Licitatii Romania

, in Achizitii publice, Anunturi Licitatii, by Ramona

In limba romana folosim cuvantul licitatii pentru a desemna atat achizitiile publice (cumparari) cat si licitatiile de vanzare (vanzari), redam mai jos cateva explicatii care speram sa clarifice confuziile existente.

 

In Romania, licitatiile publice sunt impartite in doua categorii distinte, in functie de beneficiari:

  • licitatii – achizitii publice
    • Cine organizeaza licitatii de achizitie publica:
      • Autoritati contractante publice (Ministere, Primarii, Spitale, Scoli, Gradinite etc.)
      • Companii de Stat si Private (Regii autonome: transport, electrocentrale, energie, de gospodarire urbana, Uzine Mecanice, Conpet, Oltchim, Lukoil, etc.)
    • Unde gasim aceste anunturi:
      • Sicap (Platforma Publica Nationala), Ministerul Fondurilor Europene, Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR), cuprind peste 90% din totalul anunturilor. Restul le putem gasi pe site-uri ale autoritatilor publice, ziare, Monitorul Oficial, etc.
      • Tote anunturile le gsiti si la noi, grupate pe domenii de interes: www.licitatie-publica.ro

 

  • licitatii publice de vanzare
    • Cine organizeaza licitatii publice de vanzare
      • Executori judecatoresti, Lichidatori judiciari
      • Case de licitatii
      • Persoane fizice private
    • Unde gasim aceste anunturi:
      • Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti, Registrul Electronic de Publicitate a Bunurilor Executate Silit, Uniunea Practicienilor in Insolventa. Desemenea avem astfel de informatii pe site-uri ale bancilor, firmelor de leasing, lichidatorilor judiciari, etc.

In acest articol vom analiza mai indeaproape achizitiile publice (licitatii publice pentru achizitionarea de bunuri, servicii si lucrari, necesare autoritatilor publice pentru functionare si pentru deservirea comunitatilor locale)

In Romania exista peste 15.000 de autoritati publice (unitati administrative locale sau centrale) care au organizat sau organizeaza licitatii publice. Cele mai multe licitatii sunt publicate si organizate pe platforma publica de achizitii publice: SEAP, restul fiind publicate pe site-urile proprii sau in presa.

Piata achizitiilor publice, in Romania, a atins in 2019 valoarea estimativa de 41.869.507.000 LEI.

Noi, prin serviciul de monitorizare a anunturilor de licitatii publice din Romania, monitorizam mii de surse de publicare a acestor licitatii, inclusiv cele din SICAP. Pentru a avea acces, va puteti crea, foarte usor si repede, un Cont Gratuit Aici!

Organizarea de licitatii publice este reglementata prin lege, mai exact, din 2016 printr-un un pachet de 4 legi. Despre acestea legi puteti afla mai multe detalii din link-ul urmator: Legislatie achizitii publice Romania.

Cele mai frecvente anunturi de licitatii:

  • Anunturi de intentie
  • Anunturi de consultarea pietei
  • Anunturi de participare
  • Cereri de oferta
  • Anunturi de publicitate
  • Cumparari directe
  • Anunturi de atribuire.

Anunturi de licitatii, mai putin frecvente:

  • Concurs de solutii
  • Concesionari
  • Anunturi de selectie

Pentru informatii explicative ale fiecarui ti de licitatie, puteti consulta Aici, dictionarul nostru pentru termeni in domeniul achizitiilor publice.

Proceduri de atribuire licitatii:

Aceste proceduri se aplica in cazul atribuirii contractelor de achizitie publica / acord-cadru, in functie anumite praguri valorice, stabilite prin lege.

La sfarsitul anului fiecare autoritate contractanta trebuie, potrivit reglementarilor legale in vigoare, sa publice un Plan anual de Achizitii Publice, adica o lista cu toate licitatiile pe care preconizeaza sa le realizeze pe parcursul anului urmator.

Daca apar modificari / completari ale documentului acestea trebuie facute publice, iar Planul de achizitii va fi astfel actualizat. Mai multe informatii despre acest document, continutul sau si cum va poate fi util aveti in link-ul urmator: Planul anual de achizitii.

Cele mai intalnite domenii de activitate in care se organizeaza licitatii publice:

In baza experientei de peste 10 ani pe piata de licitatii publice din Romania si deasemenea, in urma solicitarilor venite din partea clientilor si colaboratorilor nostri, suntem in masura sa va punem la dispozitie o lista cu domeniile in care firmele sunt cel mai frecvent interesate de participarea la licitatii:

Platforma nostra, www.licitatie-publica, monitorizeaza de peste 10 ani anunturile de licitatii publice ale autoritatilor locale sau centrale, companii de stat sau private, din Romania. In prezent urmarim zi de zi peste 2500 de surse pentru a prelua licitatii de interes pentru clientii si colaboratorii nostri, ajutandu-i sa profite de oportunitati de afaceri din contracte de achizitii.

Daca si dvs. doriti sa aveti acces nelimitat la anunturile de licitatii din Romania si nu numai, Intregistrati-va Acum Gratuit!

Dupa inregistrare, contul dvs. va fi alocat automat unui Manager de cont care va va explica ce trebuie sa faceti pentru a folosi la maxim serviciul nostru si pentru a castiga licitatii. Deasemenea daca aveti intrebari suplimentare, va stam la dispozitie.

Tagged with:
 

Piata achizitiilor publice din Romania a atins in 2019 valoarea estimativa de 41.869.507.000,63 LEI cu un total de 17.856 anunturi / proceduri, publicate de 3.820 de autoritati contractante.

 

Achizitiile publice ofera oportunitati pentru intreprinderi, incurajand astfel investitiile private si contribuind in mod concret la cresterea economica si la crearea de locuri de munca.

Achizitiile publice facute de autoritatile statului din Romania se impart in 3 categorii principale:

  • produse (furnizare)
  • lucrari
  • servicii

In 2019, potrivit ultimului raport  ANAP, in Romania au fost initiate 17.856 anunturi de achizitie publica cu o valoare totala estimata de 41.869.507.000,63 lei. Cele mai multe proceduri initiate au fost cele de:

  • Cerere de oferte/Procedura simplificata: 14.222 de proceduri de achizitie cu o valoare de 20,723,614.000,88 lei;
  • Licitatie deschisa: 3.542 de proceduri de achizitie cu o valoare de 20.656.453.000,63 lei;
  • Alte Proceduri (Licitatie deschisa accelerata, Licitatie restransa, Negociere Competitiva) : 92 de proceduri de achizitie in valoare de 489,457.000,11 lei.

Cele mai multe contracte atribuite au avut valori cuprinse in intervalul 100,001 și 1,000,000 lei, respectiv 40% dintre acestea.

Contracte atribuite in 2019

Doar prin intermediul platformei electronice S.E.A.P.au fost atribuite pe parcursul anului 2019 un numar de 25,751 de contracte, iar cele de tip: lucrari au fost in numar de: 6.457 reprezentand 25.07% din totalul contractelor.

IMM-urile in Achizitii Publice

Si pentru toate firmele care indeplinesc conditiile de participare au sanse de a castiga contracte publice, iata situatia IMM-urilor in piata achizitiilor publice:

Introducerea documentului unic de achizitii european (D.U.A.E.), care reduce din efortul intocmirii unei oferte, impartirea contractelor in loturi, stabilirea a unui prag maxim al cifrei de afaceri ca cerinta de calificare si selectie, care sa nu depaseasca de doua ori valoarea estimata a contractului, posibilitatea de a face platii directe catre subcontractanti, sunt o serie de masuri prevazute de legislatia in domeniul achizitiilor publice menite sa incurajeze accesul operatorilor economici cu statut de I.M.M.la procedurile de achizitie publica.

In 2019, contractele de achizitie public incheiate de catre autoritatile/entitatile contractante cu operatorii economici cu statut de I.M.M., intr-o proporție de 87.39% si au avut o valoare de 26,746,304.000,57 lei, reprezentând 63.10% din totalul valorii atribuite. Daca ne uitam la contracte pentru lucrari, avem 26% din totalul contractelor publice, adica 20,559,111.000, 64 lei.

Aproximativ jumatate din numarul contractelor de achizitie publica incheiate (42.75%) in anul 2019 de catre autoritatile/entitatile contractante s-a atribuit ca urmarea derularii unor proceduri de achizitie publica in cadrul carora a fost depusa o singura oferta, ceea ce poate indica o lipsa a unei concurente reale pe piața achizitiilor publice.

In functie de codul C.P.V.principal si raportat la numarul de contracte incheiate in baza unei singure oferte, pe primul loc sta grupa de coduri: 45 – Lucrari Constructii cu 3.009 contracte.

Cele mai mari contracte atribuite in 2019

Dupa cum putem observa cele mai mari contracta atribuite in 2019 tin de domeniul lucrarilor:

CN1008896 – Lucrări Proiectare şi Execuție lucrări aferente obiectivului de investiţii Modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord –Aeroport Internaţional Henri Coandă Bucureşti -Faza I: Racord C,F,la Terminalul T1, Aeroport Internațional Henri Coandă București – 398,160.000,00 Lei

CN1010718 – Lucrări Consolidarea sistemului de transport în România, între Onești -Isaccea și inversarea fluxului la Isaccea” –faza 2 (Interconectarea Sistemului Național de Transport cu Sistemul Internațional şi reverse flow la Isaccea -faza 2) : Modernizarea Stației de comprimare Onești și Modernizarea Stației de comprimare Siliștea – 303,785.000,35 Lei

CN1002678 – Lucrări Linia electrica aeriana (Lea) 400 Kv dublu circuit (d,c,) Cernavoda-Stalpu și racord în statia Gura Ialomitei 287,648.000,71 Lei

Care sunt cele mai frecvente tipuri de anunturi / cereri de oferta pentru licitatii lucrari:

Pentru a avea acces nelimitat la toate anunturile de licitatii lucrari din Romania, Faceti un Cont Gratuit Aici!, va trimitem, zilnic, pe email-ul dvs, toate licitatiile care va intereseaza. Monitorizam permanent peste 2500 de surse de publicare a acestor anunturi.

Cele mai importante stiri in domeniul Achizitiilor Publice din Romania le gasiti pe blogul nostru: Aici.

Tagged with:
 

UE sprijina redresarea economica in toate statele membre prin injectarea a aproape 2,2 miliarde EUR in 140 de proiecte-cheie de transport. In cazul României, Uniunea Europeana investeste aproape 118 milioane de euro in cadrul a 10 astfel de proiecte. Acestea vor contribui la construirea pe intregul continent a legaturilor de transport care lipsesc, vor sprijini transportul sustenabil si vor crea locuri de munca.

 

Proiectele vor beneficia de finantare prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE), schema de granturi a UE pentru infrastructura de transport.

Lista celor 10 proiecte selectate din Romania este disponibila aici

  • Modernizarea liniei de cale ferata Gara de Nord Bucuresti – Aeroportul International Henri Coanda

Legatura directa dintre Gara de Nord Bucuresti – Aeroportul International Henri Coanda va incuraja mai multi cetateni sa calatoreasca catre aeroport cu trenul.

Finantare UE: €48.4 millioane

  • Modernizarea liniei de cale ferata Coslariu – Cluj-Napoca (studiu de fezabilitate)

Proiectul de modernizare va analiza conditia actuala a liniei de cale ferata pentru a identifica zonele cu deficiente si pentru a realiza un studiu de fezabilitate ce va ajuta la pregatirea pasilor necesari pentru urmatoarele etape ale proiectului.

Finantare UE: €9.4 millioane

  • Modernizarea liniei de cale ferata Bucuresti – Craiova (studiu de fezabilitate)

Proiectul are ca scop modernizarea liniei de cale ferata Bucuresti – Craiova. Partenerii vor analiza starea curenta a liniei de cale ferata pentru a identifica zonele cu deficiente. Un studiu de fezabilitate va fi realizat, pregatind calea pentru urmatoarele etape ale proiectului.

Finantare UE: €17.4 millioane

  • Modernizarea liniei de cale ferata Apahida – Suceava (studiu de fezabilitate)

Proiectul are ca scop modernizarea liniei de cale ferata dintre Apahida si Suceava. Acest proiect va analiza starea curenta a liniei de cale ferata pentru a identifica zonele cu deficiente si va realiza un studiu de fezabilitate ce va pregati calea pentru urmatoarele etape ale proiectului.

Finantare UE: €26.7 millioane

  • Modernizarea liniilor si instalatiilor de cale ferata de la Complexul Feroviar Bucuresti Nord (studiu de fezabilitate)

Proiectul are ca scop modernizarea subsistemele de cale ferata (sinele si instalatiile) din cadrul Complexului Feroviar Bucuresti Nord, prin implementarea unui sistem ce asigura interoperabilitate. Partenerii vor analiza starea curenta a infrastructurii feroviare pentru a identifica deficientele acesteia. Un studiu de fezabilitate va fi realizat pentru a pregati calea pentru urmatoarele etape ale proiectului.

Finantare UE: €4.3 millioane

Comisarul pentru transporturi, Adina Valean, a declarat: „Contributia UE in cuantum de 2,2 miliarde EUR la aceasta infrastructura de transport esentiala va contribui la impulsionarea redresarii; ne asteptam ca aceasta contributie sa genereze investitii in valoare de 5 miliarde EUR. Investim in diferite tipuri de proiecte, cum ar fi transportul pe cai navigabile interioare, conexiunile multimodale, combustibilii alternativi sau infrastructura feroviara de mari dimensiuni. Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) este unul dintre instrumentele noastre esentiale pentru crearea unui sistem de transport rezilient si rezistent la crize, care este vital in prezent, dar si pe termen lung.”

Prin intermediul acestui buget UE isi va indeplini obiectivele in materie de clima prevazute de Pactul verde european. Se pune un accent deosebit pe proiectele care consolideaza reteaua feroviara, inclusiv legaturile transfrontaliere si conexiunile cu porturi si aeroporturi. Transportul pe caile navigabile interioare este stimulat printr-o capacitate mai mare si prin conexiuni multimodale mai bune la retelele rutiere si feroviare. In sectorul maritim se acorda prioritate proiectelor de transport maritim pe distante scurte, bazate pe combustibili alternativi, precum si instalarii de surse de alimentare la tarm cu energie electrica in vederea reducerii emisiilor provenite de la navele care stationeaza in porturi.

UE va sprijini 55 de proiecte de infrastructura feroviara care vizeaza reteaua centrala transeuropeana de transport (TEN-T) cu un cuantum total de 1,6 miliarde EUR. Printre aceste proiecte se numara proiectul Rail Baltica, care integreaza statele baltice in reteaua feroviara europeana, precum si tronsonul transfrontalier al liniei de cale ferata dintre Dresda (Germania) si Praga (Cehia).

UE va sprijini, de asemenea, trecerea la combustibili mai ecologici pentru transporturi (19 proiecte), cu aproape 142 milioane EUR. O serie de proiecte implica transformarea navelor astfel incât acestea sa poata functiona cu gaz natural lichefiat (GNL), precum si instalarea infrastructurii corespunzatoare in porturi.

In ceea ce priveste transportul rutier, va fi dezvoltata infrastructura pentru combustibili alternativi, prin instalarea a 17 275 de puncte de incarcare in cadrul retelei rutiere si prin introducerea a 355 de autobuze noi.

Noua proiecte vor contribui la dezvoltarea unui sistem feroviar interoperabil in UE si la operarea continua a trenurilor pe intregul continent prin intermediul Sistemului european de management al traficului feroviar (ERTMS). Modernizarea locomotivelor si a liniilor de cale ferata cu sistemul european unificat de control si comanda al trenului va spori siguranta, va reduce timpul de calatorie si va optimiza utilizarea liniilor de cale ferata. Cele noua proiecte vor beneficia de peste 49,8 milioane EUR.

Context

Proiectele au fost selectate pentru finantare prin intermediul a doua cereri de propuneri competitive lansate in octombrie 2019 (cererea obisnuita de propuneri MIE – Transporturi) si in noiembrie 2019 (cererea de propuneri privind mecanismul de finantare mixta pentru transporturi in cadrul MIE). Contributia financiara a UE se acorda sub forma de granturi, cu diferite rate de cofinantare, in functie de tipul de proiect. Pentru 10 proiecte selectate in cadrul mecanismului de finantare mixta, sprijinul UE urmeaza sa fie combinat cu o finantare suplimentara din partea bancilor (prin intermediul unui imprumut, al unei datorii, al unui aport de capital sau prin orice alta forma de sprijin rambursabil).

Per ansamblu, in cadrul programului MIE sunt disponibile pentru granturi 23,2 miliarde EUR din bugetul UE pentru perioada 2014-2020 in vederea cofinantarii de proiecte privind reteaua transeuropeana de transport (TEN-T in statele membre ale UE. Incepând din 2014, primul an de programare pentru MIE, au fost lansate sase cereri de propuneri de proiecte (una pe an). In total, MIE a sprijinit pâna in prezent 794 de proiecte in sectorul transporturilor, in valoare totala de 21,1 miliarde EUR.

Urmatoarele etape

Pentru ambele cereri, dupa aprobarea de catre statele membre ale UE a proiectelor selectate, Comisia va adopta decizii oficiale de finantare in zilele urmatoare. Agentia Executiva pentru Inovare si Retele (INEA) a Comisiei va semna acordurile de grant cu beneficiarii proiectelor pâna in ianuarie 2021, cel târziu.

Informatii suplimentare

Sursa: Comisia Europeana

Tagged with:
 

In 23 mai 2016 au fost publicate in Monitorul Oficial nou alegislatie privind achizitiile publice. Pachetul legislativ contine patru legi care transpun directivele europene in domeniu.

Care au fost principalele modificari de legislatie din domeniul achizitiilor publice puteti gasi o sinteza in articolul: Principalele modificari ale legislatiei prin pachetul celor 4 proiecte de lege.

Inaintea modificarilor legislative din 2016, regasiti la urmatorul link, vechile prevederi legale pentru organizarea procedurilor de achizitii publice: Legislatie nationala privind Achizitiile publice

Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice, Descarca Aici: Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice (clasice)

Care este domeniul de aplicare al Legii 98/2016:

  • Tuturor autoritatilor contractante care atribuie contracte de achizitie publica/acorduri-cadru si organizeaza concursuri de solutii care privesc achizitii publice a caror valoare este mai mare sau egala decat pragurile prevazute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016;
  • Entitatilor juridice, fara calitate de A.C., pentru atribuirea unui contract de lucrari, in cazul in care se indeplinesc in mod cumulativ urmatoarele conditii:
    •  contractul este finantat/subventionat in mod direct, in proportie de mai mult de 50% din valoarea acestuia, de catre o A.C.;
    • valoarea estimata, fara TVA, a contractului este egala sau mai mare decat pragul prevazut la art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016;
    • contractul include una dintre activitatile: – lucrari de geniu civil; – lucrari de constructie pentru spitale, facilitati destinate activitatilor sportive, recreative si de agrement, cladiri ale institutiilor de invatamant preuniversitar si universitar si cladiri de uz administrativ.
  • Entitatilor juridice, fara calitate de A.C., pentru atribuirea unui contract de servicii, in cazul in care se indeplinesc in mod cumulativ urmatoarele conditii:
    • contractul este finantat/subventionat in mod direct, in proportie de mai mult de 50% din valoarea acestuia, de catre o A.C.;
    • valoarea estimata, fara TVA, a contractului este egala sau mai mare decat pragul prevazut la art. 7 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016;
    • contractul este in legatura cu un contract de lucrari care face obiectul ar 6 alin. (1) din Legea nr. 98/2016.

Contracte din sectoarele de apa, energie, transporturi si servicii postale ;

 Exceptii la aplicarea legii 89/2016

  • Exceptari specifice in domeniul comunicatiilor electronice:nu se aplica contractelor de achizitie publica, acordurilor-cadru si concursurilor de solutii care au ca scop principal sa permita autoritatilor contractante sa furnizeze sau sa exploateze retele publice de comunicatii electronice ori sa furnizeze catre public unul sau mai multe servicii de comunicatii electronice;
  • Contracte de achizitie publica/acorduri-cadru atribuite si concursuri de solutii organizate conform unor norme internationale
  • Exceptari specifice pentru contractele de servicii:
    • cumpararea sau inchirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, cladiri existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora;
    • cumpararea, dezvoltarea, productia sau coproductia de materiale pentru programe destinate serviciilor media audiovizuale, atribuite de furnizori de servicii media, ori contractelor pentru spatiu de emisie sau furnizarea de programe care sunt atribuite furnizorilor de servicii media;
    • servicii de arbitraj, mediere si alte forme de solutionare alternativa a disputelor;
    • oricare dintre serviciile juridice prevazute la alin. (3);
    • servicii financiare in legatura cu emisiunea, vanzarea, cumpararea sau transferul valorilor mobiliare ori al altor instrumente financiare, in sensul art. 4 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerintele prudentiale pentru institutiile de credit si societatile de investitii si de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, servicii ale bancilor centrale si operatiuni efectuate cu Fondul European de Stabilitate Financiara si cu Mecanismul European de Stabilitate;
    • imprumuturi, indiferent daca sunt sau nu in legatura cu emisiunea, vanzarea, cumpararea ori transferul valorilor mobiliare sau al altor instrumente financiare;
    • contracte de munca;
    • servicii de aparare civila, protectie civila si prevenirea pericolelor, prestate de persoane fara scop patrimonial, care fac obiectul codurilor CPV 75250000-3, 75251000-0, 75251100-1, 75251110-4, 75251120-7, 75252000-7, 75222000-8, 98113100-9 si 85143000-3, cu exceptia serviciilor de ambulanta pentru transportul pacientilor;
    • servicii de transport public de calatori feroviar sau cu metroul.
  • Contracte de servicii atribuite pe baza unui drept exclusiv;
  • Contracte de achizitii publice/acorduri-cadru incheiate intre entitati din sectorul public;
  • Alte exceptii:
    • 1. nu se aplica actelor juridice altele decat contractele de achizitie publica/acordurile-cadru, incheiate de o persoana care are calitatea de autoritate contractanta potrivit prezentei legi, cum ar fi acordarea de finantari rambursabile sau nerambursabile persoanelor fizice ori juridice in conditiile legislatiei speciale ori constituirea impreuna cu persoane fizice ori juridice de societati sau asocieri fara personalitate juridica in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare;
    • 2. nu se aplica pentru atribuirea contractelor de achizitie publica pentru structurile autoritatilor contractante care functioneaza pe teritoriul altor state atunci cand valoarea contractului este mai mica decat pragurile valorice prevazute la art. 7.

Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale, Descarca Aici: Legea 99/ 2016 privind achizitiile publice sectoriale

Care este Domeniul de aplicare al Legii 99/2016?

  • Tuturor entitatilor contractante care atribuie contracte/acorduri- cadru si organizeaza concursuri de solutii care privesc achizitii sectoriale a caror valoare este mai mare sau egala decat pragurile prevazute la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 99/2016;
  •  Entitatile contractante prevazute la art. 4 alin. (1) lit. a) si b) care atribuie contractele sectoriale, acordurile-cadru si organizeaza concursurile de solutii care privesc achizitii sectoriale a caror valoare estimata este mai mica decat pragurile corespunzatoare prevazute la alin. (1) lit. a) si b), prin aplicarea procedurii simplificate.
  •  Entitatile contractante, altele decat cele prevazute la art. 4 alin. (1) lit. a) si b), care pot organiza propriile proceduri de atribuire a contractelor sectoriale, acordurilor-cadru si concursurilor de solutii care privesc achizitii sectoriale a caror valoare estimata este mai mica decat pragurile corespunzatoare prevazute la alin. (2) cu respectarea principiilor prevazute la art. 2 alin. (2) din lege.
  • Entitatile contractante au dreptul de a achizitiona direct produse sau servicii in cazul in care valoarea estimata a achizitiei, fara TVA, este mai mica de 132.519 lei, respectiv lucrari, in cazul in care valoarea estimata a achizitiei, fara TVA, este mai mica de 441.730 lei

Exceptii de la aplicarea Legii 99/2016

  • Contracte incheiate intre entitati contractante ;
  • Contracte atribuite unei intreprinderi afiliate;
  • Contracte sectoriale atribuite unei asocieri de mai multe entitati contractante sau unei entitati contractante care face parte dintr-o astfel de asociere ;
  • Servicii de cercetare si dezvoltare ;
  • Activitati expuse direct concurentei ;
  • Activitati de achizitie centralizata ;
  • Achizitii realizate ocazional in comun ;
  • Achizitii  care  implica  entitati  contractante  din  alte  state membre.

Activitati sectoriale – modificari, Legea 99/2016:

  • Gaze si energie termica;
  • Energie electrica;
  • Apa;
  • Servicii de transport;
  • Porturi si aeroporturi;
  • Servicii postale (fata de O.U.G. nr. 34/2006, sunt excluse serviciile de posta electronica, serviciile financiar-postale, serviciile filatelice si serviciile logistice);
  • Extractia de petrol si gaze naturale.

Prospectarea si extractia de carbune sau alti combustibili solizi (fata de O.U.G. nr. 34/2006, nu este inclusa explorarea petrolului si a gazelor naturale. Totodata, sunt excluse din domeniul de aplicare a legii contractele pe care entitatile contractante le atribuie pentru desfasurarea altor activitati decat pentru desfasurarea activitatilor lor relevante)

Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si servicii, Descarca Aici: Legea 100/ 2016 privind concesiunile de lucrari si servicii

Legea nr. 101/2016 privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor sectoriale si a contractelor de concesiune, Descarca Aici: Legea 101/ 2016 privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor sectoriale si a contractelor de concesiune

Ordonanta de urgenta nr. 58/2016 pentru modificarea si/ sau completarea unor acte normative privind achizitiile publice, Descarca Aici: Ordonanta de urgenta 58/2016.

Cele mai importante informatii in domeniul achizitiilor publice si participatii la licitatii, le gasiti intr-o categorie special alcatuita pentru dvs. Aici.

Tagged with:
 

In decembrie a.c., s-a desfasurat, la Kikinda, Serbia, cea de-a treia reuniune a Comitetului Comun de Monitorizare al Programului Interreg IPA de Cooperare Transfrontaliera Romania-Serbia.

Cu aceasta ocazie, au fost aprobate si propuse spre finantare 32 de proiecte din cadrul primului apel pentru propuneri de proiecte, in valoare totala de 25,4 de milioane de euro.

Programul Interreg IPA de Cooperare Transfrontaliera Romania-Serbia continua finantarea proiectelor de cooperare transfrontaliera in zona de granita romano-sarba pentru perioada de programare 2014-2020, prin intermediul Instrumentului de Asistenta pentru Preaderare (IPA II), cu sprijinul Uniunii Europene si al guvernelor celor doua state. Programul a fost aprobat de Comisia Europeana pe 6 august 2015, iar primul apel a fost lansat pe 15 septembrie 2015.

Bugetul total al programului este de 88.124.999 de euro, din care 74.906.248 de euro reprezinta finantare nerambursabila din fondurile Uniunii Europene. In perioada 2014-2020, vor putea fi finantate proiecte pe 4 axe prioritare, in domeniile:

  • promovarea ocuparii fortei de munca si serviciilor pentru o crestere favorabila incluziunii – 18 milioane de euro;
  • protectia mediului si managementului riscurilor – 21 milioane de euro;
  • mobilitate si accesibilitate sustenabile – 21 milioane de euro;
  • atractivitate pentru turism sustenabil – 18 milioane de euro.

Aria eligibila a Programului este constituita din judetele Timis, Caras Severin si Mehedinti (din Romania) si districtele Severno Banatski, Srednje Banatski, Južno Banatski, Braničevski, Borski, Podunavski (din Republica Serbia).

Potentialii beneficiari, precum si toti cei interesati de cooperarea transfrontaliera romano-sarba in cadrul Programului Interreg IPA de Cooperare Transfrontaliera Romania – Serbia pot obtine mai multe informatii accesand sectiunea 2014-2020 din cadrul site-urilor: www.brct-timisoara.ro si www.romania-serbia.net.

Guvernul a aprobat si o hotarare pentru instituirea schemei de ajutor de stat “Scale UP” avand ca obiectiv stimularea investitiilor intreprinderilor mici si mijlocii, in valoare totala maxima de 900 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 200 milioane euro, pentru perioada 2017-2020.

Nivelul maxim al ajutorului de stat acordat unui beneficiar in cadrul acestei scheme nu poate depasi 5 milioane lei.

Astfel, numarul estimat al intreprinderilor care urmeaza sa beneficieze de ajutor de stat in baza schemei este de 200 beneficiari.

Finantarea va fi oferita sub forma de:

  • credite de angajament pentru emiterea de acorduri pentru finantare pentru perioada 2017-2020 in valoare de 900 milioane lei;
  • credite bugetare pentru plata ajutorului de stat pentru perioada 2017-2023 in valoare de 900 milioane lei.

“Romania, alaturi de Polonia, Italia si Bulgaria, se numara printre tarile cu cea mai mare nevoie de investitii in randul firmelor cu potential de crestere, potrivit Scale Up Index, studiu lansat foarte recent de Comisia Europeana. Acelasi raport arata ca principalele lucruri care ar trebui imbunatatite pentru firme se refera la accesul la finantare si personal calificat, la crearea de competente noi pentru angajati si manageri…”, a declarat Costin Borc, viceprim-ministru, ministrul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri.

Schema de ajutor de stat va conduce la cresterea numarului locurilor de munca nou create, a incasarilor la bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale, precum si la majorarea volumului de investitii straine in Romania si a volumului de investitii in cadrul regiunilor defavorizate.

Din bugetul maxim de 900 de milioane de lei, suma de 270 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 60 milioane euro, va fi alocata in mod egal si distinct celor trei zone pilot pentru dezvoltarea unor programe integrate din fonduri europene si bugetul national in vederea imbunatatirii situatiei socio-economice a locuitorilor, prevazute in memorandumul cu tema ”Dezvoltarea unor programe integrate din fonduri europene si bugetul national pentru imbunatatirea situatiei sociale si economice a locuitorilor din zonele pilot de interventie Valea Jiului, zona Rosia Montana – Muntii Apuseni si comunitatile marginalizate din Moldova”, aprobat de Guvernul Romaniei in data de 28 septembrie 2016.”

Finantarea schemei de ajutor de stat se asigura din bugetul aprobat anual al Ministerului Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri.

 Sursa: MDRP

Tagged with:
 

Potrivit raportului publicat in luna noiembrie de comisia europeanacatre Directia Generala a Comisiei Europene pentru Piata interna, Industrie, Antreprenoriat si IMM-uri, 2015 a fost un an bun pentru 23 de milioane de IMM-uri din UE, in aproape toate tarile UE.

In 2015, valoarea adaugata a IMM-urilor a crescut in toate tarile UE, cu exceptia a 2 tari, iar ocuparea fortei de munca a IMM-urilor a crescut in 27 din cele 28 de tari ale UE. Amploarea cresterii efective a valorii adaugate si a ocuparii fortei de munca a variat in tarile UE.

Raportul a fost prezentat la mass-media in cadrul unei conferinte de presa a avut loc in timpul Adunarii IMM 2016 din Bratislava, Slovacia. Descarcati aici raportul comisiei publicat in limba engleza. Deasemenea puteti consulta informatii privind evolutia in alte tari europene in link-ul de aici.

Fisa de date privind Romamia

Trecut si viitor pentru IMM-uri de performanta:

IMM-urile din România furnizeaza aproximativ doua treimi din ocuparea fortei de munca, usor peste media UE. Ele reprezinta jumatate din valoarea adaugata, dar aproximativ sapte puncte procentuale sub media UE. In perioada 2010-2015 valoarea adaugata a crescut cu 29%,  locurile de munca/ angajarea a crescut cu 6%.

Valoarea adaugata a IMM-urilor din Romania este prognozata sa creasca cu 8%, anual, in timp ce ocuparea fortei de munca a acestora este estimata sa creasca cu 2% in 2015-2017.

Implementarea Small Business Act pentru Europa (SBA) Legea europena pentru IMM-uri

Per ansamblu, performanta IMM-urilor din România prezinta o imagine mixta. Progresele inregistrate incepând cu anul 2008 este cu mult peste media UE, cu exceptia zonelor de internationalizarea pentru mediu si piata unica.

Cu toate ca un mare numar de masuri de politica au fost puse in aplicare pentru IMM-uri partile interesate considera ca progresele inregistrate in punerea in aplicare a SBA a fost moderata.

Prioritatile politicii pentru IMM-uri

Romania trebuie sa continue procesul in curs de desfasurare simplificand procedurile administrative pentru intreprinderi, pentru a spori transparenta si eficienta administratiei sale publice si a reforma sistemului de achizitii publice, pentru a remedia deficientele sistemice prin punerea in aplicare pe deplin a strategiei nationale privind achizitiile publice si punerea in aplicare a Strategiei serviciului public si de reforme pentru consolidarea cooperarii inter-ministeriale.

O rezolvare rapida a insolventei oferind un re-start mai bun si mai usor pentru antreprenori ar putea aduce beneficii, de asemenea si IMM-urilor. De asemenea, ar trebui puse in aplicare, initiative pentru imbunatatirea potentialului de inovare a IMM-urilor.

Rapoarte pentru anii anteriori (2008-2015)

Revizuirea performantei IMM este unul dintre principalele instrumente pe care Comisia Europeana le utilizeaza pentru a monitoriza si evalua progresul tarilor in punerea in aplicare a Small Business Act (SBA), pe o baza anuala. Cu un accent pe masurile din planul de actiune SBA, revizuirea aduce informatii complete cu privire la performanta IMM-urilor din tarile UE si alte tari partenere. Se compune din doua parti: un raport anual privind IMM-urile europene si SBA fise de tara.

Fisele informative SBA, din care am extrat mai sus informatiile aferente Romaniei, prezinta o evaluare a progreselor inregistrate in punerea in aplicare a Small Business Act la nivel national. Ele se concentreaza asupra indicatorilor cheie de performanta si evolutiile politicilor nationale referitoare la 10 dimensiuni de politica SBA in cele 28 de tari ale UE, Albania, Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, Islanda, Muntenegru, Serbia, Turcia si Moldova.

Sursa: Comisia Europeana

Tagged with:
 

Potrivit celei mai recente prognoze economice, comisia europeanapublicate de Comisia Europeana miercuri, 9 noiembrie, in Romania cresterea PIB-ului real este printre cele mai rapide din Europa si se preconizeaza ca va ramane astfel in orizontul de monitorizare.

Valul de crestere este favorizat de  cresterea consumului ca rezultat al reducerii TVA, maririi salariilor si ratelor scazute ale dobanzilor. Se previzioneaza totodata cresterea inflatiei pe masura ce PIB-ul real il depaseste pe cel potential, iar efectul reducerilor precedente de taxe se estompeaza.

Totodata deficitul de cont curent se asteapta sa se dubleze anul acesta comparativ cu 2015. Estimarile arata ca deficitul bugetar se va mari considerabil, ca urmare a scaderii taxelor si cresterilor salariale in sectorul public.

Aceste dezvoltari la nivel national vin intr-un context european de crestere economica moderata, acompaniata de  eforturi de reducere a deficitelor bugetare.

Pe ansamblul Uniunii Europene se estimeaza ca ritmul cresterii economice va ramane moderat. Consumul privat ar urma sa ramana principalul motor al cresterii pana in 2018, sustinut de o rata pozitiva de ocupare a fortei de munca si salarii pe trend ascendent. Costurile indatorarii raman favorabile cresterii economice, in contextul unei orientari flexibile a politicii monetare. Deficitul bugetar agregat al zonei euro va continua sa scada, orientarea bugetara va ramane nerestrictiva, nivelul investitiilor va continua sa creasca.

Context

Previziunile se bazeaza pe o serie de ipoteze referitoare la elemente externe, cum ar fi cursurile de schimb, ratele dobanzilor si preturile produselor de baza, elaborate la data de 24 octombrie 2016. Cifrele utilizate reflecta asteptarile pietei, determinate pornind de la cea a instrumentelor derivate, la momentul realizarii previziunilor. Toate celelalte date integrate, inclusiv ipotezele privind politicile guvernamentale, sunt cele disponibile pana la data de 31 octombrie 2016, inclusiv.

Previziunile includ numai politicile anuntate in mod credibil si suficient de detaliate. Proiectiile sunt calculate pornind de la ipoteza ca acestea raman neschimbate.

Persoane de contact pentru presa:

Annika BREIDTHARDT (+ 32 2 295 61 53)

Audrey AUGIER (+32 2 297 16 07)

Intrebari din partea publicului larg:

Europe Direct la numarul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

Pagini utile

Comunicat de presa integral: http://europa.eu/rapid/press-release_IP-16-3611_ro.htm

Inregistrarea conferintei de presa sustinute de comisarul european Pierre MOSCOVICI, responsabil pentru afaceri economice si financiare, impozitare si vami: http://ec.europa.eu/avservices/video/player.cfm?ref=I128761

Inregistrarea sesiunii de intrebari si raspunsuri: http://ec.europa.eu/avservices/video/player.cfm?ref=I128762

Previziunile economice de toamna – Pagina si #ecforecast (document disponibil doar in limba engleza)

Explicatii referitoare la previziunile economice europene

Fisa de tara pentru Romania: http://ec.europa.eu/economy_finance/eu/forecasts/2016_autumn/ro_en.pdf

Urmariti activitatea vicepresedintelui Dombrovskis pe Twitter: @VDombrovskis

Urmariti activitatea comisarului Moscovici pe Twitter: @Pierremoscovici

Urmariti activitatea DG ECFIN pe Twitter: @ecfin

Sursa: Reprezentanta Comisiei Europene

Achizitii publice – cumpararea de lucrari, bunuri comisia europeanasau servicii de catre autoritatile publice – reprezinta peste 14% din PIB-ul UE. Acestea sunt reglementate prin lege sa se asigure ca sectorul public obtine cea mai buna valoare pentru bani si ca trei principii-cheie sunt respectate: transparenta, tratament egal, non-discriminare.

 

Un raport al Comisiei Europene a fost publicat in acest an, pentru ultimii 3 ani, analizand criterii cheie in evaluarea performantei achizitiilor publice. Redam mai jos analiza Comsiei Europene si documentul original, sursa imformatiilor si imaginilor din prezentul articol.

Performanta

1. per indicator

Urmatorii indicatori arata modul in care se desfasoara achizitiile publice in diferite tari ale UE .

Cu toate ca acesti indicatori prezinta numai o imagine simplificata, ei evidentiaza aspectele de baza ale pietelor de achizitii publice ale tarilor.

Toti indicatorii se bazeaza pe anunturile publicate in baza de date Ofertele Electronic Daily (TED), in conformitate cu directivele generale, sectoriale si de aparare in achizitii publice. Datele sunt disponibile pe portalul  EU Open Data Portal.

Pragurile au fost stabilite, pe baza a doi factori: Aprecierea politicii calitative privind ceea ce este o practica buna si
Date pentru fiecare tara in parte.

Performanta achzitii publice

Romania, in intervalul 2013 – 2015 a primit calificativul nesatisfacator la 4 din cei 6 indicatori supusi analizei:

– Licitatii cu un singur ofertant: > 20%.

– Licitatii fara anunt de participare: > 10%

– Agregare: >10%

– Criterii de atribuire: > 80%

In schimb, cei 2 indicatori la care la care Romania a primit calificativul: satisfacator, sunt: Viteza de decizie: < 120 de zile, Calitatea raportarii < 3%.

In comparatie cu Romania tarile vecine, Bulgaria sta mai bine in ceea ce priveste indicatorii: Licitatii fara anunt de participare si Criterii de participare <80%. Ungaria sta mai bine in ceea ce priveste Criteriul de atribuire.

Cel mai bine sunt situate Danemarca cu 5 indicatori avand calificativul satisfacator si unul nesatisfacator: Calitatea raportarii >3%. Urmeaza Belgia, Irlanda, Letonia, Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii si Norvegia, cu cate 4 indicatori cu calificativ satisfacator, 1 indicator cu calificativ mediu si 1 indicator cu calificativ nesatisfacator: Calitatea raportarii.

2. per general (toti 6 indicatorii)

Performanta generala este o medie ponderata a tuturor indicatorilor de performanta. Este acordata o greutate tripla  celor mai importanti indicatori: Un singur ofertant si Licitatie fara anunt de participare la licitatie.

Romania, alaturi de Lituania, Letonia, Spania, Italia, Slovenia, Croatia, Cehia, Slovacia, Ungaria si Grecia, se incadreaza intr-o medie a performantei generale sub 80% (nesatisfacator). Consultati aici, raportul detaliat.

Portugalia, Germania, Polonia, Estonia si Bulgaria au avut o performanta medie de 80-90% (medie).

Norvegia, Suedia, Finlanda, Irlanda, Regatul Unit al Marii Britanii, Olanda, Belgia, Franta si Austria, au atins o performanta de peste 90% (satisfacator).

Performanta masoara daca cumparatorii obtin o buna valoare pentru bani. Indicatorii de mai jos masoara influentele cheie asupra performantei achizitiilor publice intr-un mod transparent si usor de inteles si de comparat.

La fel ca toti indicatorii, totusi, acesti indicatori simplifica realitatea. Acestia sunt afectati de factorii specifici fiecarei tari, cum ar fi ceea ce se achizitioneaza, structura economiilor respective, precum si relatiile dintre diferitele optiuni de ofertare, niciunul dintre acestia sunt luati in considerare. De asemenea, unele aspecte ale achizitiilor publice sunt omise in totalitate sau acoperite doar indirect – de ex coruptie, sarcina administrativa si profesionalism. Asa ca, desi Tabloul de bord ofera informatii foarte utile, acesta ofera doar o imagine partiala a performantei achizitiilor publice tarilor UE.

Indicatorul [1] – Un ofertant

Acest indicator reflecta mai multe aspecte ale achizitiilor, inclusiv concurenta si birocratia. Mai multi ofertanti sunt o optiune mai buna, deoarece acest lucru inseamna ca achizitorii publici au mai multe optiuni, si pot obtine o valoare mai buna pentru bani. Indicatorul “Un ofertant” masoara proportia contractelor atribuite in cazul in care nu a existat decat un singur ofertant (excluzând acordurile-cadru, deoarece acestea au modele diferite de raportare).

In Romania s-a aflat, dupa cum precizam si mai sus, in limita de peste 20% (nesatisfacator), mai precis: 2013 – 31%, 2014 – 31%, 2015 – 36%. Alaturi de Romania, tot peste 20% din licitatiile organizate cu un singur ofertant: Bulgaria, Cehia, la limita Estonia, Elvetia, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Portugalia, Slovenia si Slovacia si la limita superioara Croatia si Polonia cu peste 40%.

Indicatorul [2]: Licitatii fara anunt de participare/ cerere de oferta

“Fara Cerere de oferta” masoara proportia procedurilor de achizitii publice, care au fost negociate cu o societate fara solicitarea unei cereri de oferta.

Romania se afla si aici peste limita de 10% (nesatisfacator), alaturi de Cehia, Croatia (doar in 2013), Cipru, Letonia (doar in 2013), Slovenia si Slovacia.

Indicatorul [3]: Agregarea

Acest indicator arata cat de des autoritatile/ cumparatorii public(e)i cumpara centralizat. Cumpararea/ Achizitia in cantitati mari, de multe ori, duce la preturi mai bune si ofera, de asemenea, o oportunitate de a face schimb de know-how.

Cu toate ca nu toate tipurile de cumparare sunt adecvate pentru agregare, ratele de agregare excesiv de scazute sugereaza oportunitati pierdute.

Agregarea masoara proportia procedurilor de achizitii publice, cu mai mult de un cumparator public.

Romania este si in acest caz sub limita de 10% (nesatisfacator), alaturi de Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Elvetia, Spania, Franta, Croatia, Lituania, Letonia, Ungaria, Olanda, Austria, Polonia, Portugalia, Slovacia si Finlanda.

Indicatorul [4]: Criterii de atribuire

Acest indicator arata modul in care cumparatorii publici aleg companiile carora atribuie contracte. Acest indicator masoara daca acestea decid numai pe baza pretului, sau, de asemenea, iau in considerare calitatea.

Desi alegerea criteriilor depinde de ceea ce este achizitionat, supra-dependenta de pret sugereaza ar fi putut fi folosite criterii mai bune – si, prin urmare, facuta o achizitie mai buna. Indicatorul “Criterii de atribuire”, masoara proportia procedurilor care au fost acordate numai pe baza celui mai scazut pret.

Romania se incadreaza in limita de peste 80% (nesatisfacator) in crestere (2013 – 88%, 2014 – 90%, 2015 – 92%). Tot peste pragul de 80% sunt si tari precum: Cehia, Croatia, Cipru, Lituania, Malta, Polonia si Slovacia.

Indicatorul [5]: Viteza/Rapiditatea Deciziei

Acest indicator reflecta viteza de luare a deciziilor cumparatorilor publici. Procedurile indelungate sunt proaste, deoarece acestea sunt costisitoare si pot provoca incertitudine atât pentru autoritatile publice/ cumparatori publici cat si pentru companii.

“Viteza de decizie” masoara perioada medie de decizie. Acesta este timpul scurs intre termenul limita de primire a ofertelor (sau a cererilor de participare) si atribuirea contractului. Pentru a asigura comparabilitatea, sunt luate in considerare numai notificari in cadrul procedurii deschise.

In acest caz Romania este sub limita acceptata de 120 de zile (satisfacator), chiar mai putin de 70 de zile. Pe de alta parte acesta constitue si un motiv de nemultumire din partea multor ofertanti care considera ca nu au timpul necesar pentru pregatirea ofertelor.

Peste limita de 120 de zile sunt: Elvetia la limita superioara peste 210 zile,  Bulgaria (doar in 2014), Italia, Malta, Slovacia.

Indicatorul [6]: Calitatea raportarii

Acest indicator reprezinta calitatea informatiilor furnizate de catre cumparatori publici. Un scor mai mare “Calitate raportarii” este mai bun, deoarece inseamna ca companiile pot lua decizii mai bune de licitare si stiu cum sunt cheltuiti banii lor. Indicatorul masoara proportia contractelor atribuite care nu contin nici o informatie cu privire la valoarea contractelor atribuite (cu exceptia acordurilor-cadru, deoarece acestea au diferite modele de raportare). Aceasta reprezinta continutul anunturilor in ansamblu.

Romania se afla sub limita de 3% (satisfacator) in toti cei 3 ani raportati (2013-2015). La polul opus se afla Suedia cu peste 80%, Olanda si Islanda cu peste 60%.

Fapte si cifre

Rata de publicare

Acest indicator arata valoarea achizitiilor publice nationale carora li s-a facut publicitate pentru intreprinderile care provin din intreg Spatiul Economic European si in alte tari.

Un scor mai mare “Rata de publicare” este mai bun, deoarece permite mai multe companii sa liciteze, aducând o valoare mai buna pentru bani. Aceasta inseamna, de asemenea, o mai mare transparenta, deoarece mai multe informatii sunt puse la dispozitia publicului. “Rata de publicare” masoara valoarea achizitiilor publicate pe TED ca procent din produsul national intern brut .

Acest indicator masoara volumul achizitiilor publice, nu eficacitatea sa, deci nu este o parte a indicatorului de performanta.

Cifrele pentru 2015 nu sunt furnizate din cauza unei intârzieri a disponibilitatii datelor PIB-ului.

Romania are in acest caz o medie de 5%, in timp ce la limita inferioara se afla Germania cu o medie de 1.1%, Luxemburg si Spania cu putin peste. La peste 8% se afla Letonia.

Realizari

Noile directive generale  privind achizitiile publice si concesiunile au fost deja transpuse in legislatia nationala. Aceste directive simplifica procedurile de achizitii publice , cresc valoarea pentru bani,  imbunatatesc accesul la procedurile de ofertare pentru intreprinderile mici si mijlocii.

Negocierile cu Republica Moldova si Ucraina sa adere la Acordul privind achizitiile publice revizuit al OMC (AAP) au fost finalizate in 2015. Negocierile cu alte tari, de exemplu Australia, a inceput in 2015.

Achizitiile publice electronice genereaza economii majore. Directiva privind facturarea electronica permite schimbul de informatii partajate intre tarile UE, si e-CERTIS permite ca certificatele de achizitii publice si atestale sa fie gasite, atât in interiorul tarii cât si intre tari.

Prioritati

Sprijinirea transpunerii si punerii in aplicare a noilor directive, inclusiv tranzitia completa la depunerea electronica a ofertelor pana in 2018. Asigurarea ca directivele sunt puse in aplicare intr-un mod strategic.

Cresterea gradului de transparenta, eficienta, si responsabilitatea achizitiilor publice prin utilizarea mai buna a datelor, instituirea unui mecanism voluntar de evaluare ex-ante a proiectelor de infrastructura la scara larga, precum si sprijinirea organismelor nationale (a se vedea Strategia Pietei Unice pentru mai multe informatii).

Negocierea deschiderii pietelor de achizitii publice si reducerea sarcinii administrative cu partenerii-cheie ai UE, cum ar fi Australia, China, Japonia si Statele Unite ale Americii. Promovarea convergentei reglementarilor, in special cu Brazilia, India, Ucraina, si, eventual, Turcia.

Puteti Descarca aici Raportul Comisiei europene in format PDF.

Sursa: Comisia Europeana

Tagged with:
 

InvestRomania    a  realizat   recent   Ghidului  Investitorului  Strain   –   MADE IN ROMANIA, ‘The Foreign Investor’s  Guide 2016’, un proiect  ce face parte  din strategia  de promovare  a Romaniei ca destinatie  de investitii straine.

Au fost contopite  informatiilor  solicitate  des de investitorii  straini,  intr-un  raport care sa faciliteze cautarile  cu privire la indicatorii  macroeconomici,  legislatie, modalitati de finantare  etc.

Continutul  Ghidului  este  in  totalitate   In  limba  engleza  si prezinta   informatii legate de ecosistemul  de business din Romania, indicatorii  macroeconomici,  atat la nivel de intreg,  cat si de regiune, legislatie, taxare, modalitati  de finantare,  dar si de costuri in materie de trai la nivelul tarii.

Din ghid reise ca in ultimii 16 ani, PIB-ul in USD din România a crescut de cinci ori, iar producția a crescut în mod semnificativ în rafinament și calitate. Acest lucru e cu înaltă calificare din România a forței de muncă, femei și bărbații care care au contribuit la design-ul Mars Rover,

au contribuit la crearea una dintre cele mai importante firme de cibernetica la nivel mondial, au fabricat componente critice pentru un brand lider de aeronave care urmeaza sa fie gasite in fiecare avion nou produs, anvelope construite pentru Formula Unu, autoturisme, tehnologii concepute pentru vehicule electrice si vehicule autonome, au construit imprimante 3D de inalta tehnologie, si-au folosit creativitatea pentru a castiga festivaluri de film sau pentru a dezvolta solutii inovatoare de software, pentru a mentiona doar cateva exemple.

Acest ghid ajuta la intelegerea avantajelor competitive cheie ale Romaniei si modul in care se poate obtine cel mai bun efect de parghie. Desi povestea fiecarui investitor este diferita, ghidul se angajeaza sa ofere sprijin deplin in a face calatoria un succes.

In fiecare an, Romania se adauga inca 8 miliarde de dolari economiei sale. Vizitati-ne pentru a intelege modul. Deveniti parte a povestii de succes.

Potrivit Business rapoartului Doing Business 2015-2016 al Bancii Mondiale, Romania se afla pe locul 37 la nivel mondial privind idicele usurintei de a face afaceri, urcand 13 pozitii incepand cu 2014. Acest pozitie in clasament considera plata impozitelor este, de fapt, a doua cea mai buna dintre tarile regionale omoloage , cum ar fi Polonia (# 25), Ungaria (# 42), Bulgaria (# 38) sau Ucraina (# 83).

Pentru a sprijini intreprinzatorii, guvernul roman a simplificat, de asemenea, procesul de deschidere a unei afaceri, reducand timpul necesar de la 29 de zile, in 2004, la putin peste o saptamana in 2016. Mai mult decat atat, guvernul se angajeaza sa sprijine antreprenorii la inceput de drum cu tot mai multe stimulente.

Politica pro-crestere are implicatii suplimentare pentru mediul de afaceri romanesc, cu un capital minim necesar in scadere cu 2,3 puncte procentuale incepand cu anul 2004, atingand o valoare istorica minima de 0,6% din venitul pe cap de locuitor.

Numarul platilor anuale necesare pentru indeplinirea obligatiilor fiscale a scazut dramatic, de la 113 in 2012 (maxim istoric) la doar 14 in 2016. Cuplat cu o presiune fiscala, care este una dintre cele mai prietenoasr din UE (CIT: 16%, impozitul pe dividende: 5%, TVA: 20%), un sistem fiscal mai accesibil este urmatorul pas pentru crestere economica.

Stocul de ISD romanesc a crescut constant pe parcursul ultimilor 16 de ani, mai ales dupa 2000, cand acesta a crescut cu un factor de 6, de la 9,7 miliarde EUR, pana la 63 de miliarde de euro la sfarsitul anului 2015.

Pe sectoare de activitate, cea mai mare pondere a investitiilor straine directe a fost directionata spre productie, energie, utilitati, servicii financiare, constructii, imobiliare si comert.

Noile campioane sunt de asemenea in curs de dezvoltare, cu IT & C in crestere peste pragul de 2,5 miliarde de euro in 2014.

Un alt sector important al economiei romanesti este cel auto. Stocul ISD al sectorului a crescut la 3,24 miliarde de euro in 2014, pana la 1,3 miliarde de euro in 2004. Ford si Dacia s-au construit si imbunatatit in mod continuu instalatiile de productie, consolidand un ecosistem de furnizori de mai mult de 600 de companii.

La sfarsitul anului 2014, regiunea cea mai atragatoare pentru ISD a fost Bucuresti-Ilfov – mai mult de 35,6 EUR leu mlrd, cu o pondere de 59,2% din stocul total de ISD, urmata de regiunea Centru – cu 5830000000 EUR (9,7 % din totalul ISD) si regiunea Vest, cu 4,64 miliarde de euro (7,7% din totalul ISD). Exista o relatie puternica intre ISD si numarul de angajati din cadrul fiecarei regiuni, in special in regiunile Bucuresti-Ilfov sau Centru, unde investitiile straine au o contributie importanta.

Industriile cu valoarea adaugarea sunt concentrate in regiunile mai atragatoare pentru ISD, adica regiunile care includ IT & C clustere, inclusiv BPO / SSC, cele mai multe dintre ele fiind situate in Bucuresti-Ilfov (Oracle, HP, Microsoft, IBM), regiunea Nord-Vest si regiunea Vest (Dell, Alcatel Lucent, Autoliv, Continental), in cazul in care investitorii straini sunt axati pe forta de munca bine pregatita. Mai mult decat atat, sectoare, cum ar fi cele de automobile si aerospatial sunt situate in regiunea Centru si Nord-Vest, unde exista o disponibilitate ridicata pentru exportul in tarile occidentale. Pe de alta parte, regiunea Nord-Est este mult mai laborioasa, cu un volum mai mare de investitii straine directe in sectoare precum productia de textile sau agrobusiness.

Dupa tara de origine, stocului ISD cel mai ridicat vine din Tarile de Jos, cu 14,2 miliarde de euro in 2014 (23% din totalul ISD). Locul al doilea este ocupat de Austria, cu un stoc de investitii totale de 9,7 miliarde de euro (sau 16,1% din totalul ISD), urmata de Germania (7,4 miliarde de euro), Cipru (4.27 miliarde de euro) si Franta (4,1 miliarde euro).

Povesti de succes: Renault Romania, Cotinental, Premium AEROTEC, Procter & Gamble, Daimler AG, Microsoft, Huawei

Cresterea economica pentru anul 2015 este de 3,8%, in crestere cu 0,8 puncte procentuale fata de 2014. Principalul motor din spatele cresterii este consumului privat (6,1%), urmat de investitii (5,3%). Consumul privat a fost ajustat de reducerea cotei de TVA pentru produsele alimentare, in iunie 2015, precum si de cresterea salariilor reale.

Cu toate acestea, ne apropiem de un punct de cotitura cu estimarile privind diferenta de productie proiectata destul de aproape sa devina pozitiva in 2015, desi ramane sub 1%, pana in 2017, fara motive de ingrijorare cu privire la supraincalzire si supraindatorare.

Cuprins ghid :

Climatul investitional

De ce sa investiti in Romania

Usurinta de a face afaceri

Evolutia stocului ISD

ISD pe tari de origine si sectoare

Regiuni atractive pentru ISD

Stocul de ISD pe sectoare de activitate

Povesti de succes

Economie

Perspectivele macroeconomice

Evolutia ciclului de afaceri

Finantele publice

Forta de munca

Educatie

Energie si resurse

Infrastructura

Dezvoltarea regionala

Aspecte si cifre esentiale pe regiuni

Ecosistemul de afaceri

Moduri de a face afaceri

Structuri juridice

Infintarea unei companii

Infiintarea unui birou de sucursala

O sucursala vs o filiala

Reglementarea legislativa privind concurenta

Disponibilitate Finantare

Produse bancare locale

Finantarea prin fonduri UE

Finantarea prin Ministerul Economiei

Scheme de ajutor de stat

Plan de investitii pentru Europa

Legislatie privind dreptul si forta de munca

Reglementare privind Dreptul muncii

Tipuri de contracte

Structura costurilor

Ocuparea fortei de munca

Politica fiscala

Prezentare generala a politicii fiscale

Impozite directe

Impozit pe profit

Impozitul pe venit

Impozite indirecte – TVA

Stimulente fiscale

Conditii de viata in Romania

Costul vietii

Comunitate expati

Conditii de viata in Romania

Scoli internationale

Puteti citi documentul/ghidul integral, in limba engleza, pe investromania.gov.ro:  Descarcati Investor’s Guide 2016

 

Tagged with:
 

Guvernul va lansa sapta­mana viitoare site-ul Guvernul Romanieiwww.in­vestro­mania.gov.ro, dezvoltat in cadrul Departamentului pentru Investitii Straine si Parteneriat Public-Privat, menit sa ofere o imagine potentialilor investitori straini asupra economiei romanesti.

„Ideea de la care a pornit acest proiect a fost aceea ca site-ul sa reprezinte un portal de informatii pentru investitorii strani, astfel incat acestia sa nu fie nevoiti sa sune pe nimeni daca sunt interesati sa vada ce oportunitati de investitii ar avea in Romania. Inainte sa cons­truim portalul, ne-am uitat la site-urile de prezentare pentru investitorii straini din Cehia, Polonia si Germania“, a spus Manuel Cos­tescu, secretar de stat la Depar­tamentul pentru Investitii Straine si Parteneriat Public-Privat.

Desi au mai existat site-uri de promovare a Romaniei dedicate potentialilor investitori, acestea erau centrate pe informatii legate de structura administrativa a celor care se ocupau de departamentul pentru investitii straine, pe cand noul portal va fi centrat in jurul investitorului si va contine in-formatii utile pentru cei care doresc sa faca afaceri in Ro­mania.

„Intr-o prima faza, ne-am dorit sa facem un site care sa arate bine, sa fie in limba engleza si sa raspunda la cateva intrebari, si anume: de ce sa investesti in Romania, in ce sa investesti in Romania si cum se traieste in Romania?”, a mai spus Costescu. Ulterior, a precizat el, site-ul va fi actualizat cu o baza de date despre toate parcurile industriale din Romania, dar si cu informatii despre investitorii existenti din fiecare regiune, astfel incat, de exemplu, o firma din Japonia care vrea sa investeasca in industria lemnului in Covasna sa stie daca mai exista vreun alt investitor japonez in regiune.

„Scopul nostru este sa aratam ca Romania este o destinatie a calitatii si nu o tara ieftina. Discursul de atragere a investitiilor prin promovarea unei forte de munca ieftine functiona poate in urma cu 10 ani, dar acum nu este valabil, pentru ca firmele prezente in Romania au demonstrat ca produc bunuri si servicii cu valoare adaugata mare”, a adaugat Costescu.

Sursa si detalii in: Ziarul Financiar

Tagged with:
 
error: Continut protejat !