Planul de achizitii publicat de autoritatile publice pot fi o oportunitate suplimentara de a ne pregati si de a castiga noi contracte, daca stim cum sa folosim informatiile pentru a ne maximiza sansele de castig.

 

Despre Planul de Achizitii (PAAP) am scris un articol mai “tehnic”, pe care il puteti gasi aici: Planul Anual de Achizitii, pentru cei ne familiarizati inca cu acest subiect sau pentru a afla informatii generale intr-o forma succinta.

Ce contine Planul Anual de Achizitii

  • Tipul si obiectul contractului – denumirea produsului / serviciului / lucrarii ce urmeaza a fi contractate;
  • Codul vocabularului comun al achizitiilor publice (CPV) corespunzator;
  • Valoarea estimata – in lei, fara TVA;
  • Sursa de finantare;
  • Procedura stabilita pentru derularea procesului de achizitie;
  • Data estimata pentru initierea procedurii;
  • Data estimata pentru atribuirea contractului;
  • Modalitatea de derulare a procedurii de atribuire: online sau offline;
  • Persoana responsabila cu aplicarea procedurii de atribuire.

Cum ne ajuta, Planul Anual de Achizitii sa castigam licitatii / contracte

Dupa cum spune si definitia, acest plan este elaborat pentru achizitiile ce urmeaza a fi realizate din fondurile proprii – de la bugetul local sau de stat. Separat va exista un plan pentru proiecte finantate din fonduri nerambursabile si/sau proiecte de cercetare-dezvoltare.

Pe scurt din planul de achizitii ale fiecarei autoritati publice, ne permite sa aflam din timp ce licitatii de interes pentru noi urmeaza a fi publicate, cand, valoarea achizitiei, cine este responsabil cu achizitia. Aceste informatii sunt foarte utile deoarece:

  • Constituie un avantaj competitiv;
  • Puteti transmite inaintea celorlalti oferte pentru produsele, serviciile si lucrarile prezentate:
    • autoritatea va poate contacta direct, in cazul unei achizitii directe
  • Puteti pregatiti mai bine si  din timp, oferta pentru achizitiile de interes;
  • Planificati strategia de vanzari.

Sunteti interesati sa profitati de aceasta abordare activa a vanzarii catre autoritatile publice? Va putem pune la dispozitie lunar sau bilunar, Raportul nostru Oportunitati de Vanzare din Licitatii Viitoare. Pentru inceput ne puteti solicita un model pentru domeniul dvs. de activitate.

Rapoartele de tip  Oportunitati de Vanzare (Sales Leads Report) ajuta in mod direct la Vanzari furnizandu-va nume si date de contact de la autoritati si companii private, care au nevoie in curand, de produsele sau serviciile dvs.

Va rugam sa ne contactati! Tel: +40 369 591 482 Mob: +40 785 294 723 E-Mail: marketing@licitatie-publica.ro

licitatie-publica.ro, Serviciu lider in monitorizarea licitatiilor publice, din 2007, informeaza zilnic privind noi oportunitati de contractare din achizitii publice, in Romania si Europa.

Tender Service Group se ofera servicii de informare privind licitatiile publice, rapoarte si analize,  in 16 tari: Austria, Bulgaria, Colombia, Croatia, Czech Republic, Germany, Greece, Hungary, Poland, Romania, Serbia, Slovakia, Slovenia, Spain, Switzerland, Ukraine.

Grupul Bancii Mondiale si-a publicat raportul de evaluare comparativa 2017 pentru achizitii publice. Acesta este potrivit relatarilor, primul de acest gen si ofera o analiza de ansamblu detaliata legata de legile privind achizitiile publice si reglementarile in 180 de tari in sapte regiuni: Asia de Est si Pacific, Europa si Asia Centrala, America Latina si Caraibe, Orientul Mijlociu si Africa de Nord, OECD, Asia de Sud si Africa sub-sahariana.

Raportul furnizeaza o analiza  pentru fiecare tara tara cu privire la aspectele care afecteaza modul in care sectorul privat are relatii de afaceri cu guvernul. Acesta poate fi descarcat de aici.

Achizitiile publice constituie o parghie puternica pentru realizarea obiectivelor economice, de mediu, tehnologice si sociale. In ultimii ani, valoarea cheltuielilor de achizitie a fost in crestere, si cu ea, a cererii publice.

In ciuda importantei si unei mai mari atentii acordata achizitiilor publice, informatiile privind piata mondiala de achizitii publice sunt inca limitate. La fel si informatiile comparabile, fiabile, colectate in mod sistematic sunt esentiale pentru toate partile implicate in procesul de achizitie:

  • de la companiile din sectorul privat care depun oferte, cu scopul de a profita de oportunitatile de achizitii si de a optimiza sansele de acces la piata publica;
  • pana la entitati guvernamentale, care cauta bunuri si servicii, asigurandu-se ca au informatii cu privire la ceea ce piata are de oferit si ca obtin o mai buna valoare pentru bani;
  • si in cele din urma, cetatenii care doresc sa se asigure ca banii din taxe si impozite lor sunt cheltuiti cu intelepciune pentru bunuri si servicii publice de inalta calitate.

Piata achizitiilor publice este vasta, iar gama de sectoare economice cuprinse este la fel de mare ca nevoile guvernelor sa functioneze corect si sa ofere servicii pentru cetatenilor lor. Guvernele se indreapta randul lor, spre  sectorul privat pentru a procura bunuri si servicii pentru a construi scoli, achizitiona de bunuri in spital, servicii informatice securizate etc.

Raportul pentru 2017 ofera o evaluare comparativa a mediilor juridice si de reglementare care afecteaza capacitatea companiilor din sectorul privat de a face afaceri cu guvernele din 180 de economii.

Evaluarea comparativa a Achizitiilor Publice 2017 cuprinde doi piloni tematici:

  • procesul de achizitii, de la evaluarea nevoilor la punerea in aplicare a contractului de achizitie;
  • si mecanisme de analiza a contestatiilor.

Indicatorii acopera opt domenii importante

  • Evaluarea nevoilor, cererea de oferta si pregatirea ofertei;
  • Faza de depunere a ofertei, de deschidere a ofertelor, evaluarea si faza de atribuire a contractului;
  • Continutul si gestionarea contractului de achizitie;
  • Garantia de performanta;
  • Plata furnizorilor;
  • Contestatiile inaintate organismului preliminar, de control;
  • Contestatiile inaintate organismului secundar, de control.

In comunicatul de presa dedicat lansarii raportului, Banca Mondiala precizeaza: In ciuda progreselor inregistrate privind regelementarile, achizitiile publice transparente si eficiente raman o provocare la nivel mondial: Raportul GBM

Normele privind achizitiile publice si practicile  raman ineficiente in regiuni largi ale lumii, in ciuda eforturilor guvernamentale facute pentru o mai buna eficienta in furnizarea de servicii cetatenilor lor, spune ultima editie – Raportul Evaluare Comparativa  al Grupului Bancii Mondiale pentru Achizitii Publice.

Accesibilitatea si transparenta normelor privind achizitiile publice si practicile raman limitate, privand multe firme mici si mijlocii, de posibilitatea de a licita pentru contractele de servicii pentru guvern si alte institutii din sectorul public, constata Analiza comparativa pentru Achizitii Publice, in 2017, care evalueaza sistemele de reglementare privind achizitiile publice in 180 economii.

Piata achizitiilor publice la nivel mondial este estimata la aproximativ 9500000000000 $ in fiecare an. Din acestea, tarile in curs de dezvoltare cheltuie o suma estimata la 820 miliarde $ pe an, din fonduri cetatenilor, circa 50 la suta sau mai mult din totalul cheltuielilor lor publice, pe bunuri si servicii, achizitii care variaza de la alimente pentru programele de asistenta sociala, la retele electrice. Achizitiile publice pot totaliza in medie 16 la suta din PIB in Uniunea Europeana la 33 la suta in Eritreea.

Pietele de achizitii publice, prin urmare, reprezinta oportunitati uriase pentru a stimula concurenta si cresterea economica.

Un sistem de achizitii publice, de exemplu, este in beneficiul sectorului privat, precum si al guvernelor, prin achizitii publice mai transparente si mai echitabile. Cu toate acestea, raportul constata ca, in 15 %, sau 25, din economiile analizate, nu exista niciun portal electronic dedicat achizitiilor publice. Mai mult decat atat, in economiile care au un astfel de portal, exista un decalaj intre economiile care au platforme sofisticate de e-achizitii publice care ofera o gama larga de servicii si economiile care folosesc internetul numai pentru a publica informatii de baza, cum ar fi legile de achizitii publice.

Publicarea oportunitatilor de achizitii viitoare, depunerea electronica a si anunturi publice de atribuire a licitatiilor sunt, sunt alte bune practici care ar putea fi adoptate pe scara mai larga, spune raportul.

Furnizarea de informatii cum ar fi planurile de achizitii in timpul fazei de pre-licitatie on-line, pot ajuta furnizorii la  planificarea strategiilor de vanzari si pregatirea ofertele lor.

Doar 74 economii publica planurile de achizitii on-line. In mod surprinzator, in doar 24 legea face obligatorie punerea la dispozitie pe cale electronica a aceste informatii.

“In calitate de cumparatori, guvernele si sectorul public reprezinta o sursa importanta de afaceri pentru sectorul privat, care, la randul sau, este o sursa importanta de locuri de munca pentru cetateni. Un proces echitabil si deschis achizitiile guvernamentale poate fi un stimulent vital pentru o economie functionala in care toate partile interesate – guverne, intreprinderi private si cetateni – sa prospere “, a declarat Augusto Lopez-Claros, director al  Grupului Bancii Mondiale – Indicatori Globali, care realizeaza raportul.

Firmele din sectorul privat care doresc sa participe la achizitii facute de autoritati publice se confrunta cu provocari semnificative cu privire la aspectele financiare ale procesului de achizitie. Garantiile de participare reprezinta un element esential al procesului de achizitie aceastea asigura oferte serioase. Ele sunt necesare in majoritatea economiilor analizate. Desi nu exista nici o buna practica clara cu privire la suma care ar trebui sa fie solicitata, exista un acord ca nu trebuie sa fie atat de mare incat sa impiedice participarea sau atat de scazuta incat sa permita prezentarea de oferte frivole. In 31 de economii, valoarea sumei garantiei solicitate de la firmele paricipante la licitatie este lasata complet la latitudinea entitatii cumparatoare, constata raportul.

Intarzieri de plata la achizitiile entitatilor, sunt de asemenea, obisnuite si constituie un factor major de descurajare  pentru intreprinderile mici si mijlocii la intrarea pe piata achizitiilor publice. Raportul constata ca platile sunt oportune in doar o treime din economiile masurate, iar intarzierile pot varia de la 30 la mai mult de 180 de zile.

Un sistem eficient de achizitii ar trebui sa includa si o componenta care functioneaza bine pentru a raspunde plangerilor sau provocarilor venite din partea ofertantilor cu privire la orice aspect al procesului de achizitie, inclusiv atribuirea finala a contractului. Raportul constata ca mecanismele de plangere de mantuiala raman predominante in toate economiile tuturor grupurilor de venituri si deseori cheltuielile de judecata/ recurs sunt prohibitive pentru ofertanti.

“Dupa cum arata datele, guvernele din intreaga lume pot face mai mult pentru a imbunatati accesul la oportunitatile de achizitii publice”, a declarat Federica Saliola, autorul principal al raportului. “Prin evidentierea bunelor practici, precum si zone de imbunatatire, speram ca dovezile din acest raporta vor determina factorii de decizie sa efectueze reformele necesare si, astfel, sa ajute economiile lor sa beneficiaze din cresterea sectorului privat si sa obtina o mai buna valoare pentru bani in achizitionarea de bunuri si servicii.

Iata mai jos: Ce cuprinde raportul Bancii Mondiale, pe care il puteti descarca aici.

Cuprins Raport Evaluare Comparativa al Grupului Bancii Mondiale pentru Achizitii Publice

Prefata … 5
Recunoasteri … 6
Abrevieri … 9
Glosar … 10

Sumar executiv … 13

  1. Despre Benchmarking Achizitii Publice … 16
    Piloni tematici … 18
    Colectarea datelor si metodologia … 22
    Acoperire geografica … 24
    Limitari ale raportului … 26
  2. Repere de date … 27
    2.1 Ciclul de viata Achizitii publice  … 28
    a. Acces on-line la informatii si servicii … 28
    b. Garantii pentru participare la licitati , garantii de performanta, si promptitudinea platii … 33
    2.2 Depunerea unei contestatii / plangeri … 38
    a. Analiza preliminara … 39
    b. Analiza secundara … 41
    c. Publicarea deciziilor de analiza … 43

concluzii … 43

Anexa A.
Modul in care sunt analizati Indicatori de analiza comparativa privind contractele de achizitii publice … 44

Anexa B.
Orase acoperite in fiecare economie prin raportul de analiza comparativa a achizitiilor publice 2017 … 49

Fisa specificatii economice … 51
Note … 232
Referinte … 234
Autorii articolelor … 236

Date Economice Romania (Extras din Raport Evaluare Comparativa  al Grupului Bancii Mondiale pentru Achizitii Publice)

 Raport Banca Mondiala 2017 - Achizitii RomaniaSursa: Banca Mondiala

Tagged with:
 

Potrivit raportului publicat in luna noiembrie de comisia europeanacatre Directia Generala a Comisiei Europene pentru Piata interna, Industrie, Antreprenoriat si IMM-uri, 2015 a fost un an bun pentru 23 de milioane de IMM-uri din UE, in aproape toate tarile UE.

In 2015, valoarea adaugata a IMM-urilor a crescut in toate tarile UE, cu exceptia a 2 tari, iar ocuparea fortei de munca a IMM-urilor a crescut in 27 din cele 28 de tari ale UE. Amploarea cresterii efective a valorii adaugate si a ocuparii fortei de munca a variat in tarile UE.

Raportul a fost prezentat la mass-media in cadrul unei conferinte de presa a avut loc in timpul Adunarii IMM 2016 din Bratislava, Slovacia. Descarcati aici raportul comisiei publicat in limba engleza. Deasemenea puteti consulta informatii privind evolutia in alte tari europene in link-ul de aici.

Fisa de date privind Romamia

Trecut si viitor pentru IMM-uri de performanta:

IMM-urile din România furnizeaza aproximativ doua treimi din ocuparea fortei de munca, usor peste media UE. Ele reprezinta jumatate din valoarea adaugata, dar aproximativ sapte puncte procentuale sub media UE. In perioada 2010-2015 valoarea adaugata a crescut cu 29%,  locurile de munca/ angajarea a crescut cu 6%.

Valoarea adaugata a IMM-urilor din Romania este prognozata sa creasca cu 8%, anual, in timp ce ocuparea fortei de munca a acestora este estimata sa creasca cu 2% in 2015-2017.

Implementarea Small Business Act pentru Europa (SBA) Legea europena pentru IMM-uri

Per ansamblu, performanta IMM-urilor din România prezinta o imagine mixta. Progresele inregistrate incepând cu anul 2008 este cu mult peste media UE, cu exceptia zonelor de internationalizarea pentru mediu si piata unica.

Cu toate ca un mare numar de masuri de politica au fost puse in aplicare pentru IMM-uri partile interesate considera ca progresele inregistrate in punerea in aplicare a SBA a fost moderata.

Prioritatile politicii pentru IMM-uri

Romania trebuie sa continue procesul in curs de desfasurare simplificand procedurile administrative pentru intreprinderi, pentru a spori transparenta si eficienta administratiei sale publice si a reforma sistemului de achizitii publice, pentru a remedia deficientele sistemice prin punerea in aplicare pe deplin a strategiei nationale privind achizitiile publice si punerea in aplicare a Strategiei serviciului public si de reforme pentru consolidarea cooperarii inter-ministeriale.

O rezolvare rapida a insolventei oferind un re-start mai bun si mai usor pentru antreprenori ar putea aduce beneficii, de asemenea si IMM-urilor. De asemenea, ar trebui puse in aplicare, initiative pentru imbunatatirea potentialului de inovare a IMM-urilor.

Rapoarte pentru anii anteriori (2008-2015)

Revizuirea performantei IMM este unul dintre principalele instrumente pe care Comisia Europeana le utilizeaza pentru a monitoriza si evalua progresul tarilor in punerea in aplicare a Small Business Act (SBA), pe o baza anuala. Cu un accent pe masurile din planul de actiune SBA, revizuirea aduce informatii complete cu privire la performanta IMM-urilor din tarile UE si alte tari partenere. Se compune din doua parti: un raport anual privind IMM-urile europene si SBA fise de tara.

Fisele informative SBA, din care am extrat mai sus informatiile aferente Romaniei, prezinta o evaluare a progreselor inregistrate in punerea in aplicare a Small Business Act la nivel national. Ele se concentreaza asupra indicatorilor cheie de performanta si evolutiile politicilor nationale referitoare la 10 dimensiuni de politica SBA in cele 28 de tari ale UE, Albania, Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, Islanda, Muntenegru, Serbia, Turcia si Moldova.

Sursa: Comisia Europeana

Tagged with:
 

Achizitii publice – cumpararea de lucrari, bunuri comisia europeanasau servicii de catre autoritatile publice – reprezinta peste 14% din PIB-ul UE. Acestea sunt reglementate prin lege sa se asigure ca sectorul public obtine cea mai buna valoare pentru bani si ca trei principii-cheie sunt respectate: transparenta, tratament egal, non-discriminare.

 

Un raport al Comisiei Europene a fost publicat in acest an, pentru ultimii 3 ani, analizand criterii cheie in evaluarea performantei achizitiilor publice. Redam mai jos analiza Comsiei Europene si documentul original, sursa imformatiilor si imaginilor din prezentul articol.

Performanta

1. per indicator

Urmatorii indicatori arata modul in care se desfasoara achizitiile publice in diferite tari ale UE .

Cu toate ca acesti indicatori prezinta numai o imagine simplificata, ei evidentiaza aspectele de baza ale pietelor de achizitii publice ale tarilor.

Toti indicatorii se bazeaza pe anunturile publicate in baza de date Ofertele Electronic Daily (TED), in conformitate cu directivele generale, sectoriale si de aparare in achizitii publice. Datele sunt disponibile pe portalul  EU Open Data Portal.

Pragurile au fost stabilite, pe baza a doi factori: Aprecierea politicii calitative privind ceea ce este o practica buna si
Date pentru fiecare tara in parte.

Performanta achzitii publice

Romania, in intervalul 2013 – 2015 a primit calificativul nesatisfacator la 4 din cei 6 indicatori supusi analizei:

– Licitatii cu un singur ofertant: > 20%.

– Licitatii fara anunt de participare: > 10%

– Agregare: >10%

– Criterii de atribuire: > 80%

In schimb, cei 2 indicatori la care la care Romania a primit calificativul: satisfacator, sunt: Viteza de decizie: < 120 de zile, Calitatea raportarii < 3%.

In comparatie cu Romania tarile vecine, Bulgaria sta mai bine in ceea ce priveste indicatorii: Licitatii fara anunt de participare si Criterii de participare <80%. Ungaria sta mai bine in ceea ce priveste Criteriul de atribuire.

Cel mai bine sunt situate Danemarca cu 5 indicatori avand calificativul satisfacator si unul nesatisfacator: Calitatea raportarii >3%. Urmeaza Belgia, Irlanda, Letonia, Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii si Norvegia, cu cate 4 indicatori cu calificativ satisfacator, 1 indicator cu calificativ mediu si 1 indicator cu calificativ nesatisfacator: Calitatea raportarii.

2. per general (toti 6 indicatorii)

Performanta generala este o medie ponderata a tuturor indicatorilor de performanta. Este acordata o greutate tripla  celor mai importanti indicatori: Un singur ofertant si Licitatie fara anunt de participare la licitatie.

Romania, alaturi de Lituania, Letonia, Spania, Italia, Slovenia, Croatia, Cehia, Slovacia, Ungaria si Grecia, se incadreaza intr-o medie a performantei generale sub 80% (nesatisfacator). Consultati aici, raportul detaliat.

Portugalia, Germania, Polonia, Estonia si Bulgaria au avut o performanta medie de 80-90% (medie).

Norvegia, Suedia, Finlanda, Irlanda, Regatul Unit al Marii Britanii, Olanda, Belgia, Franta si Austria, au atins o performanta de peste 90% (satisfacator).

Performanta masoara daca cumparatorii obtin o buna valoare pentru bani. Indicatorii de mai jos masoara influentele cheie asupra performantei achizitiilor publice intr-un mod transparent si usor de inteles si de comparat.

La fel ca toti indicatorii, totusi, acesti indicatori simplifica realitatea. Acestia sunt afectati de factorii specifici fiecarei tari, cum ar fi ceea ce se achizitioneaza, structura economiilor respective, precum si relatiile dintre diferitele optiuni de ofertare, niciunul dintre acestia sunt luati in considerare. De asemenea, unele aspecte ale achizitiilor publice sunt omise in totalitate sau acoperite doar indirect – de ex coruptie, sarcina administrativa si profesionalism. Asa ca, desi Tabloul de bord ofera informatii foarte utile, acesta ofera doar o imagine partiala a performantei achizitiilor publice tarilor UE.

Indicatorul [1] – Un ofertant

Acest indicator reflecta mai multe aspecte ale achizitiilor, inclusiv concurenta si birocratia. Mai multi ofertanti sunt o optiune mai buna, deoarece acest lucru inseamna ca achizitorii publici au mai multe optiuni, si pot obtine o valoare mai buna pentru bani. Indicatorul “Un ofertant” masoara proportia contractelor atribuite in cazul in care nu a existat decat un singur ofertant (excluzând acordurile-cadru, deoarece acestea au modele diferite de raportare).

In Romania s-a aflat, dupa cum precizam si mai sus, in limita de peste 20% (nesatisfacator), mai precis: 2013 – 31%, 2014 – 31%, 2015 – 36%. Alaturi de Romania, tot peste 20% din licitatiile organizate cu un singur ofertant: Bulgaria, Cehia, la limita Estonia, Elvetia, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Portugalia, Slovenia si Slovacia si la limita superioara Croatia si Polonia cu peste 40%.

Indicatorul [2]: Licitatii fara anunt de participare/ cerere de oferta

“Fara Cerere de oferta” masoara proportia procedurilor de achizitii publice, care au fost negociate cu o societate fara solicitarea unei cereri de oferta.

Romania se afla si aici peste limita de 10% (nesatisfacator), alaturi de Cehia, Croatia (doar in 2013), Cipru, Letonia (doar in 2013), Slovenia si Slovacia.

Indicatorul [3]: Agregarea

Acest indicator arata cat de des autoritatile/ cumparatorii public(e)i cumpara centralizat. Cumpararea/ Achizitia in cantitati mari, de multe ori, duce la preturi mai bune si ofera, de asemenea, o oportunitate de a face schimb de know-how.

Cu toate ca nu toate tipurile de cumparare sunt adecvate pentru agregare, ratele de agregare excesiv de scazute sugereaza oportunitati pierdute.

Agregarea masoara proportia procedurilor de achizitii publice, cu mai mult de un cumparator public.

Romania este si in acest caz sub limita de 10% (nesatisfacator), alaturi de Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Elvetia, Spania, Franta, Croatia, Lituania, Letonia, Ungaria, Olanda, Austria, Polonia, Portugalia, Slovacia si Finlanda.

Indicatorul [4]: Criterii de atribuire

Acest indicator arata modul in care cumparatorii publici aleg companiile carora atribuie contracte. Acest indicator masoara daca acestea decid numai pe baza pretului, sau, de asemenea, iau in considerare calitatea.

Desi alegerea criteriilor depinde de ceea ce este achizitionat, supra-dependenta de pret sugereaza ar fi putut fi folosite criterii mai bune – si, prin urmare, facuta o achizitie mai buna. Indicatorul “Criterii de atribuire”, masoara proportia procedurilor care au fost acordate numai pe baza celui mai scazut pret.

Romania se incadreaza in limita de peste 80% (nesatisfacator) in crestere (2013 – 88%, 2014 – 90%, 2015 – 92%). Tot peste pragul de 80% sunt si tari precum: Cehia, Croatia, Cipru, Lituania, Malta, Polonia si Slovacia.

Indicatorul [5]: Viteza/Rapiditatea Deciziei

Acest indicator reflecta viteza de luare a deciziilor cumparatorilor publici. Procedurile indelungate sunt proaste, deoarece acestea sunt costisitoare si pot provoca incertitudine atât pentru autoritatile publice/ cumparatori publici cat si pentru companii.

“Viteza de decizie” masoara perioada medie de decizie. Acesta este timpul scurs intre termenul limita de primire a ofertelor (sau a cererilor de participare) si atribuirea contractului. Pentru a asigura comparabilitatea, sunt luate in considerare numai notificari in cadrul procedurii deschise.

In acest caz Romania este sub limita acceptata de 120 de zile (satisfacator), chiar mai putin de 70 de zile. Pe de alta parte acesta constitue si un motiv de nemultumire din partea multor ofertanti care considera ca nu au timpul necesar pentru pregatirea ofertelor.

Peste limita de 120 de zile sunt: Elvetia la limita superioara peste 210 zile,  Bulgaria (doar in 2014), Italia, Malta, Slovacia.

Indicatorul [6]: Calitatea raportarii

Acest indicator reprezinta calitatea informatiilor furnizate de catre cumparatori publici. Un scor mai mare “Calitate raportarii” este mai bun, deoarece inseamna ca companiile pot lua decizii mai bune de licitare si stiu cum sunt cheltuiti banii lor. Indicatorul masoara proportia contractelor atribuite care nu contin nici o informatie cu privire la valoarea contractelor atribuite (cu exceptia acordurilor-cadru, deoarece acestea au diferite modele de raportare). Aceasta reprezinta continutul anunturilor in ansamblu.

Romania se afla sub limita de 3% (satisfacator) in toti cei 3 ani raportati (2013-2015). La polul opus se afla Suedia cu peste 80%, Olanda si Islanda cu peste 60%.

Fapte si cifre

Rata de publicare

Acest indicator arata valoarea achizitiilor publice nationale carora li s-a facut publicitate pentru intreprinderile care provin din intreg Spatiul Economic European si in alte tari.

Un scor mai mare “Rata de publicare” este mai bun, deoarece permite mai multe companii sa liciteze, aducând o valoare mai buna pentru bani. Aceasta inseamna, de asemenea, o mai mare transparenta, deoarece mai multe informatii sunt puse la dispozitia publicului. “Rata de publicare” masoara valoarea achizitiilor publicate pe TED ca procent din produsul national intern brut .

Acest indicator masoara volumul achizitiilor publice, nu eficacitatea sa, deci nu este o parte a indicatorului de performanta.

Cifrele pentru 2015 nu sunt furnizate din cauza unei intârzieri a disponibilitatii datelor PIB-ului.

Romania are in acest caz o medie de 5%, in timp ce la limita inferioara se afla Germania cu o medie de 1.1%, Luxemburg si Spania cu putin peste. La peste 8% se afla Letonia.

Realizari

Noile directive generale  privind achizitiile publice si concesiunile au fost deja transpuse in legislatia nationala. Aceste directive simplifica procedurile de achizitii publice , cresc valoarea pentru bani,  imbunatatesc accesul la procedurile de ofertare pentru intreprinderile mici si mijlocii.

Negocierile cu Republica Moldova si Ucraina sa adere la Acordul privind achizitiile publice revizuit al OMC (AAP) au fost finalizate in 2015. Negocierile cu alte tari, de exemplu Australia, a inceput in 2015.

Achizitiile publice electronice genereaza economii majore. Directiva privind facturarea electronica permite schimbul de informatii partajate intre tarile UE, si e-CERTIS permite ca certificatele de achizitii publice si atestale sa fie gasite, atât in interiorul tarii cât si intre tari.

Prioritati

Sprijinirea transpunerii si punerii in aplicare a noilor directive, inclusiv tranzitia completa la depunerea electronica a ofertelor pana in 2018. Asigurarea ca directivele sunt puse in aplicare intr-un mod strategic.

Cresterea gradului de transparenta, eficienta, si responsabilitatea achizitiilor publice prin utilizarea mai buna a datelor, instituirea unui mecanism voluntar de evaluare ex-ante a proiectelor de infrastructura la scara larga, precum si sprijinirea organismelor nationale (a se vedea Strategia Pietei Unice pentru mai multe informatii).

Negocierea deschiderii pietelor de achizitii publice si reducerea sarcinii administrative cu partenerii-cheie ai UE, cum ar fi Australia, China, Japonia si Statele Unite ale Americii. Promovarea convergentei reglementarilor, in special cu Brazilia, India, Ucraina, si, eventual, Turcia.

Puteti Descarca aici Raportul Comisiei europene in format PDF.

Sursa: Comisia Europeana

Tagged with:
 

Economie – Conferinta organizata de Reprezentanta Comisiei Europene in Romania, in parteneriat cu Ministerul Finantelor Publice, a lansat in 9 martie „Raportul de tara pentru Romania”, publicat de Comisia Europeana in data de 26 februarie 2016.

Urmatorul pas dupa publicarea raportului este transmiterea, de catre autoritatile romane, a Programului National de Reforma si a Programului de Convergenta.

Rezumat Raportul de tara pentru Romania

Raportul evalueaza economia Romaniei prin prisma analizei anuale a cresterii pentru 2016 efectuate de Comisia Europeana, care a fost publicata la 26 noiembrie 2015.  Analiza recomanda sa se aiba in vedere trei prioritati pentru politica economica si sociala a UE in 2016: relansarea investitiilor, continuarea reformelor structurale menite sa modernizeze economiile statelor membre si adoptarea unor politici bugetare responsabile. In acelasi timp, Comisia a publicat Raportul  privind  mecanismul  de  alerta,  care  a initiat cea de a cincea runda anuala a procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. Raportul privind mecanismul de alerta a identificat Romania ca   fiind   o   tara   care   necesita   un   alt   bilant aprofundat.

Cresterea economica a fost semnificativa in ultimii trei ani, aceasta largindu-si treptat baza. In urma crizei financiare din 2009, economia Romaniei s-a stabilizat cu sprijinul programelor de asistenta financiara UE-FMI. Incepand din 2013, aceasta s-a extins puternic, motoarele cresterii trecand, treptat, de la exporturile nete la cererea interna. Consumul privat si-a revenit la nivelul maxim   de   dupa   2008,   pe   fondul   cresterii veniturilor disponibile ale gospodariilor, fiind impulsionat de majorarea puternica a salariilor si de inflatia negativa. Investitiile s-au redresat mai incet, insa s-au apropiat de ratele de crestere din perioada anterioara crizei. Pe de alta parte, cererea interna  solida  incurajeaza  importurile,  insa deficitul de cont curent s-a marit doar marginal in anul precedent, intrucat cotele de piata ale exporturilor au continuat sa creasca, in special in sectorul serviciilor. Se asteapta ca stimulentele fiscale sa impulsioneze cresterea peste potential a PIB-ului real in perioada 2016-2017. Aceste masuri,  combinate  cu  accelerarea  cresterii salariilor, vor adauga si mai multa presiune asupra cererii  interne,  care  este  deja  solida.  In  acelasi timp, masurile de politica referitoare la partea de oferta a economiei, cum ar fi investitiile in inovare si in infrastructura sau imbunatatirile aduse mediului   de   afaceri   si   administratiei  publice, raman limitate. Principala provocare va fi aceea de a asigura o crestere economica echilibrata si durabila in viitor.

Piata fortei de munca se restrange, pe fondul unei cresteri economice solide. Rata somajului a fost in general stabila, situandu-se sub 7 %, si se asteapta ca aceasta sa scada intr-o oarecare masura in urmatorii doi ani. Rata de ocupare a fortei de munca a crescut si se preconizeaza ca aceasta isi va mentine tendinta ascendenta, cresterea concentrandu-se   in   sectoarele   cu   o   valoare adaugata ridicata. Cu toate acestea, emigratia puternica,  inclusiv  a lucratorilor  cu  inalta calificare,  combinata  cu  imbatranirea populatiei, reprezinta o provocare pentru sprijinirea unei economii competitive. Reducerea din 2014 a contributiilor la sistemul de asigurari sociale a sprijinit limitarea, pana acum, a costurilor unitare ale muncii, insa acestea pot sa depaseasca productivitatea muncii in viitor, deoarece piata fortei de munca se restrange.

Finantele publice au fost stabile in 2015, dar se prevede o deteriorare a acestora ca urmare a cresterii cheltuielilor si a reducerii TVA-ului si a altor   taxe.   Romania   si-a   atins,   in   2014, obiectivul pe termen mediu, si anume un deficit de 1 %  din  PIB  in  termeni  structurali.  In  2015, imbunatatirea colectarii impozitelor i-a permis Romaniei sa isi mentina obiectivul pe termen mediu, in pofida unor derapaje in materie de cheltuieli.  Cu  toate  acestea,  se preconizeaza  ca noile reduceri fiscale din 2016 si 2017, precum si cresterea salariilor din sectorul public vor majora deficitul  la  3¾ %  din  PIB  pana  in  2017.  Se asteapta ca datoria publica sa creasca la peste 40 % in aceeasi perioada.

Odata cu finalizarea programului de asistenta financiara, increderea pietei se va baza pe mentinerea stabilitatii sectorului financiar si pe punerea in aplicare a unei politici bugetare si a unor reforme structurale durabile. Al treilea program consecutiv de asistenta privind balanta de plati pentru Romania (2013-2015) s-a incheiat in luna septembrie. Avand in vedere platile efectuate in cadrul primului program (2009-2011), Romania va face obiectul unei supravegheri post-program pana in primavara anului 2018, cand se estimeaza ca  70 %  din  imprumutul acordat  de  Uniunea Europeana va fi rambursat. Mentinerea unor conditii de piata favorabile si a unor perspective de crestere  echilibrate,  precum  si  promovarea unor rezultate pozitive pe plan social si pe piata muncii sunt corelate cu punerea in aplicare a unor reforme structurale pentru a imbunatati competitivitatea, ocuparea fortei de munca si coeziunea sociala.

Romania a realizat progrese limitate in ceea ce priveste punerea in aplicare a recomandarilor specifice fiecarei tari din 2015. Cel de al treilea program de asistenta financiara pentru balanta de plati (2013-2015) s-a incheiat in septembrie 2015, fara   a   se   fi   finalizat  bilantul.  Romania  si-a mentinut obiectivul pe termen mediu in 2015, dar se preconizeaza ca se va abate in mod semnificativ de la acesta in 2016 si 2017. S-au realizat progrese limitate in domeniul respectarii obligatiilor fiscale. Nu s-a inregistrat niciun progres in ceea ce priveste egalizarea varstei de pensionare pentru barbati si pentru femei. S-au realizat progrese limitate in privinta asigurarii faptului ca  Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca dispune de personalul adecvat, a consolidarii masurilor active de pe piata fortei de munca si a reducerii fenomenului de  parasire  timpurie  a  scolii.  S-au inregistrat unele progrese in ceea ce priveste furnizarea si calitatea educatiei si a ingrijirii pentru copiii prescolari, in special pentru copiii in varsta de peste trei ani. S-au realizat progrese limitate in ceea ce priveste imbunatatirea stabilirii salariului minim si introducerea venitului minim de incluziune. Progresele inregistrate in urmarirea strategiei nationale in materie de sanatate pentru perioada 2014-2020 au fost mixte. S-au inaintat parlamentului amendamente la  proiectul de  lege privind reformarea guvernantei corporative a intreprinderilor publice, dar acestea nu au fost inca supuse dezbaterii.

In ceea ce priveste progresele realizate in atingerea obiectivelor nationale din cadrul Strategiei Europa 2020, Romania a obtinut rezultate bune in urmatoarele domenii: emisii de gaze cu efect de sera, energii din surse regenerabile, eficienta energetica, invatamant tertiar, precum si in ceea ce priveste reducerea numarului de persoane care sunt expuse  riscului  de  saracie  sau  de  excluziune sociala. Este insa necesar sa se depuna mai multe eforturi in privinta ratei de ocupare, a intensitatii cercetarii si dezvoltarii si a parasirii timpurii a scolii.

Principalele constatari ale bilantului aprofundat cuprinse in prezentul raport de tara si provocarile conexe in materie de politica sunt urmatoarele:

 ·  Vulnerabilitatile  aferente  pozitiei  externe s-au redus in contextul unei cresteri economice puternice, iar economia Romaniei devine mai rezistenta. Acest fapt este confirmat de  imbunatatirea  semnificativa, incepand  din 2012,  a pozitiei  investitionale  internationale nete, de reechilibrarea sustinuta a contului curent si de cresterile cotelor de piata ale exporturilor.

 · Pozitia investitionala internationala neta urmeaza sa se imbunatateasca in continuare. Pot aparea provocari in 2016 si 2017, cu accelerarea cresterii importurilor ca urmare a unei cereri interne sporite ca raspuns la stimulentele fiscale. Chiar si in acest caz, se preconizeaza insa ca deficitul de cont curent va ramane sub control, situandu-se sub 3 % din PIB. Competitivitatea prin costuri a fost restabilita in perioada de dupa 2010, dar pot reaparea presiuni in cazul in care accelerarea actuala a cresterii salariilor este sustinuta si depaseste castigurile in materie de productivitate. Consolidarea competitivitatii care nu se bazeaza pe costuri in vederea sprijinirii tranzitiei catre o economie cu o valoare adaugata mai ridicata reprezinta o alta provocare.

 · Riscurile generate de initiativele legislative nationale care ameninta stabilitatea sectorului financiar au crescut. O evaluare a bilantului si  un test de rezistenta in sectorul asigurarilor  au  fost  finalizate  in iulie  2015. O evaluare  a  calitatii  activelor  si  un  test  de rezistenta au fost lansate in sectorul bancar. Printre alte eforturi de consolidare a increderii in piata, au fost puse in aplicare masuri eficace de reducere a creditelor neperformante. In pofida acestor evolutii pozitive si a prezentei unor rezerve de capital si de lichiditati in ansamblu satisfacatoare, unele initiative legislative nationale ar putea spori vulnerabilitatea sectorului bancar. Deosebit de importante in acest context sunt hotararile judecatoresti pronuntate in ceea ce priveste punerea in aplicare a legii privind clauzele contractuale abuzive („clauzele abuzive”) si a legii  privind  darea  in  plata.  Aplicarea retroactiva a legii privind darea in plata pentru stocul existent de imprumuturi, astfel cum se prevede in forma actuala a acestei legi, poate constitui o provocare pentru mai multe institutii de credit si poate antrena, in viitor, o activitate de creditare mai redusa. Legea este inca in stadiu de proiect, intrucat a fost trimisa inapoi de catre presedinte parlamentului spre reexaminare. Daca va fi adoptata din nou de catre parlament in forma sa originara, legea privind darea in plata poate genera un risc sistemic   pentru   intregul   sector   bancar,   cu riscuri pentru stabilitatea sectorului financiar si cu implicatii asupra intregii economii.

 ·  O politica bugetara expansionista intr-un mediu de crestere puternica reprezinta o sursa de ingrijorare. Cresterea economica puternica din 2015 a fost consolidata prin reduceri fiscale si cresteri salariale in sectorul public. Acestea au fost hotarate in mod ad-hoc si au fost aprobate in afara procesului bugetar, fara a se prevedea finantarea lor, conform legislatiei nationale. Noi masuri bugetare expansioniste au intrat in vigoare din ianuarie 2016, mai multe fiind planificate pentru anul 2017. Se estimeaza ca deficitul finantelor publice va creste de peste trei ori ca procent din PIB in numai doi ani. Acest lucru submineaza consolidarea  bugetara  care  a  fost  realizata treptat in ultimii ani si indica faptul ca nu s-a aplicat in mod eficace cadrul bugetar pentru a se asigura sustenabilitatea finantelor publice. In acelasi timp, cresterea potentiala este limitata de planificarea si coordonarea ineficienta a investitiilor publice, de cea mai scazuta rata de absorbtie a fondurilor UE, de un mediu de afaceri nefavorabil, de o intensitate scazuta a cercetarii  si  dezvoltarii  si  de  reforme structurale prelungite, inclusiv in ceea ce priveste intreprinderile de stat. Expansiunea bugetara, care stimuleaza in primul rand consumul intern in contextul unei cresteri economice deja solide, fara luarea unor masuri suplimentare ce vizeaza oferta, ar putea antrena noi dezechilibre interne si externe.

 Alte aspecte economice cruciale analizate in cadrul prezentului raport care semnaleaza existenta unor provocari  specifice  pentru  economia  Romaniei sunt urmatoarele:

 ·  Eficacitatea    si     eficienta    administratiei publice sunt limitate, iar mediul de afaceri s-a imbunatatit foarte putin. Gestionarea inconsecventa a resurselor umane si financiare diminueaza  capacitatea  administratiei publice de a elabora si de a pune in aplicare politicile in mod strategic si coordonat. In pofida faptului ca au fost intreprinse masuri importante de combatere     a     coruptiei,     acest     fenomen reprezinta in continuare o problema sistemica. Independenta sistemului judiciar si respectarea hotararilor judecatoresti se confrunta in continuare cu provocari. Complexitatea procedurilor administrative, volatilitatea politicilor fiscale si utilizarea pe scara larga a ordonantelor de urgenta ale guvernului creeaza incertitudine  si  ingreuneaza  adoptarea deciziilor in materie de investitii. Accesul intreprinderilor mici si mijlocii la finantare ramane limitat. Rata mare de evaziune fiscala si munca fara forme legale reduc veniturile fiscale si denatureaza economia. In ciuda faptului ca s-au inregistrat unele progrese, sistemul de achizitii publice este in continuare ineficient.

 · Conditiile   de   pe   piata   muncii   au   fost prielnice, insa persista probleme de natura structurala. Rata  somajului este scazuta, iar rata ocuparii fortei de munca a crescut, desi se situeaza inca sub media UE. Institutiile de pe piata   muncii,   inclusiv   dialogul   social   si serviciul public pentru ocuparea fortei de munca, nu functioneaza in mod corespunzator. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca nu ofera inca servicii adaptate si personalizate, nici celor aflati in cautarea unui loc de munca si nici angajatorilor. Grupurile vulnerabile au un acces limitat la piata fortei de munca.   Procentul   de   tineri   care   nu   sunt incadrati profesional si nu urmeaza niciun program educational sau de formare se situeaza peste media UE, iar masurile de sensibilizare adaptate menite sa  ii  ajute  sa  intre  pe  piata fortei   de   munca   raman   limitate.   Rata   de parasire  timpurie  a  scolii  este  ridicata,  in special in cazul romilor si al populatiei rurale. Programele de prevenire si de remediere sunt limitate.   In   ceea   ce   priveste   educatia   si formarea profesionala, exista in continuare probleme in materie de calitate, iar participarea la programele educationale destinate adultilor este foarte scazuta.

 · Eficacitatea sistemului de protectie sociala si a sistemului de sanatate este limitata. Nivelul saraciei  si  al  excluziunii  sociale  este  printre cele  mai ridicate din Uniunea Europeana, in special in randul copiilor si al romilor. Transferurile  sociale  au   un   impact  limitat asupra   reducerii   saraciei,   iar   prestarea   de  servicii sociale este insuficienta. Gradul scazut de adecvare a prestatiilor sociale este obstructionat si de lipsa unui mecanism de ajustare coerent. Progresele inregistrate in ceea ce priveste activarea si integrarea pe piata muncii a beneficiarilor de asistenta sociala au fost  limitate.  Nu  s-a  reusit  inca  egalizarea varstei de pensionare pentru barbati si pentru femei. Rezultatele in materie de sanatate raman nesatisfacatoare, ca urmare a accesului limitat la serviciile de asistenta medicala, a utilizarii ineficiente a resurselor publice si a coruptiei larg raspandite. Platile informale reprezinta o practica raspandita si exista o dependenta excesiva de serviciile medicale spitalicesti.

 ·  Zonele rurale se confrunta cu provocari specifice,  cum  ar  fi  utilizarea  foarte deficitara a capitalului uman si existenta unor „insule” de saracie si de excluziune sociala adanc inradacinate. Agricultura, care este ocupatia tipica in zonele rurale, reprezinta 29 %   din   totalul   locurilor   de   munca   din Romania,  insa  numai  5 %  din  PIB.  O  mare parte din forta de munca rurala lucreaza in agricultura de subzistenta sau de semisubzistenta, asociata cu munca informala sau cu munca familiala neremunerata, cu o productivitate scazuta si cu saracia. Zonele rurale se confrunta cu o multitudine de dificultati legate de educatie, sanatate, incluziune sociala, infrastructura de baza, diversificarea locurilor de munca, emigratie si imbatranirea populatiei.

In cursul lunii mai 2016, pe baza documentelor sus-mentionate si a analizei cuprinzatoare din Raportul de tara, Comisia Europeana va emite recomandarile specifice de tara pentru Romania privind politicile economice.

Conferinta este organizata in cadrul evenimentelor dedicate Semestrului European, instrumentul de coordonare a politicilor nationale. Acest proces culmineaza cu publicarea recomandarilor Comisiei Europene pentru politicile economice romanesti, in luna mai a fiecarui an.

Descarcati de AICI, Ramortul complet de tara pentru Romania.

 Sursa: Comisia Europeana

Tagged with:
 

Achizitii publice: Raportul Comisiei Europene comisia europeanaprivind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare (MCV) si Raportul tehnic pentru Romania, care il insoteste, includ mentiuni despre noutatile din domeniul achizitiilor publice.

“Printre domeniile de risc, in ceea ce priveste coruptia, au fost identificate se numara educatia, sanatatea si achizitiile publice la nivel local, care implica decizii cu consecinte financiare directe”.

 “Autoritatile române, cu sprijinul Comisiei, au elaborat o strategie de ameliorare structurala a sistemului de achizitii publice si de adaptare a acestuia la noile norme ale UE si au infiintat o noua agentie pentru controalele ex ante. Strategia include abordarea riscurilor de integritate si coruptie, iar punerea ei in aplicare ar reprezenta un pas semnificativ in directia abordarii achizitiilor publice ca un domeniu care comporta riscuri majore in materie de coruptie”.

CITITI RAPORTUL INTEGRAL AICI

In randul recomandarilor pentru Romania formulate prin documentul Comisiei:

“Ar trebui sa se puna in aplicare verificarea ex ante a conflictelor de interese in cadrul procedurilor de achizitii publice prin intermediul programului „Prevent””.

“Ar trebui sa se puna in aplicare noua strategie si planul de actiune in materie de achizitii publice, asigurând un cadru anticoruptie solid din punct de vedere al cadrului juridic, al mecanismelor institutionale si al capacitatii administrative, aplicând masuri de prevenire si depistare a conflictelor de interese si demonstrând ca incalcarile sunt sanctionate in totalitate”.

 Detalii despre modificarile din domeniul achizitiilor publice (paginile 37-38 din Raportul tehnic):

„O noua strategie in domeniul achizitiilor publice si un plan de actiune au fost dezvoltate pentru a rezolva deficientele din sistem si pentru a implementa directivele UE ; aceasta include obiectivul de a adapta structurile institutionale si mecanismele interne la necesitatile majore ale actiunilor anticoruptie din noul cadru legislativ.

Un pas pozitiv din strategie este infiintarea unei functii de monitorizare si supervizare care integreaza riscurile asociate coruptiei si conflictelor de interese in abordarea controlului ex-ante din domeniul achizitiilor publice. Strategia va necesita anumite schimbari importante in sistem – care includ chestiuni fundamentale identificate in trecut, precum fragmentarea controalelor ex-post si tendinta de a se baza pe controale care s-au axat pe aspectele formale ale procesului de achizitie, fara sa ia in considerare aspecte calitative. Pentru a asigura concordanta cu obiectivele noilor Directive europene, vor fi necesare eforturi in continuare pentru a pune in aplicare noi structuri legislative si institutionale pentru a asigura ca verificarile se aplica tuturor factorilor de decizie care expusi la conflicte de interese.

O noua institutie publica a fost creata, Agentia Nationala pentru Achizitii Publice. Aceasta imbina functiile indeplinite in trecut de ANRMAP (legislatie, consiliere operativa si functionala, verificari ex-ante ale documentatiei de atribuire, control ex-post, monitorizare si coordonare internationala si UCVAP (control ex-ante la nivelul evaluarii ofertelor). Coordonarea slaba intre aceste doua functii a fost identificata ca fiind o problema, in trecut.

ANAP va fi responsabila si de elaborarea politicilor, incluzand inregrarea riscurilor de coruptie si prevenire a coruptiei in decizii din domeniul politicilor publice, precum alocarea de fonduri pentru achizitii.

Ca singura agentie pentru achizitii, responsabila cu toate functiile majore din domeniu, ANAP are potentialul de a intari componenta non-penala a luptei impotriva coruptiei din domeniul achzitiilor publice printr-un control imbunatatit, preventie si supervizare”.

Raportul aminteste importanta sistemului PREVENT, care va deveni principalul instrument pentru conflictele de interese inaintea semnarii unui contract si ANAP va avea o structura dedicata colaborarii cu institutiile de resort.

“Sistemul informatic „Prevent”, care verifica ex ante existenta unor conflicte de interese in domeniul achizitiilor publice, a fost dezvoltat in continuare si, atunci cand va fi pus in aplicare, ar trebui sa aduca o contributie reala la evitarea conflictelor de interese prin detectarea automata a conflictelor de interese in domeniul achizitiilor publice inainte de procedura de selectie si de atribuire a contractelor. Pentru a se asigura respectarea obligatiilor care decurg din noile directive ale UE privind achizitiile publice, vor fi necesare masuri legislative si institutionale suplimentare pentru asigurarea faptului ca verificarea se aplica tuturor factorilor de decizie implicati, in conformitate cu definitia din directiva a conflictelor de interese”.

“Directivele impun totodata obligatia ca institutiile relevante sa aiba competenta de a impiedica semnarea contractelor in caz de suspiciune privind existenta unui conflict de interese. ANI estimeaza ca aproape toate cazurile de conflict de interese pe care le rmareste penal sunt relativ simple si ar putea fi evitate prin utilizarea acestui sistem. Desi punerea in aplicare a durat mai mult decat se astepta, legea a fost adoptata de guvern in luna septembrie si in prezent este discutata in Parlament. Va fi important sa se mentina in lege principiul conform caruia autoritatile contractante au obligatia de a actiona atunci cand sunt notificate cu privire la un potential conflict de interese. Programul „Prevent” ar trebui sa poata incepe sa functioneze de indata ce legea va fi adoptata.

Programul s-ar aplica in primul rand achizitiilor publice care implica fonduri ale UE, dar va fi extins rapid la toate achizitiile publice electronice”.

Sursa: http://ec.europa.eu

Tagged with: