

O sucursala vs o filiala

Reglementarea legislativa privind concurenta

Disponibilitate Finantare

Produse bancare locale

Finantarea prin fonduri UE

Finantarea prin Ministerul Economiei

Scheme de ajutor de stat

Plan de investitii pentru Europa

Legislatie privind dreptul si forta de munca

Reglementare privind Dreptul muncii

Tipuri de contracte

Structura costurilor

Ocuparea fortei de munca

Politica fiscala

Prezentare generala a politicii fiscale

Impozite directe

Impozit pe profit

Impozitul pe venit

Impozite indirecte – TVA

Stimulente fiscale

Conditii de viata in Romania

Costul vietii

Comunitate expati

Conditii de viata in Romania

Scoli internationale

Puteti citi documentul/ghidul integral, in limba engleza, pe investromania.gov.ro:  Descarcati Investor’s Guide 2016

 

Tagged with:
 

Consiliul Concurentei a publicat un GHID privind detectarea si descurajarea practicilor anticoncurentiale in cadrul procedurilor de achizitie publica. Acest ghid este orientativ şi nu este menit sa inlocuiasca legislatia incidenta in domeniu.

 

Ce sunt Practicile anticoncurentiale in cadrul procedurilor de achizitie publica

•   Presupun o  intelegere  secreta sau o practica concertata intre doi sau mai multi ofertanti, de fixare a pretului sau de impartire a pietei, in scopul influentarii rezultatelor licitatiei.
•   Priveaza procesul de achizitie publica de manifestarea concurentei reale intre ofertanti.
•   Conduc  la  creşterea  preturilor  de  achizitie  şi  la  scaderea  calitatii produselor sau serviciilor.
•   Au impact negativ asupra autoritatilor contractante şi, implicit, asupra consumatorilor.
•   Pot viza orice produse, servicii, lucrari

In Romania, practicile anticoncurentiale in cadrul  achizitiilor publice sunt sanctionate:
• contraventional,   prin   Legea   concurentei   nr.   21/1996, republicata;
• penal   – Art. 246 din Codul Penal – Deturnarea licitatiilor publice;
• legislatia achizitiilor publice – interdictia participarii  la alte proceduri de achizitie publica pentru o perioada de 3 ani

Consiliul Concurentei Legea concurentei nr. 21/1996, republicata:
•   Protejeaza şi stimuleaza concurenta  şi mediul concurential normal;
•   Promoveaza interesele consumatorilor;
•   Interzice intelegerile sau practicile concertate dintre intreprinderi care au ca obiect sau ca efect impiedicarea,  restrangerea ori denaturarea concurentei, in special cele care:

–  fixeaza preturi de cumparare sau vanzare,
–  impart pietele sau sursele de aprovizionare;

•   Prevede amenzi contraventionale de pana la 10% din cifra de afaceri  a intreprinderilor contraveniente.

Practicile anticoncurentiale in cadrul achizitiilor publice

Doi sau mai multi ofertanti, in vederea obtinerii unor venituri ilicite, prin comportamentul adoptat in cadrul uneia sau mai multor proceduri de achizitie publica, influenteaza rezultatele procesului de achizitie publica.

Participantii la o astfel de practica işi coordoneaza comportamentul astfel incat:
•   nu depun oferta,
•   retrag oferta,
•   depun  oferta  conform  intelegerii  sau  ca  rezultat  al  schimbului  de informatii dintre ofertanti.

Recurgerea la astfel de practici anticoncurentiale este favorizata de:
•   caracteristicile pietei bunului/serviciului achizitionat;
•   modul de planificare a procesului de achizitie publica.

Cele mai frecvente forme de realizare a practicilor anticoncurentiale in cadrul achizitiilor publice (I)

Ofertarea inchisa (complementara, de curtoazie, simbolica)

•   Un competitor este de acord sa prezinte o oferta care este mai mare decat oferta caştigatorului desemnat.
•   Un competitor prezinta o oferta despre care se ştie ca este mult prea mare pentru a putea fi acceptata.
•   Un competitor prezinta o oferta ce contine termeni speciali despre care se ştie ca nu vor fi acceptati.

Cele mai frecvente forme de realizare a practicilor anticoncurentiale in cadrul achizitiilor publice (II)

Retinerea de la ofertare

Unul sau mai multi ofertanti care, in mod normal, ar participa cu oferte in cadrul licitatiei sau care au participat la licitatii similare in trecut, se inteleg:

•   sa se abtina de la participare sau
•   sa retraga oferte deja depuse,
astfel incat, licitatia sa fie caştigata de un participant desemnat.

Cele mai frecvente forme de realizare a practicilor anticoncurentiale in cadrul achizitiilor publice (III)

Alternarea ofertei

Toti  participantii  la  intelegere  depun  oferte,  dar  ofertantul caştigator este desemnat prin rotatie, in functie de:

•   valoarea   contractului,   alocandu-se   sume   egale   fiecarui participant sau
•   in functie de volumul tranzactiei, corespunzator dimensiunii fiecarei companii participante.

Cele mai frecvente forme de realizare a practicilor anticoncurentiale in cadrul achizitiilor publice (IV)

Alocarea pietei

Participantii  decid sa işi imparta pietele intre ei, prin:

•   alocarea anumitor clienti sau categorii de clienti;
sau
•   alocarea de produse;
sau
•   alocarea de teritorii

Caracteristici      de      piata      care      favorizeaza      practicile anticoncurentiale in cadrul achizitiilor publice (I)

•   Numarul  limitat  de  ofertanti  –  ca  rezultat  al  numarului  redus  de concurenti  pe  piata  sau  al  criteriilor  de  calificare  şi  selectie  prea restrictive.
•   Omogenitatea produselor  –  produsele  diferite,  mai  ales  prin  calitate, constituie o dimensiune suplimentara de manifestare a concurentei.
•   Simetria  cotelor  de  piata  –  concurentii  de  dimensiuni  diferite  nu  au motivatia pentru a recurge la practici anticoncurentiale.
•   Simetria costurilor – intreprinderile eficiente nu au motivatia de a intra intr-o practica anticoncurentiala.
•   Ofertare   recurenta   –   frecventa   ofertarii   faciliteaza       repartizarea contractelor intre ofertanti.
•   Transparenta  pietei  –  concurentii  pot  observa  cu  ușurinta  elemente esentiale din activitatea celorlalti: preturi, structuri de cost, vanzari etc.
•   Asociatiile   profesionale   –   mediu   propice   intalnirii   membrilor   şi schimbului de informatii sensibile concurential.

Caracteristicile modului de planificare a achizitiei publice care favorizeaza practicile anticoncurentiale (II)

•   Stabilirea  unor  criterii  de  calificare  şi  selectie  mult  prea  restrictive  – conduce la diminuarea numarului de ofertanti;
•  Cererea constanta, cu valori apropiate ale contractelor de achizitie publica –  creşte riscul de practici anticoncurentiale;
•   Permiterea comunicarii intre ofertanti;
•   Achizitii de marimi reduse și apropiate – intelegerile intre ofertanti sunt mai ușor de realizat atunci cand achizitiile sunt de marimi reduse, eventual și apropiate.

Prezenta caracteristicilor nu reprezinta, in mod automat, existenta unei practici anticoncurentiale, iar lipsa lor nu exclude automat posibilitatea existentei acesteia.

Indicatori   comportamentali   care   pot   sugera   o   practica anticoncurentiala (I)

•    același ofertant are adesea cea mai ieftina oferta;
•    anumite companii caștiga in anumite zone geografice – acesta poate fi un semn al unei impartiri a pietei pe criterii geografice;
•    alternarea  acelorași  companii  in  caștigarea  licitatiilor  –  poate  sugera existenta unui mecanism de distribuire a contractelor intre participantii la licitatii;
•  retragerea neașteptata din licitatie sau omiterea de transmitere a informatiilor suplimentare solicitate de autoritatea contractanta, ceea ce conduce la descalificarea din licitatie;
•    ofertantul  caștigator  subcontracteaza  in  mod  constant  catre  ofertantii necaștigatori;
•    intalniri  intre  ofertanti  cu  putin  timp  inainte  de  termenul  limita  de depunere a ofertelor.

Indicatori   comportamentali   care   pot   sugera   o   practica anticoncurentiala (II)

  • anumiti ofertanti liciteaza valori greu de explicat (sume fixe), pentru a semnaliza celorlalti pozitia lor in clasamentul licitatiei;
    •    preturile  licitate  de ofertanti sunt peste nivelul așteptat, iar diferentele intre ele sunt foarte mici și sunt caracterizate de variabilitate scazuta;
    •    diferenta de pret dintre caștigator și ceilalti ofertanti este mare, iar acest lucru nu poate fi explicat de structura costurilor sau alti factori obiectivi (licitari de curtoazie);
    •    anumiti ofertanti participa mereu impreuna la licitatii sau, din contra, nu participa niciodata la licitatii unul impotriva celuilalt;
    •    in cazul desfașurarii in mai multe etape a licitatiei, clasamentul ofertantilor nu se schimba de la o etapa la alta;
    •   doua sau mai multe companii prezinta oferta comuna, deşi ar fi putut prezenta oferte individuale.

Consiliul Concurentei a elaborat GHIDUL PRIVIND CONFORMAREA CU REGULILE DE CONCURENTA IN SITUATIA PARTICIPARII SUB FORMA DE ASOCIERE LA O PROCEDURA DE ACHIZITIE PUBLICA.

Indicatori specifici documentelor de licitatie care pot sugera o practica anticoncurentiala in cadrul licitatiei (III)

•  greşeli identice de ortografie, de tehnoredactare, folosirea aceluiaşi font/format;
•  ofertele   contin   referinte   la   alte oferte;
•  ofertele     contin     numarul     de telefon/fax, alte date care identifica alt ofertant;
•  greşeli identice de calcul;
•  estimari identice de costuri pentru anumite produse;
•  oferte   identice   sau   creşterea uniforma a preturilor in doua sau mai multe oferte;
•  plicurile de la ofertanti diferiti prezinta aceleaşi ştampile.

Indicatori specifici clarificarilor furnizate de ofertanti care pot sugera o practica anticoncurentiala (IV)

•    justificarea preturilor prin luarea in considerare a „preturilor recomandate in sector”, „preturile standard ale pietei”;
•    utilizarea aceleiaşi terminologii la justificarea creşterii preturilor;
•    precizari referitoare la faptul ca anumite companii nu vand intr-o anumita zona sau anumitor clienti;
•    mentiuni privind faptul ca o zona sau un client „apartin” altui furnizor;
•    intrebari privind Certificatul de participare cu oferta independenta;
•   precizari care indica faptul ca informatii care nu au fost facute publice se afla, deja, in posesia concurentilor (preturile ofertate, detalii ale ofertei).

Masuri de prevenire a practicilor anticoncurentiale, specifice autoritatilor contractante (I)

•    Informarea riguroasa, anterior procesului de achizitie publica, cu privire la:

– produsele/serviciile/lucrarile    disponibile    pe    piata    care    corespund

– necesitatii autoritatii contractante;
– posibilii ofertanti;
– tendintele pietei;
– licitatiile anterioare organizate pentru achizitia aceluiaşi produs/serviciu;

•    Maximizarea participarii ofertantilor
–  stabilirea unor criterii de calificare şi selectie care nu limiteaza nejustificat concurenta;
–  reducerea costurilor de ofertare (acordarea unei perioade rezonabile de pregatire a ofertei, conexarea licitatiilor);
–  divizarea  contractelor  de  achizitie  publica  pe  loturi  pentru  a  permite participarea IMM-urilor.

Masuri de prevenire a practicilor anticoncurentiale, specifice autoritatilor contractante (II)

•   Definirea clara a cerintelor din caietele de sarcini şi varierea cererii
–  utilizarea specificatiilor de performanta la definirea cerintelor;
–  definirea specificatiilor luand in considerare produsele substituibile;
–  schimbarea  dimensiunii  contractelor  de  achizitie  publica,  fie  prin comasarea contractelor, fie prin divizarea acestora;
–  modificarea, de la an la an, a calendarului achizitiilor publice;
–  in cazul atribuirii unui contract pe loturi, este recomandat ca numarul loturilor stabilite sa nu fie similar cu numarul potential de ofertanti şi dimensiunea loturilor sa fie diferita;
–  organizarea    de    achizitii    publice    in    comun    cu    alte    autoritati contractante, in situatia contractelor de achizitie publica de dimensiuni reduse care se repeta periodic şi care vizeaza produse similare.

Masuri de prevenire a practicilor anticoncurentiale, specifice autoritatilor contractante (III)

•    Evitarea comunicarii intre ofertanti
–  in  cazul  consultarii  pietei  anterior  initierii  procedurii  de  achizitie publica, se va evita furnizarea de informatii sensibile din punct de vedere concurential (costuri, preturi, strategii comerciale etc) intre participanti;
–  evitarea furnizarii, la deschiderea ofertelor sau la comunicarea rezultatelor, de informatii sensibile din punct de vedere concurential, care ar putea denatura concurenta in licitatiile urmatoare.

•    Instruirea personalului implicat in organizarea procedurilor de achizitii publice cu privire la riscurile unei practici anticoncurentiale;

•    Identificarea      situatiilor      care      sugereaza      o      posibila      practica anticoncurentiala şi sesizarea Consiliului Concurentei.

Intreprinderile care recunosc savarşirea unei fapte anticoncurentiale pot beneficia de o reducere a amenzii cu un procent cuprins intre 10 şi 30% din nivelul de baza.

Masuri de prevenire a practicilor anticoncurentiale, specifice ofertantilor

Ofertantii    pot    juca    un    rol    important    in    detectarea    practicilor anticoncurentiale in cadrul achizitiilor publice, prin:

  • sesizarea  autoritatii  de  concurenta in cazul unei suspiciuni   de practica anticoncurentiala;
  • aplicarea la politica de clementa a Consiliului Concurentei.

Politica de clementa este un tratament favorabil acordat de Consiliul Concurentei intreprinderilor implicate intr-un cartel, care coopereaza cu autoritatea de concurenta in vederea descoperirii acestor practici anticoncurentiale.

Platforma avertizorilor de concurenta

Platforma avertizorilor de concurenta este un instrument nou, care asigura anonimatul persoanelor care doresc sa comunice Consiliului Concurentei informatii referitoare la activitatile de tip cartel ale unei companii.

Cartelurile sunt intelegeri ilegale intre concurenti care vizeaza, in principal, fixarea preturilor, impartirea pietelor ori a clientilor şi care au intotdeauna drept efect creşterea preturilor, afectand atat companiile cat şi consumatorii.

Persoanele care detin informatii  cu privire la practici anticoncurentiale in cadrul achizitiilor publice pot accesa Platforma avertizorilor de concurenta pe site-ul Consiliului Concurentei:  www.consiliulconcurentei.ro

Masuri   de   prevenire   a   practicilor   anticoncurentiale, specifice Consiliului Concurentei:

• diseminarea  la  nivelul  autoritatilor  contractante  de  materiale informative privind impactul practicilor anticoncurentiale in cadrul achizitiilor publice;

•  informarea autoritatilor contractante şi a mediului de afaceri privind indicatorii practicilor anticoncurentiale in cadrul achizitiilor publice;
– Ghidul privind conformarea cu regulile de concurenta in situatia participarii sub forma de asociere la o procedura de achizitie publica.

•  descurajarea practicilor anticoncurentiale in cadrul achizitiilor publice prin detectarea şi sanctionarea acestora.

Masuri  de  prevenire  a  practicilor  anticoncurentiale, specifice altor autoritati publice:

Autoritatile publice implicate in monitorizarea şi controlul procesului de achizitii publice din Romania contribuie la detectarea practicilor anticoncurentiale prin identificarea situatiilor care sugereaza o astfel de practica şi sesizarea Consiliului Concurentei.

Suspiciunea   de   practica   anticoncurentiala   in   cadrul   unei proceduri de achizitie publica

Personalul responsabil cu achizitiile publice va avea in vedere urmatoarele:
•    suspiciunea unei practici anticoncurentiale nu va fi comunicata ofertantilor;
•   pastrarea  tuturor  documentelor,  inclusiv  a  documentelor  de  ofertare, corespondenta, plicurile, etc (dosarul achizitiei publice);
•    sesizarea Consiliului Concurentei;
•   analiza situatiei şi decizia privind excluderea ofertantilor de la procedura de achizitie publica, in conformitate cu legislatia in domeniul achizitiilor publice.

Exemple de cazuri  sanctionate de Consiliul Concurentei

Piata marcajelor rutiere

  • licitatie pe loturi organizata de CNADNR;
  • 2 asocieri (5 companii) si-au coordonat modul de actiune, astfel incat una dintre ele sa castige toate loturile, iar cealalta sa asigure numarul minim necesar de participanti; ulterior, contractele de achizitie au fost cesionate asocierii care a asigurat numarul minim de participanti;
  • intelegere de impartire a pietei;
  • 5 companii sanctionate;
  • amenzi in valoare totala de aprox. 680.000 Euro.

Piata furnizarii de  produse  lactate in cadrul Programului scolar „Cornul si laptele”:

  • licitatie organizata de Consiliul Judetean Harghita;
  • informatii furnizate de autoritatea contractanta, in urma procesului de evaluare a ofertelor;
  • practica concertata  de  impartire  a  pietei  –  intreprinderile  au  impartit loturile stabilite de autoritatea contractanta si au depus oferte exclusiv pentru loturile alese;
  • 2 companii sanctionate;
  • amenzi in valoare totala de aprox. 300.000 Euro;
  • ca urmare a recunoasterii faptei, companiile au beneficiat de reducerea amenzilor.

Piata lucrarilor de foraj pentru petrol si gaze naturale din Romania:

  • licitatii organizate de S.N.G.N. ROMGAZ S.A.;
  • investigatie declansata in urma unei cereri de clementa;
  • intelegere de   impartire   a   pietei   –   in   cadrul   unor   intalniri, intreprinderile  au  prestabilit  castigatorii  licitatiilor  organizate  de Romgaz SA si modul de coordonare a actiunilor fiecareia;
  • 4 companii sanctionate;
  • acordarea imunitatii la amenda;
  • amenzi in valoare totala de aprox. 2,3 mil. Euro.

Piata lucrarilor de infrastructura pentru transportul gazelor naturale si a lucrarilor conexe:

  • licitatie organizata de Transgaz SA;
  • ofertele prezentate au fost elaborate in urma unui schimb de informatii sensibile din punct de vedere concurential;
  • 4 companii sanctionate;
  • amenzi in valoare totala de aprox. 5,6 mil. Euro.

Descarcati AICI, ghid-ul in format PDF.

CONSILIUL CONCURENTEI

Directia Licitatii şi Petitii
e-mail:  licitatii@consiliulconcurentei.ro

tel: 021.405.44.54/021.405.44.15 fax: 021.405.44.16

Consiliul Concurentei a supus spre consultare Consiliul Concurenteipublica marti, Proiectul de Ghid privind respectarea regulilor de concurenta in situatia participarii sub forma de asociere la o procedura de achizitie publica.

Scopul ghidului este sa ofere indrumari operatorilor economici in vederea respectarii regulilor din domeniul concurentei in situatia in care decid sa participe la o procedura de achizitie publica sub forma de asociere.

Legislatia din domeniul achizitiilor publice permite operatorilor economici sa participe sub forma de asociere la o procedura de achizitie publica, in principal cu scopul de a facilita accesul intreprinderilor mici si mijlocii („IMM”) la proceduri de achizitie publica.

Excluderea participarii IMM la proceduri de achizitie publica poate sa aiba un impact negativ substantial asupra concurentei, contractul poate fi atribuit  la un pret mai mare. In consecinta, pe langa faptul ca exista riscul cresterii preturilor de achizitie, exista si riscul scaderii calitatii produselor/serviciilor/lucrarilor  achizitionate,  intrucat  operatorii  economici,  in  lipsa concurentei,  nu  vor  mai  fi  stimulati  sa  faca  investitiile  necesare  imbunatatirii serviciilor/produselor/lucrarilor pe care le ofera.

 A) Asocierile constituite intre operatori economici care nu sunt concurenti – cu toate ca pot sa apara probleme de concurenta si in aceste cazuri, astfel cum este detaliat in sectiunea 3 a ghid-ului;

 B) Asocierile constituite intre operatori economici care fac parte din aceeasi entitate economica (intreprinderi afiliate);

 C) Asocierile constituite  intre  operatori  economici  concurenti,  daca  sunt  indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: (i) niciun operator economic nu poate indeplini in mod individual conditiile stabilite in caietul de sarcini sau in contractul cadru; (ii) un subgrup al membrilor asocierii respective nu poate sa indeplineasca conditiile stabilite in caietul de sarcini sau in contractul cadru; (iii) membrii asocierii schimba doar informatii strict necesare   in   momentul   intocmirii   ofertei   de   participare   si   in   timpul   executarii contractului; (iv) membrii asocierii concureaza in conditii normale in alte situatii.

Ce contine Ghidul:

1.     INTRODUCERE

2.     REGULILE DE CONCURENTA SI APLICAREA LOR IN ROMANIA

3.     ASPECTE PRACTICE CU PRIVIRE LA PARTICIPAREA SUB FORMA DE ASOCIERE LA O PROCEDURA DE ACHIZITIE PUBLICA SI RESPECTAREA  REGULILOR DIN DOMENIUL CONCURENTEI

4.     CUM PUTETI  EVITA PRACTICILE ANTICONCURENTIALE  IN CADRUL UNEI ASOCIERI CONSTITUITE IN VEDEREA PARTICIPARII LA O  PROCEDURA DE ACHIZITIE PUBLICA?

5.     CE TREBUIE SA FACETI DACA AVETI INFORMATII PRIVIND POSIBILA INCALCARE A REGULILOR DE CONCURENTA?

Propunerile si observaţiile se primesc pana la data de 31.05.2016:

  • prin posta (la adresa Piata Presei Libere nr. 1, Corp D1, sector 1, Bucuresti, cod postal 013701, Oficiul Postal nr. 25 Ghiseul 1)
  • prin e-mail la adresa licitatii@consiliulconcurentei.ro.

 Informatii aditionale: Proiectul de ghid.

Sursa: Consiliul Concurentei

Tagged with:
 

Comisia Europeana a publicat prin comunicat de comisia europeanapresa, un  Ghid pentru responsabilii cu achizitiile publice, privind evitarea celor mai obisnuite erori in proiectele finantate de fondurile structurale si de investitii europene, pentru ajutorarea statelor membre cu dificultati in cadrul procedurilor de achizitii publice.

 

Documentul ii va ajuta pe functionarii publici din Uniunea Europeana sa identifice si sa evite cele mai frecvente erori in procedurile de achizitii in cadrul proiectelor co-finantate prin intermediul Fondurilor structurale si de investitii europene.

Documentul nu este obligatoriu ci orientativ, oferind recomandari generale si reflectand cele mai bune practici. Conceptele, ideile si solutiile propuse nu aduc atingere legislatiei nationale sau europene si pot fi adaptate tinandu-se cont de cadrul legislativ national.

Cuprins Ghid pentru responsabilii cu achizitiile publice:

Glosar de acronime

Introducere

Modul de utilizare al prezentului ghid

  1. Pregatire și planificare

1.1 Definirea preliminara a domeniului de aplicare

1.2 Gestionarea contractului/proiectului

1.3 Elaborarea justificarii oportunitatii achizitiei

1.4 Selectia procedurii

1.5 Praguri și publicare

1.6 Cerinte operationale de lansare a unei licitatii

  1. Publicare

2.1 Publicarea anunturilor la nivelul UE

2.2 Proceduri și calendare

2.2.1 Termene minime

2.2.2 Procedura accelerata

2.3 Documentatia de licitatie

2.3.1 Stabilirea criteriilor de selectie

2.3.2 Stabilirea chestionarului de precalificare (CPC)

2.3.3 Stabilirea criteriilor de atribuire și a ponderilor acestora

2.3.4 Centralizatorul preturilor

2.3.5 Contractul

2.4 Caiet de sarcini și standarde

2.4.1 Redactarea caietului de sarcini

2.4.2 Standarde care trebuie sa fie folosite la redactarea caietului de sarcini

2.4.3 Criterii sociale, etice și de mediu

2.4.4 Variante

2.5 Obtinerea și depunerea ofertelor

2.6 Plângeri, cai de atac și raspundere

  1. Depunerea ofertelor și selectia ofertantilor

3.1 Transmiterea ofertei conform instructiunilor

3.2 Respectarea instructiunilor privind procedura de achizitii publice

3.3 Pastrarea In siguranta a documentatiei de licitatie

3.4 Ceremonia de deschidere

  1. Evaluarea ofertelor

4.1 Pretul cel mai scazut

4.2 Oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic (MEAT)

4.3 Tratarea ofertelor anormal de scazute

4.4 Clarificari

4.5 Negocieri ulterioare ofertarii

4.6 Decizia comisiei de evaluare

  1. Atribuirea

5.1 Anuntul de atribuire

5.2 Termenul suspensiv și informarea ofertantilor

  1. Executarea contractului

6.1 Relatia furnizor/contractant

6.2 Modificari ale contractului

6.3 Finalizarea contractului

SETURI DE INSTRUMENTE

SETUL DE INSTRUMENTE 1 – JUSTIFICAREA OPORTUNITATII ACHIZITIEI

SETUL DE INSTRUMENTE 2 – EVALUAREA RISCURILOR ȘI PLANIFICAREA PENTRU SITUATII NEPREVAZUTE

SETUL DE INSTRUMENTE 3 – VERIFICARILE DE TIP „POARTA DE ACCES”

SETUL DE INSTRUMENTE 4 – INTOCMIREA LISTEI DE PRESELECTIE

SETUL DE INSTRUMENTE 5 – DEFINIREA CRITERIILOR DE SELECTIE ȘI ETAPA DE SELECTIE

SETUL DE INSTRUMENTE 6 – DEFINIREA CRITERIILOR DE ATRIBUIRE ȘI ETAPA DE ATRIBUIRE

SETUL DE INSTRUMENTE 7 – REDACTAREA CAIETULUI DE SARCINI

SETUL DE INSTRUMENTE 8 – MODIFICAREA CONTRACTELOR

SETUL DE INSTRUMENTE 9 – LISTA DE VERIFICARE A CONFORMITATII SETUL DE INSTRUMENTE 10 – LINKURI UTILE

 

Comisia Europeana pune in practica initiativa “Un buget al Uniunii Europene axat pe rezultate concrete”, si ia masuri pentru a se asigura ca banii contribuabililor sunt cheltuiti in mod eficient si transparent.

Cele mai des intalnire erori in procedurile de achizitii publice se produc din cauza capacitatii administrative insuficiente. Din acest motiv, Comisia Europeana ia masuri pentru a intari capacitatea administrativa si pentru a imbunatati sistemele de gestiune si control. Incepand cu data de 1 decembrie, comisarii Cretu si Bieńkowska vor avea o serie de intalniri pentru a evalua progresele realizate in imbunatatirea sistemelor de achizitii publice din cadrul politicii regionale a UE.

Ghidul publicat de Comisia Europeana contine exemple de bune practici, studii de caz si informatii utile pentru a-i ajuta pe cei implicati in planificarea, selectia si implementarea proiectelor finantate din fonduri europene.

Acest ghid face parte dintr-o initiativa mai ampla a Comisiei de a sprijini statele membre si regiunile sa imbunatateasca modul in care gestioneaza si investesc fondurile europene. Printre celelalte masuri luate de Comisie se numara platforma Peer2Peer, prin intermediul careia functionarii publici din intreaga Uniune pot face schimb de experienta si de bune practici, si Pactele de integritate, un instrument care isi propune sa imbunatateasca transparenta si responsabilitatea in cadrul procedurilor de achizitii publice.

Pagini utile

Ghidul orientativ pentru responsabilii cu achizițiile publice

Inițiativele Comisiei pentru îmbunătățirea gestionării fondurilor europene

 

Contacts

 

 Sursa: ec.europa.eu

Tagged with:
 
error: Continut protejat !