Folosim energie electrica in fiecare zi si este greu comisia europeanasa ne imaginam viata fara ea. Preturile la energia electrica sunt adesea volatile, cu toate acestea si se pot schimba cu peste 10%, intr-o saptamana, ceea ce duce la facturi imprevizibile pentru autoritatile publice.

Pentru producerea si distributia energiei electrice, companiile trebuie de asemenea sa faca investitii costisitoare si vor face acest lucru numai in cazul in care acestea se pot astepta la un profit echitabil. Aceste circumstante prezinta o provocare deosebita pentru cumparatorii publici, cum ar fi universitati, spitale, scoli, sedii de politie si administratii. Ele cumpara energie electrica de multe ori pe cont propriu, nereusind sa profite de economiile de scara care ar putea fi obtinute prin achizitionarea energiei electrice, impreuna cu alte organisme publice. De asemenea, ei trebuie sa contribuie la achizitii mai ecologice, furnizarea mai durabila a energiei si achizitii de energie electrica mai eficiente, in special pentru a gestiona riscul de volatilitate a preturilor ridicate de energie. Dar, in ciuda acestor provocari, exista bune practici si idei cu privire la modul cheltuire mai eficienta a baniilor contribuabililor.

Cresterea gradului de achizitie mai eficienta a energiei electrice si CO2 neutru

Noi oportunitati pentru achizitii publice mai eficiente au fost deschise prin noua legislatie UE in domeniul achizitiilor publice, din aprilie 2016. Aceasta include optiunea de a achizitiona solutii inovatoare, pentru centralizarea achizitiilor, precum si achizitii din alte tari ale UE.

Pentru a permite mai multor achizitori publici sa beneficieze de avantajele unei  unei achizitii comune sau a unor solutii inovatoare de achizitii publice, Comisia Europeana incurajeaza schimbul de bune practici pentru a ajuta tarile la achizitionarea de energie electrica mai rentabila.

Unele tari deja testeaza forme inovatoare de cumparare a energiei electrice cu economii de costuri reale si cu o pondere mai mare de energie electrica ecologica. De exemplu, unii achizitori de energie electrica au facut cereri comune, pentru a permite achizitionarea centralizata a energiei electrice de pe pietele en gros unde preturile pot fi considerabil mai mici in comparatie cu pietele cu amanuntul, prin intermediul carora organismele publice cumpara de obicei electricitate.

Exemple de economii considerabile prin intermediul achizitiilor de energie electrica prin intermediul unor organisme centrale de achizitii (CPBs)

Agregarea cereri este considerata una dintre strategiile cheie care ar putea ajuta autoritatile publice la indepartarea riscului de achizitie la pretul piatei si evitarea cumpararilor in timpul perioadelor cu preturilor de  varf in piata

Toate organizatiile din sectorul public din Regatul Unit au fost rugate sa adopte achizitiile agregate de energie, flexibile si gestionate dpdv al riscului prin cumpararea de energie prin intermediul cadrelor flexibile ale unui Organism Central de Aprovizionare , Crown Commercial Services (CCS).

Reprezentand 75% din necesarul de energie al intregului sector public din Marea Britanie, CSC realizat economii considerabile pentru clienti cu abordarea sa de cumparare mai eficienta. De exemplu, transportul de la Londra a redus BSP (planul de cheltuieli Borough) cu 780 000 £, incepand din anul financiar 2014/15.

Exista mai multe CPBs in Marea Britanie, care ofera o abordare flexibila si risc controlat pentru achizitiile de energie. Aceste organisme angajeaza personalul cu expertiza si abilitati de tranzactionare in domeniul energiei .

Principalele avantaje ale achizitiilor prin CBS includ taxe mai mici, cu furnizorul de energie de gestionare, riscuri reduse   (diferenta dintre previziuni si consumul real de energie), cresterea optiunilor pentru a marirea achizitiilor de pe piata, precum si capacitatea de a cumpara energie en-gros de pe intreaga piata, nu doar la cel mai mic pret pe care un furnizor este dispus sa ofere.

In Slovenia, agregarea cererii si achizitia centralizata sunt utilizate pentru a indeplini obiectivele in cumpararea de energie electrica ecologica.

Au fost realizate economii de peste 21 milioane € de catre Serviciul National de Achizitii (SEN). In Irlanda, in momentul achizitionarii de energie electrica si de gaze naturale pentru serviciul public in 2011, abordarea NPS ajuta, de asemenea, sa asigure aceasta tara indeplineste cerintele obiectivului national din surse regenerabile de energie electrica de 40% pana in 2020.

Implicarea expertilor externi in achizitionarea de energiei electrice

Autoritatile publice pot imbunatati de asemenea, gestionarea riscului, in procurarea energiei electrice cu ajutorul unor experti externi. In acest caz, li se acorda flexibilitatea de a cumpara si vinde energie de pe piata en-gros, ceea ce inseamna cumparare, vanzare, si re-cumparare a unor volume de energie pentru livrare la date diferite, inainte de cumpararea finala. Ei vor fi sfatuiti de catre un al treilea expert parte care ii va alerta atunci este momentul potrivit pentru a cumpara sau de a vinde energia. Acesti consultanti trebuie sa evalueze permanent pietele de energie pentru nevoile specifice ale clientilor lor pentru a reduce facturile la electricitate.

Comisia planifica un dialog pentru a face achizitiile publice de energie electrica mai eficiente

Pentru a face achizitia de energie electrica mai eficienta si mai ecologica, Comisia intentioneaza sa initieze un dialog cu achizitori publici pentru a face schimb de bune practici si pentru a discuta si evalua modele inovatoare de achizitii publice.

Context privind sectorul energiei electrice a UE

Cu investitii considerabile necesare pentru realizarea instalatiilor de productie pe termen lung si a retelelor de distributie, sectorul energiei electrice este dominat de intreprinderi mari. Tendinta principala in sectorul energiei electrice incepand cu anii 1990 este spre liberalizarea cu scopul de a deschide pietele pentru concurenta, prin eliminarea monopolurilor si integrarea pe verticala. Acest lucru va oferi consumatorilor posibilitatea de a alege  furnizorii de servicii. Dar, concurenta poate fi introdusa numai in productie si furnizare de piese din lantul de aprovizionare, in timp ce functiile de transport si de distributie sunt monopoluri naturale.

Energia electrica este tranzactionata in doua piete conexe. Pe piata angro (vanzarea si cumpararea de energie electrica intre marii consumatori, furnizori si generatoare de energie electrica), energia electrica este tranzactionata (cumparata si vanduta), inainte de furnizarea catre reteaua de destinatie a clientului final (client individual sau entitati comerciale). Piata de retail este piata pentru vanzarea si cumpararea de energie electrica intre consumatorii publici de energie electrica (clienti) si comerciantii cu amanuntul de energie electrica (furnizori).

Initiative similare in deseuri si de sanatate la nivel municipal

Achizitii publice – Transformarea deseurilor municipale in materii prime, cu ajutorul achizitiilor publice inteligente

Achizitiile publice inovatoare pot reduce presiunea asupra bugetelor de sanatate

Economii de pana la 20%, datorita reformei europene in domeniul achizitiilor publice 2016

Initiativa pentru a face achizitiile publice de energie electrica mai eficiente trebuie privita in contextul reformei din 2016, din luna aprilie a achizitiilor publice europene. Noi norme au schimbat modul in care tarile UE si autoritatile publice cheltuiesc o mare parte a 1,9 miliarde EUR platiti pentru achizitiile publice in fiecare an, in Europa. Cu mai multa concurenta intre ofertanti, achizitiile transfrontaliere, precum si achizitiile publice electronice, cumparatorii publici pot realiza economii considerabile. Autoritatile care au facut achizitii mai inteligente, raporteaza economii de pana la 20%.

Achizitii publice – Noile norme UE privind achizitiile publice: Mai putina birocratie, eficienta mai mare

Achizitiile publice inovatoare pot reduce presiunea asupra bugetelor de sanatate

 Sursa: Comisia Europeana

Tagged with:
 

ministerul-sanatatiiIn luna mai a acestui an, Ministerul Muncii anunta faptul ca Agentia Nationala pentru Achizitii Publice are in curs de pregatire un sistem centralizat de achizitii in sanatate, scopul fiind acela de a ajuta reforma in domeniu si diminuarea risipei resurselor.

In contextul dezvaluirilor legate de livrarile facute de firma Hexi Pharma, care a vandut spitalelor dezinfectanti cu o concentratie de 10 ori mai mica decat cea inscrisa pe eticheta, autoritatile au dechis sa ia masuri . “Presedintele Klaus Iohannis si premierul Dacian Ciolos au stabilit ca este rapid nevoie de modificarea legislatiei achizitiilor publice in domeniul sanitar, pentru a asigura un mai bun control al calitatii produselor achizitionate in spitalele publice din Romania. Standardizarea achizitiilor va conduce la dotarea unitatilor sanitare cu materiale conforme care nu pun in pericol viata oamenilor”, transmitea Presedintia.

In prezent este deja pregatit un act normativ pentru aprobarea Executivului. Dupa ce guvernul guvernul va aviza procedura, datele vor fi postate pe paginile web transparenta.ms.ro si monitorizarecheltuieli.ms.ro.

Spitalele vor fi obligate sa prezinte contractele de achizitii publice incheiate, declaratiile de avere si interese ale directorilor, sponsorizarile, transferurile de valoare primite de profesionistii din domeniul medical, aflati in relatii contractuale cu spitalul public, de la producatori, detinatori de autorizatii de punere pe piata sau distribuitori de medicamente, dispozitive sau echipamente medicale, precum si asociatii, fundatii sau alte organizatii neguvernamentale finantate de acestia.

Spitalele private care au contracte de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurari de sanatate sau care folosesc patrimoniul public vor fi obligate sa prezinte veniturile obtinute prin furnizarea serviciilor medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate sau prin utilizarea patrimoniului public si sponsorizarile.

Anul trecut au fost initiate peste 40.000 de licitatii in sectorul sanatatii, iar piata achizitiilor publice a insumat aproximatix 17 miliarde de lei. Foarte multe achizitii s-au facut prin procedura de cumparare directa.

Pentru intervalul ianuarie – iunie 2016, avem la dispozitie o situatie a achizitiilor publice din domeniul sanitar, pusa la dispozitie de Ministerul Sanatatii.

Licitatii din Medicina – aparatura,echipamente si instrumente

Iata cele mai recente licitatii pentru aparatura medicala, echipamente medicale, instrumente medicale, soft medical, vehicule medicale, 310 licitatii au fost gasite pentru aceasta cautare.  Pagina: 1 ( de la 31)

Titlul Publicat Termen Limita Regiune
Materiale de laborator ?i reactivi chimici 20.10.16 24.10.16 Iaşi
ACHIZITIE DE ECHIPAMENTE LA SC MEDICA POMI SRL DIN SAT POMI, COMUNA POMI, JUDET SATU MARE 20.10.16 07.11.16 Satu Mare
Actualizare documentatie INFIINTARE ATELIER DE REALIZARE PRODUSE MESTESUGARESTI SI ARTIZANALE DIN METAL 14.10.16 02.11.16 Dâmboviţa
ACHIZITIE APARAT RADIOLOGIC 20.10.16 23.11.16 Timiş
Ecocardiograf 4D 20.10.16 Bucureşti
furnizare aparat cord pulmonar cu pompa de circulatie extracorporeala 20.10.16 Bucureşti
Reparatie accelerator linear tip VARIAN UNIQUE POWER 20.10.16 Bucureşti
Achizitie ambulanta tip A1 20.10.16 Cluj
Contract de furnizare materiale consumabile pentru traumatologie 20.10.16 Bucureşti
“ECHIPAMENTE MEDICALE PENTRU DISCIPLINA PEDIATRIE I” 20.10.16 Timiş

Asigurati-va ca Nu pierdeti licitatiile din Romania si UE, Urmariti Anunturile de Licitatii pe: www.licitatie-publica.ro.

Tagged with:
 

Potrivit Camerei de Comert Americane in AmChamRomania (AmCham Romania), Reforma sistemului de achizitii publice reprezinta o prioritate pentru mediul de afaceri,  care saluta initiativa Guvernului de a elabora Strategia Nationala privind Achizitiile Publice.

 

Inca din anul 2012, AmCham Romania a inaintat autoritatilor mai multe propuneri menite a aseza achizitiile publice pe o fundatie solida, coerenta, transparenta, armonizata cu legislatia europeana.
Intr-un comunicat de presa pe care il putem gasi si pe site-ul institutiei: Reforma Sistemului de Achizitii Publice , gasim propunerile AMCham:

Masuri prioritare pentru reforma sistemului de achizitii publice:

1. Transparenta si predictibilitatea decizionala/institutionala la nivelul factorilor de reglementare.
2. Absorbtia fondurilor europene nerambursabile si necesitatea flexibilizarii procedurale si administrativ  institutionale in domeniul achizitiilor publice.
3. Asigurarea unui grad ridicat de coerenta a sistemului de achizitii publice in raport cu alte reglementari.
4. Pregatirea temeinica a sistemului de achizitii publice pentru implementarea Directivelor Europene in legislatia nationala.
5. Utilizarea valorii optime (best value for money) si re-evaluarea criteriilor de atribuire in achizitiile publice.
6. Imbunatatirea pregatirii personalului insarcinat cu administrarea procedurilor de atribuire.
7. Simplificarea cadrului institutional al sistemului de achizitii publice.
8. Luarea unor masuri eficace pentru combaterea coruptiei si tratarea conflictelor de interese.
9. Elaborarea unor norme specifice anumitor sectoare de activitate.
10. Sustinerea de catre sistemul de achizitii publice a dezvoltarii economice si a concurentei loiale.
11. Asigurarea conditiilor egale si transparente (level playing field) pentru toti participantii si o alocare echitabila a riscurilor.
12. Recunoasterea si garantarea echilibrului contractual.

Aspecte  particulare  ce  necesita  imbunatatiriale  sistemului  achizitiilor  publice  in  Romania:

 2.1      Aspecte de ordin operational

a.  Transferabilitatea. Avand in vedere ca legislatia actuala nu permite transferul unei cote parti a unui credit pe durata perioadei in care bancile furnizeaza servicii si faptul ca o componenta majora in stabilirea pretului este costul riscului.
b. In cazul criteriului “Pretul cel mai scazut” sau, daca se foloseste criteriul de atribuire “oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic”, cel mai important aspect este ca factorii de evaluare sa fie cuantificabili.
c. Lipsa unei metodologii prin care autoritatile contractante sa controleze o oferta cu pret neobisnuit de scazut.
d. Alocarea in contracte sau in caietul de sarcini a unor riscuri care nu sunt sub controlul Prestatorului
e. Inflexibilitatea in modificarea documentatiei de atribuire in timpul clarificarilor , inainte de depunerea ofertei.
f. Autoritatile contractante nu acorda de obicei ofertantilor acces la documentele dosarului de achizitie in termenul legal de depunere a contestatiilor la CNSC.
g. Potrivit Ordinului 509/2011 un tert sustinator trebuie sa dispuna de toate calificarile necesare (capacitati tehnice necesare) pentru a indeplini o cerinta de eligibilitate privind experienta similara.
h. In anumite proceduri de atribuire ofertantii sunt descalificati deoarece mentioneaza in oferta ca o anumita solutie tehnica poate fi realizata folosind oricare dintre doua materiale sau dintre doi furnizori etc.

2.2. Aspecte de ordin financiar/bancar:

a. Creditorii sunt tinuti responsabili solidar si indivizibil in cadrul unui credit sindicalizat
b. Garantia de participare
c. Cheltuieli aferente asistentei juridice. Elaborarea documentatiei juridice poate constitui un genera tor important de costuri pentru banci.
d. Se impune revizuirea dispozitiei care face referire la garantia necesara pentru depunerea contestatiilor la CNSC
e. Contractul de Credit.

2.3 Aspecte contractuale/de implementare:
a. Definirea actuala din punct de vedere juridic a contractului de achizitie publica.
b. Obligatia entitatilor private de a selecta subcontractori
c. Necesitatea implementarii unor standarde ocupationale specifice.
d. Lipsa unei limite de raspundere definite in contract.
e. Interpretarea abuziva a clauzelor contractuale de catre unele autoritati contractante.
f. Modele inechitabile de contracte propuse in cadrul procedurii de atribuire care contin clauze abuzive ce impun contractorilor sa isi asume riscuri.
g. Contractul cadru nu ar trebui folosit in procedura de atribuire exceptand situatia unui serviciu furnizat sau executat in mod repetat care se atribuie prin contracte ulterioare.

 

2.4 Aspecte administrative/de reglementare:a. Documentatia de atribuire si formulare. Este nevoie de o standardizare completa a acestor formulare.
b. Termen limita . Procedurile de atribuire organizate pentru obtinerea unor facilitati de credit ar trebui sa tina cont de timpul necesar bancilor pentru a prezenta o oferta ferma.
c. Informatii Publice. Conform legislatiei, orice informatie referitoare la procesul de atribuire este publica, in acest fel concurentilor li se ofera acces la informatii societare confidentiale.
d. Necorelarea (datorita diverselor modificari) dintre principalele reglementari (OUG 34/2006) si normele de aplicare (HG nr.925/2006).
e. Definirea neclara a autoritatilor contractante si absenta unei liste centralizate (actualizata) cu toate autoritatile contractante.
f. Lista exceptiilor de la regulile de achizitii publice trebuie unitar interpretata prin norme de aplicare, pentru a se evita extinderile abuzive.
g. Lipsa oricaror indrumari din partea ANRMAP (care nu are niciun fel de atributii obligatorii de a oferi raspuns in cazul unor intrebari).
h. Absenta unor reguli clare aplicabile in cazul unor incidente in implementarea contractelor publice.
i. Achizitiile publice trebuie sa devina sustenabile si responsabile din punct de vedere social, conform Directivelor UE
– achizitii publice verzi.
j. Avand in vedere intentia declarata a Ministerului Fondurilor Europene de a implementa managementul portofoliului de proiecte (la nivelul ministerului probabil), devine obligatorie includerea aspectelor legate de achizitii inca din faza de planificare a investitiilor. Astfel , achizitiile “Best value” si “Lyfe cycle cost analysis” vor fi completate cu elementele “Timp/termen” si “Costul oportunitatii”.
k. Declaratiile impuse drept model in termenii de referinta, care urmeaza a fi emise de catre ofertanti, ii obliga pe acestia sa autorizeze autoritatile contractante sa obtina orice date/informatii tehnice si comerciale nelimitate cu privire la ofertanti, ceea ce este in contradictie cu legea in vigoare care cere autorizarea numai a informatiilor care asigura o buna evaluare a documentelor depuse de ofertanti in cadrul procedurii de atribuire.
l. Tertul sustinator trebuie sa isi asume raspundere directa fata de autoritatea contractanta.
m. In unele cazuri autoritatile contractante cer plata pretului indicat pentru subcontractorii ofertantului, si nu pretul indicat in oferta pentru partile respective. Aceasta cerinta ar trebui clar interzisa prin lege, avand in vedere ca este impotriva principiului economiei de piata.
n. Criteriul „cea mai avantajoasa oferta” ar trebui sa fie reglementat drept regula, iar criteriul”pretului cel mai scazut” drept exceptie .
o. Legea ar trebui sa prevada mai clar faptul ca specificatiile tehnice ar trebui sa nu restrictioneze concurenta,
in sensul ca numai un ofertant de pe piata respecta toate specificatiile si restul sunt exclusi.
p. Certificatul pentru neindeplinirea obligatiilor contractuale decurgand din contracte de achizitii publice ar trebui emis numai in cazul in care autoritatea contractanta a suferit si daune in urma neindeplinirii respective. Potrivit

Organizatia infiintata in 1993 reprezinta in prezent peste 370 de membri, companii internationale si locale, cu investitii totale in valoare de peste 20 de miliarde de dolari si care genereaza aproximativ 200.000 de locuri de munca.

Comitetul interministerial pentru realizarea reformei cadrului legislativ şi instituţional în domeniul achiziţiilor publice a fost infiintat prin decizia Primului-Ministru, conducerea fiind asigurata de ministrul fondurilor europene.

Ministerele şi instituţiile administraţiei publice centrale care fac parte din Comitet sunt: Ministerul Fondurilor Europene, Cancelaria Primului Ministru, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Ministerul Finantelor Publice – UCVAP, Ministerul pentru Societatea Informationala, Ministerul Justitiei, ANRMAP, care vor fi reprezentate la şedinţele Comitetului la nivel de ministru, iar instituţiile administraţiei publice centrale, de către conducătorii acestora. Vor putea de asemenea, participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai CNSC şi ANI, precum şi reprezentanţi ai altor entităţi publice.

Comitetul are si rolul de a implementa direcţiile de acţiune prioritare, astfel:

  1. Definitivarea Strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice împreună cu Comisia Europeană
  2. Pregătirea pachetului legislativ care să asigure transpunerea directivelor în legislaţia naţională
  3. Stabilirea noului cadru instituţional în domeniu
  4. Elaborarea unei strategii naţionale în vederea instruirii  personalului de specialitate cu privire la aplicarea noului pachet legislativ
  5. Masuri imediate:
  • definitivarea şi supunerea spre aprobare a proiectului de modificare a Hotărârii Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii;
  • modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului  nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată  cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare;  
  • modificarea/abrogarea Instrucţiunii preşedintelui  Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice nr. 1/2013 emise în aplicarea prevederilor art. 188 alin. (2) lit. d) şi art. 188   alin. (3) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii

Comitetul elaborează planuri de acţiune detaliate pentru fiecare dintre problemele identificate, care cuprind măsurile preconizate şi modalitatea de implementare, precum şi mecanismul de monitorizare şi evaluare a acestor planuri si de asemenea, asigură corelarea măsurilor stabilite în planurile de acţiuni cu celelalte angajamente asumate de Guvern în domeniile prioritare.

Tagged with: