In 23 mai 2016 au fost publicate in Monitorul Oficial nou alegislatie privind achizitiile publice. Pachetul legislativ contine patru legi care transpun directivele europene in domeniu.

Care au fost principalele modificari de legislatie din domeniul achizitiilor publice puteti gasi o sinteza in articolul: Principalele modificari ale legislatiei prin pachetul celor 4 proiecte de lege.

Inaintea modificarilor legislative din 2016, regasiti la urmatorul link, vechile prevederi legale pentru organizarea procedurilor de achizitii publice: Legislatie nationala privind Achizitiile publice

Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice, Descarca Aici: Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice (clasice)

Care este domeniul de aplicare al Legii 98/2016:

  • Tuturor autoritatilor contractante care atribuie contracte de achizitie publica/acorduri-cadru si organizeaza concursuri de solutii care privesc achizitii publice a caror valoare este mai mare sau egala decat pragurile prevazute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016;
  • Entitatilor juridice, fara calitate de A.C., pentru atribuirea unui contract de lucrari, in cazul in care se indeplinesc in mod cumulativ urmatoarele conditii:
    •  contractul este finantat/subventionat in mod direct, in proportie de mai mult de 50% din valoarea acestuia, de catre o A.C.;
    • valoarea estimata, fara TVA, a contractului este egala sau mai mare decat pragul prevazut la art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016;
    • contractul include una dintre activitatile: – lucrari de geniu civil; – lucrari de constructie pentru spitale, facilitati destinate activitatilor sportive, recreative si de agrement, cladiri ale institutiilor de invatamant preuniversitar si universitar si cladiri de uz administrativ.
  • Entitatilor juridice, fara calitate de A.C., pentru atribuirea unui contract de servicii, in cazul in care se indeplinesc in mod cumulativ urmatoarele conditii:
    • contractul este finantat/subventionat in mod direct, in proportie de mai mult de 50% din valoarea acestuia, de catre o A.C.;
    • valoarea estimata, fara TVA, a contractului este egala sau mai mare decat pragul prevazut la art. 7 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016;
    • contractul este in legatura cu un contract de lucrari care face obiectul ar 6 alin. (1) din Legea nr. 98/2016.

Contracte din sectoarele de apa, energie, transporturi si servicii postale ;

 Exceptii la aplicarea legii 89/2016

  • Exceptari specifice in domeniul comunicatiilor electronice:nu se aplica contractelor de achizitie publica, acordurilor-cadru si concursurilor de solutii care au ca scop principal sa permita autoritatilor contractante sa furnizeze sau sa exploateze retele publice de comunicatii electronice ori sa furnizeze catre public unul sau mai multe servicii de comunicatii electronice;
  • Contracte de achizitie publica/acorduri-cadru atribuite si concursuri de solutii organizate conform unor norme internationale
  • Exceptari specifice pentru contractele de servicii:
    • cumpararea sau inchirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, cladiri existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora;
    • cumpararea, dezvoltarea, productia sau coproductia de materiale pentru programe destinate serviciilor media audiovizuale, atribuite de furnizori de servicii media, ori contractelor pentru spatiu de emisie sau furnizarea de programe care sunt atribuite furnizorilor de servicii media;
    • servicii de arbitraj, mediere si alte forme de solutionare alternativa a disputelor;
    • oricare dintre serviciile juridice prevazute la alin. (3);
    • servicii financiare in legatura cu emisiunea, vanzarea, cumpararea sau transferul valorilor mobiliare ori al altor instrumente financiare, in sensul art. 4 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerintele prudentiale pentru institutiile de credit si societatile de investitii si de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, servicii ale bancilor centrale si operatiuni efectuate cu Fondul European de Stabilitate Financiara si cu Mecanismul European de Stabilitate;
    • imprumuturi, indiferent daca sunt sau nu in legatura cu emisiunea, vanzarea, cumpararea ori transferul valorilor mobiliare sau al altor instrumente financiare;
    • contracte de munca;
    • servicii de aparare civila, protectie civila si prevenirea pericolelor, prestate de persoane fara scop patrimonial, care fac obiectul codurilor CPV 75250000-3, 75251000-0, 75251100-1, 75251110-4, 75251120-7, 75252000-7, 75222000-8, 98113100-9 si 85143000-3, cu exceptia serviciilor de ambulanta pentru transportul pacientilor;
    • servicii de transport public de calatori feroviar sau cu metroul.
  • Contracte de servicii atribuite pe baza unui drept exclusiv;
  • Contracte de achizitii publice/acorduri-cadru incheiate intre entitati din sectorul public;
  • Alte exceptii:
    • 1. nu se aplica actelor juridice altele decat contractele de achizitie publica/acordurile-cadru, incheiate de o persoana care are calitatea de autoritate contractanta potrivit prezentei legi, cum ar fi acordarea de finantari rambursabile sau nerambursabile persoanelor fizice ori juridice in conditiile legislatiei speciale ori constituirea impreuna cu persoane fizice ori juridice de societati sau asocieri fara personalitate juridica in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare;
    • 2. nu se aplica pentru atribuirea contractelor de achizitie publica pentru structurile autoritatilor contractante care functioneaza pe teritoriul altor state atunci cand valoarea contractului este mai mica decat pragurile valorice prevazute la art. 7.

Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale, Descarca Aici: Legea 99/ 2016 privind achizitiile publice sectoriale

Care este Domeniul de aplicare al Legii 99/2016?

  • Tuturor entitatilor contractante care atribuie contracte/acorduri- cadru si organizeaza concursuri de solutii care privesc achizitii sectoriale a caror valoare este mai mare sau egala decat pragurile prevazute la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 99/2016;
  •  Entitatile contractante prevazute la art. 4 alin. (1) lit. a) si b) care atribuie contractele sectoriale, acordurile-cadru si organizeaza concursurile de solutii care privesc achizitii sectoriale a caror valoare estimata este mai mica decat pragurile corespunzatoare prevazute la alin. (1) lit. a) si b), prin aplicarea procedurii simplificate.
  •  Entitatile contractante, altele decat cele prevazute la art. 4 alin. (1) lit. a) si b), care pot organiza propriile proceduri de atribuire a contractelor sectoriale, acordurilor-cadru si concursurilor de solutii care privesc achizitii sectoriale a caror valoare estimata este mai mica decat pragurile corespunzatoare prevazute la alin. (2) cu respectarea principiilor prevazute la art. 2 alin. (2) din lege.
  • Entitatile contractante au dreptul de a achizitiona direct produse sau servicii in cazul in care valoarea estimata a achizitiei, fara TVA, este mai mica de 132.519 lei, respectiv lucrari, in cazul in care valoarea estimata a achizitiei, fara TVA, este mai mica de 441.730 lei

Exceptii de la aplicarea Legii 99/2016

  • Contracte incheiate intre entitati contractante ;
  • Contracte atribuite unei intreprinderi afiliate;
  • Contracte sectoriale atribuite unei asocieri de mai multe entitati contractante sau unei entitati contractante care face parte dintr-o astfel de asociere ;
  • Servicii de cercetare si dezvoltare ;
  • Activitati expuse direct concurentei ;
  • Activitati de achizitie centralizata ;
  • Achizitii realizate ocazional in comun ;
  • Achizitii  care  implica  entitati  contractante  din  alte  state membre.

Activitati sectoriale – modificari, Legea 99/2016:

  • Gaze si energie termica;
  • Energie electrica;
  • Apa;
  • Servicii de transport;
  • Porturi si aeroporturi;
  • Servicii postale (fata de O.U.G. nr. 34/2006, sunt excluse serviciile de posta electronica, serviciile financiar-postale, serviciile filatelice si serviciile logistice);
  • Extractia de petrol si gaze naturale.

Prospectarea si extractia de carbune sau alti combustibili solizi (fata de O.U.G. nr. 34/2006, nu este inclusa explorarea petrolului si a gazelor naturale. Totodata, sunt excluse din domeniul de aplicare a legii contractele pe care entitatile contractante le atribuie pentru desfasurarea altor activitati decat pentru desfasurarea activitatilor lor relevante)

Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si servicii, Descarca Aici: Legea 100/ 2016 privind concesiunile de lucrari si servicii

Legea nr. 101/2016 privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor sectoriale si a contractelor de concesiune, Descarca Aici: Legea 101/ 2016 privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor sectoriale si a contractelor de concesiune

Ordonanta de urgenta nr. 58/2016 pentru modificarea si/ sau completarea unor acte normative privind achizitiile publice, Descarca Aici: Ordonanta de urgenta 58/2016.

Cele mai importante informatii in domeniul achizitiilor publice si participatii la licitatii, le gasiti intr-o categorie special alcatuita pentru dvs. Aici.

Tagged with:
 

In decembrie a.c., s-a desfasurat, la Kikinda, Serbia, cea de-a treia reuniune a Comitetului Comun de Monitorizare al Programului Interreg IPA de Cooperare Transfrontaliera Romania-Serbia.

Cu aceasta ocazie, au fost aprobate si propuse spre finantare 32 de proiecte din cadrul primului apel pentru propuneri de proiecte, in valoare totala de 25,4 de milioane de euro.

Programul Interreg IPA de Cooperare Transfrontaliera Romania-Serbia continua finantarea proiectelor de cooperare transfrontaliera in zona de granita romano-sarba pentru perioada de programare 2014-2020, prin intermediul Instrumentului de Asistenta pentru Preaderare (IPA II), cu sprijinul Uniunii Europene si al guvernelor celor doua state. Programul a fost aprobat de Comisia Europeana pe 6 august 2015, iar primul apel a fost lansat pe 15 septembrie 2015.

Bugetul total al programului este de 88.124.999 de euro, din care 74.906.248 de euro reprezinta finantare nerambursabila din fondurile Uniunii Europene. In perioada 2014-2020, vor putea fi finantate proiecte pe 4 axe prioritare, in domeniile:

  • promovarea ocuparii fortei de munca si serviciilor pentru o crestere favorabila incluziunii – 18 milioane de euro;
  • protectia mediului si managementului riscurilor – 21 milioane de euro;
  • mobilitate si accesibilitate sustenabile – 21 milioane de euro;
  • atractivitate pentru turism sustenabil – 18 milioane de euro.

Aria eligibila a Programului este constituita din judetele Timis, Caras Severin si Mehedinti (din Romania) si districtele Severno Banatski, Srednje Banatski, Južno Banatski, Braničevski, Borski, Podunavski (din Republica Serbia).

Potentialii beneficiari, precum si toti cei interesati de cooperarea transfrontaliera romano-sarba in cadrul Programului Interreg IPA de Cooperare Transfrontaliera Romania – Serbia pot obtine mai multe informatii accesand sectiunea 2014-2020 din cadrul site-urilor: www.brct-timisoara.ro si www.romania-serbia.net.

Guvernul a aprobat si o hotarare pentru instituirea schemei de ajutor de stat “Scale UP” avand ca obiectiv stimularea investitiilor intreprinderilor mici si mijlocii, in valoare totala maxima de 900 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 200 milioane euro, pentru perioada 2017-2020.

Nivelul maxim al ajutorului de stat acordat unui beneficiar in cadrul acestei scheme nu poate depasi 5 milioane lei.

Astfel, numarul estimat al intreprinderilor care urmeaza sa beneficieze de ajutor de stat in baza schemei este de 200 beneficiari.

Finantarea va fi oferita sub forma de:

  • credite de angajament pentru emiterea de acorduri pentru finantare pentru perioada 2017-2020 in valoare de 900 milioane lei;
  • credite bugetare pentru plata ajutorului de stat pentru perioada 2017-2023 in valoare de 900 milioane lei.

“Romania, alaturi de Polonia, Italia si Bulgaria, se numara printre tarile cu cea mai mare nevoie de investitii in randul firmelor cu potential de crestere, potrivit Scale Up Index, studiu lansat foarte recent de Comisia Europeana. Acelasi raport arata ca principalele lucruri care ar trebui imbunatatite pentru firme se refera la accesul la finantare si personal calificat, la crearea de competente noi pentru angajati si manageri…”, a declarat Costin Borc, viceprim-ministru, ministrul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri.

Schema de ajutor de stat va conduce la cresterea numarului locurilor de munca nou create, a incasarilor la bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale, precum si la majorarea volumului de investitii straine in Romania si a volumului de investitii in cadrul regiunilor defavorizate.

Din bugetul maxim de 900 de milioane de lei, suma de 270 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 60 milioane euro, va fi alocata in mod egal si distinct celor trei zone pilot pentru dezvoltarea unor programe integrate din fonduri europene si bugetul national in vederea imbunatatirii situatiei socio-economice a locuitorilor, prevazute in memorandumul cu tema ”Dezvoltarea unor programe integrate din fonduri europene si bugetul national pentru imbunatatirea situatiei sociale si economice a locuitorilor din zonele pilot de interventie Valea Jiului, zona Rosia Montana – Muntii Apuseni si comunitatile marginalizate din Moldova”, aprobat de Guvernul Romaniei in data de 28 septembrie 2016.”

Finantarea schemei de ajutor de stat se asigura din bugetul aprobat anual al Ministerului Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri.

 Sursa: MDRP

Tagged with:
 

Potrivit raportului publicat in luna noiembrie de comisia europeanacatre Directia Generala a Comisiei Europene pentru Piata interna, Industrie, Antreprenoriat si IMM-uri, 2015 a fost un an bun pentru 23 de milioane de IMM-uri din UE, in aproape toate tarile UE.

In 2015, valoarea adaugata a IMM-urilor a crescut in toate tarile UE, cu exceptia a 2 tari, iar ocuparea fortei de munca a IMM-urilor a crescut in 27 din cele 28 de tari ale UE. Amploarea cresterii efective a valorii adaugate si a ocuparii fortei de munca a variat in tarile UE.

Raportul a fost prezentat la mass-media in cadrul unei conferinte de presa a avut loc in timpul Adunarii IMM 2016 din Bratislava, Slovacia. Descarcati aici raportul comisiei publicat in limba engleza. Deasemenea puteti consulta informatii privind evolutia in alte tari europene in link-ul de aici.

Fisa de date privind Romamia

Trecut si viitor pentru IMM-uri de performanta:

IMM-urile din România furnizeaza aproximativ doua treimi din ocuparea fortei de munca, usor peste media UE. Ele reprezinta jumatate din valoarea adaugata, dar aproximativ sapte puncte procentuale sub media UE. In perioada 2010-2015 valoarea adaugata a crescut cu 29%,  locurile de munca/ angajarea a crescut cu 6%.

Valoarea adaugata a IMM-urilor din Romania este prognozata sa creasca cu 8%, anual, in timp ce ocuparea fortei de munca a acestora este estimata sa creasca cu 2% in 2015-2017.

Implementarea Small Business Act pentru Europa (SBA) Legea europena pentru IMM-uri

Per ansamblu, performanta IMM-urilor din România prezinta o imagine mixta. Progresele inregistrate incepând cu anul 2008 este cu mult peste media UE, cu exceptia zonelor de internationalizarea pentru mediu si piata unica.

Cu toate ca un mare numar de masuri de politica au fost puse in aplicare pentru IMM-uri partile interesate considera ca progresele inregistrate in punerea in aplicare a SBA a fost moderata.

Prioritatile politicii pentru IMM-uri

Romania trebuie sa continue procesul in curs de desfasurare simplificand procedurile administrative pentru intreprinderi, pentru a spori transparenta si eficienta administratiei sale publice si a reforma sistemului de achizitii publice, pentru a remedia deficientele sistemice prin punerea in aplicare pe deplin a strategiei nationale privind achizitiile publice si punerea in aplicare a Strategiei serviciului public si de reforme pentru consolidarea cooperarii inter-ministeriale.

O rezolvare rapida a insolventei oferind un re-start mai bun si mai usor pentru antreprenori ar putea aduce beneficii, de asemenea si IMM-urilor. De asemenea, ar trebui puse in aplicare, initiative pentru imbunatatirea potentialului de inovare a IMM-urilor.

Rapoarte pentru anii anteriori (2008-2015)

Revizuirea performantei IMM este unul dintre principalele instrumente pe care Comisia Europeana le utilizeaza pentru a monitoriza si evalua progresul tarilor in punerea in aplicare a Small Business Act (SBA), pe o baza anuala. Cu un accent pe masurile din planul de actiune SBA, revizuirea aduce informatii complete cu privire la performanta IMM-urilor din tarile UE si alte tari partenere. Se compune din doua parti: un raport anual privind IMM-urile europene si SBA fise de tara.

Fisele informative SBA, din care am extrat mai sus informatiile aferente Romaniei, prezinta o evaluare a progreselor inregistrate in punerea in aplicare a Small Business Act la nivel national. Ele se concentreaza asupra indicatorilor cheie de performanta si evolutiile politicilor nationale referitoare la 10 dimensiuni de politica SBA in cele 28 de tari ale UE, Albania, Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, Islanda, Muntenegru, Serbia, Turcia si Moldova.

Sursa: Comisia Europeana

Tagged with:
 

Potrivit celei mai recente prognoze economice, comisia europeanapublicate de Comisia Europeana miercuri, 9 noiembrie, in Romania cresterea PIB-ului real este printre cele mai rapide din Europa si se preconizeaza ca va ramane astfel in orizontul de monitorizare.

Valul de crestere este favorizat de  cresterea consumului ca rezultat al reducerii TVA, maririi salariilor si ratelor scazute ale dobanzilor. Se previzioneaza totodata cresterea inflatiei pe masura ce PIB-ul real il depaseste pe cel potential, iar efectul reducerilor precedente de taxe se estompeaza.

Totodata deficitul de cont curent se asteapta sa se dubleze anul acesta comparativ cu 2015. Estimarile arata ca deficitul bugetar se va mari considerabil, ca urmare a scaderii taxelor si cresterilor salariale in sectorul public.

Aceste dezvoltari la nivel national vin intr-un context european de crestere economica moderata, acompaniata de  eforturi de reducere a deficitelor bugetare.

Pe ansamblul Uniunii Europene se estimeaza ca ritmul cresterii economice va ramane moderat. Consumul privat ar urma sa ramana principalul motor al cresterii pana in 2018, sustinut de o rata pozitiva de ocupare a fortei de munca si salarii pe trend ascendent. Costurile indatorarii raman favorabile cresterii economice, in contextul unei orientari flexibile a politicii monetare. Deficitul bugetar agregat al zonei euro va continua sa scada, orientarea bugetara va ramane nerestrictiva, nivelul investitiilor va continua sa creasca.

Context

Previziunile se bazeaza pe o serie de ipoteze referitoare la elemente externe, cum ar fi cursurile de schimb, ratele dobanzilor si preturile produselor de baza, elaborate la data de 24 octombrie 2016. Cifrele utilizate reflecta asteptarile pietei, determinate pornind de la cea a instrumentelor derivate, la momentul realizarii previziunilor. Toate celelalte date integrate, inclusiv ipotezele privind politicile guvernamentale, sunt cele disponibile pana la data de 31 octombrie 2016, inclusiv.

Previziunile includ numai politicile anuntate in mod credibil si suficient de detaliate. Proiectiile sunt calculate pornind de la ipoteza ca acestea raman neschimbate.

Persoane de contact pentru presa:

Annika BREIDTHARDT (+ 32 2 295 61 53)

Audrey AUGIER (+32 2 297 16 07)

Intrebari din partea publicului larg:

Europe Direct la numarul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

Pagini utile

Comunicat de presa integral: http://europa.eu/rapid/press-release_IP-16-3611_ro.htm

Inregistrarea conferintei de presa sustinute de comisarul european Pierre MOSCOVICI, responsabil pentru afaceri economice si financiare, impozitare si vami: http://ec.europa.eu/avservices/video/player.cfm?ref=I128761

Inregistrarea sesiunii de intrebari si raspunsuri: http://ec.europa.eu/avservices/video/player.cfm?ref=I128762

Previziunile economice de toamna – Pagina si #ecforecast (document disponibil doar in limba engleza)

Explicatii referitoare la previziunile economice europene

Fisa de tara pentru Romania: http://ec.europa.eu/economy_finance/eu/forecasts/2016_autumn/ro_en.pdf

Urmariti activitatea vicepresedintelui Dombrovskis pe Twitter: @VDombrovskis

Urmariti activitatea comisarului Moscovici pe Twitter: @Pierremoscovici

Urmariti activitatea DG ECFIN pe Twitter: @ecfin

Sursa: Reprezentanta Comisiei Europene

Achizitii publice – cumpararea de lucrari, bunuri comisia europeanasau servicii de catre autoritatile publice – reprezinta peste 14% din PIB-ul UE. Acestea sunt reglementate prin lege sa se asigure ca sectorul public obtine cea mai buna valoare pentru bani si ca trei principii-cheie sunt respectate: transparenta, tratament egal, non-discriminare.

 

Un raport al Comisiei Europene a fost publicat in acest an, pentru ultimii 3 ani, analizand criterii cheie in evaluarea performantei achizitiilor publice. Redam mai jos analiza Comsiei Europene si documentul original, sursa imformatiilor si imaginilor din prezentul articol.

Performanta

1. per indicator

Urmatorii indicatori arata modul in care se desfasoara achizitiile publice in diferite tari ale UE .

Cu toate ca acesti indicatori prezinta numai o imagine simplificata, ei evidentiaza aspectele de baza ale pietelor de achizitii publice ale tarilor.

Toti indicatorii se bazeaza pe anunturile publicate in baza de date Ofertele Electronic Daily (TED), in conformitate cu directivele generale, sectoriale si de aparare in achizitii publice. Datele sunt disponibile pe portalul  EU Open Data Portal.

Pragurile au fost stabilite, pe baza a doi factori: Aprecierea politicii calitative privind ceea ce este o practica buna si
Date pentru fiecare tara in parte.

Performanta achzitii publice

Romania, in intervalul 2013 – 2015 a primit calificativul nesatisfacator la 4 din cei 6 indicatori supusi analizei:

– Licitatii cu un singur ofertant: > 20%.

– Licitatii fara anunt de participare: > 10%

– Agregare: >10%

– Criterii de atribuire: > 80%

In schimb, cei 2 indicatori la care la care Romania a primit calificativul: satisfacator, sunt: Viteza de decizie: < 120 de zile, Calitatea raportarii < 3%.

In comparatie cu Romania tarile vecine, Bulgaria sta mai bine in ceea ce priveste indicatorii: Licitatii fara anunt de participare si Criterii de participare <80%. Ungaria sta mai bine in ceea ce priveste Criteriul de atribuire.

Cel mai bine sunt situate Danemarca cu 5 indicatori avand calificativul satisfacator si unul nesatisfacator: Calitatea raportarii >3%. Urmeaza Belgia, Irlanda, Letonia, Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii si Norvegia, cu cate 4 indicatori cu calificativ satisfacator, 1 indicator cu calificativ mediu si 1 indicator cu calificativ nesatisfacator: Calitatea raportarii.

2. per general (toti 6 indicatorii)

Performanta generala este o medie ponderata a tuturor indicatorilor de performanta. Este acordata o greutate tripla  celor mai importanti indicatori: Un singur ofertant si Licitatie fara anunt de participare la licitatie.

Romania, alaturi de Lituania, Letonia, Spania, Italia, Slovenia, Croatia, Cehia, Slovacia, Ungaria si Grecia, se incadreaza intr-o medie a performantei generale sub 80% (nesatisfacator). Consultati aici, raportul detaliat.

Portugalia, Germania, Polonia, Estonia si Bulgaria au avut o performanta medie de 80-90% (medie).

Norvegia, Suedia, Finlanda, Irlanda, Regatul Unit al Marii Britanii, Olanda, Belgia, Franta si Austria, au atins o performanta de peste 90% (satisfacator).

Performanta masoara daca cumparatorii obtin o buna valoare pentru bani. Indicatorii de mai jos masoara influentele cheie asupra performantei achizitiilor publice intr-un mod transparent si usor de inteles si de comparat.

La fel ca toti indicatorii, totusi, acesti indicatori simplifica realitatea. Acestia sunt afectati de factorii specifici fiecarei tari, cum ar fi ceea ce se achizitioneaza, structura economiilor respective, precum si relatiile dintre diferitele optiuni de ofertare, niciunul dintre acestia sunt luati in considerare. De asemenea, unele aspecte ale achizitiilor publice sunt omise in totalitate sau acoperite doar indirect – de ex coruptie, sarcina administrativa si profesionalism. Asa ca, desi Tabloul de bord ofera informatii foarte utile, acesta ofera doar o imagine partiala a performantei achizitiilor publice tarilor UE.

Indicatorul [1] – Un ofertant

Acest indicator reflecta mai multe aspecte ale achizitiilor, inclusiv concurenta si birocratia. Mai multi ofertanti sunt o optiune mai buna, deoarece acest lucru inseamna ca achizitorii publici au mai multe optiuni, si pot obtine o valoare mai buna pentru bani. Indicatorul “Un ofertant” masoara proportia contractelor atribuite in cazul in care nu a existat decat un singur ofertant (excluzând acordurile-cadru, deoarece acestea au modele diferite de raportare).

In Romania s-a aflat, dupa cum precizam si mai sus, in limita de peste 20% (nesatisfacator), mai precis: 2013 – 31%, 2014 – 31%, 2015 – 36%. Alaturi de Romania, tot peste 20% din licitatiile organizate cu un singur ofertant: Bulgaria, Cehia, la limita Estonia, Elvetia, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Portugalia, Slovenia si Slovacia si la limita superioara Croatia si Polonia cu peste 40%.

Indicatorul [2]: Licitatii fara anunt de participare/ cerere de oferta

“Fara Cerere de oferta” masoara proportia procedurilor de achizitii publice, care au fost negociate cu o societate fara solicitarea unei cereri de oferta.

Romania se afla si aici peste limita de 10% (nesatisfacator), alaturi de Cehia, Croatia (doar in 2013), Cipru, Letonia (doar in 2013), Slovenia si Slovacia.

Indicatorul [3]: Agregarea

Acest indicator arata cat de des autoritatile/ cumparatorii public(e)i cumpara centralizat. Cumpararea/ Achizitia in cantitati mari, de multe ori, duce la preturi mai bune si ofera, de asemenea, o oportunitate de a face schimb de know-how.

Cu toate ca nu toate tipurile de cumparare sunt adecvate pentru agregare, ratele de agregare excesiv de scazute sugereaza oportunitati pierdute.

Agregarea masoara proportia procedurilor de achizitii publice, cu mai mult de un cumparator public.

Romania este si in acest caz sub limita de 10% (nesatisfacator), alaturi de Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Elvetia, Spania, Franta, Croatia, Lituania, Letonia, Ungaria, Olanda, Austria, Polonia, Portugalia, Slovacia si Finlanda.

Indicatorul [4]: Criterii de atribuire

Acest indicator arata modul in care cumparatorii publici aleg companiile carora atribuie contracte. Acest indicator masoara daca acestea decid numai pe baza pretului, sau, de asemenea, iau in considerare calitatea.

Desi alegerea criteriilor depinde de ceea ce este achizitionat, supra-dependenta de pret sugereaza ar fi putut fi folosite criterii mai bune – si, prin urmare, facuta o achizitie mai buna. Indicatorul “Criterii de atribuire”, masoara proportia procedurilor care au fost acordate numai pe baza celui mai scazut pret.

Romania se incadreaza in limita de peste 80% (nesatisfacator) in crestere (2013 – 88%, 2014 – 90%, 2015 – 92%). Tot peste pragul de 80% sunt si tari precum: Cehia, Croatia, Cipru, Lituania, Malta, Polonia si Slovacia.

Indicatorul [5]: Viteza/Rapiditatea Deciziei

Acest indicator reflecta viteza de luare a deciziilor cumparatorilor publici. Procedurile indelungate sunt proaste, deoarece acestea sunt costisitoare si pot provoca incertitudine atât pentru autoritatile publice/ cumparatori publici cat si pentru companii.

“Viteza de decizie” masoara perioada medie de decizie. Acesta este timpul scurs intre termenul limita de primire a ofertelor (sau a cererilor de participare) si atribuirea contractului. Pentru a asigura comparabilitatea, sunt luate in considerare numai notificari in cadrul procedurii deschise.

In acest caz Romania este sub limita acceptata de 120 de zile (satisfacator), chiar mai putin de 70 de zile. Pe de alta parte acesta constitue si un motiv de nemultumire din partea multor ofertanti care considera ca nu au timpul necesar pentru pregatirea ofertelor.

Peste limita de 120 de zile sunt: Elvetia la limita superioara peste 210 zile,  Bulgaria (doar in 2014), Italia, Malta, Slovacia.

Indicatorul [6]: Calitatea raportarii

Acest indicator reprezinta calitatea informatiilor furnizate de catre cumparatori publici. Un scor mai mare “Calitate raportarii” este mai bun, deoarece inseamna ca companiile pot lua decizii mai bune de licitare si stiu cum sunt cheltuiti banii lor. Indicatorul masoara proportia contractelor atribuite care nu contin nici o informatie cu privire la valoarea contractelor atribuite (cu exceptia acordurilor-cadru, deoarece acestea au diferite modele de raportare). Aceasta reprezinta continutul anunturilor in ansamblu.

Romania se afla sub limita de 3% (satisfacator) in toti cei 3 ani raportati (2013-2015). La polul opus se afla Suedia cu peste 80%, Olanda si Islanda cu peste 60%.

Fapte si cifre

Rata de publicare

Acest indicator arata valoarea achizitiilor publice nationale carora li s-a facut publicitate pentru intreprinderile care provin din intreg Spatiul Economic European si in alte tari.

Un scor mai mare “Rata de publicare” este mai bun, deoarece permite mai multe companii sa liciteze, aducând o valoare mai buna pentru bani. Aceasta inseamna, de asemenea, o mai mare transparenta, deoarece mai multe informatii sunt puse la dispozitia publicului. “Rata de publicare” masoara valoarea achizitiilor publicate pe TED ca procent din produsul national intern brut .

Acest indicator masoara volumul achizitiilor publice, nu eficacitatea sa, deci nu este o parte a indicatorului de performanta.

Cifrele pentru 2015 nu sunt furnizate din cauza unei intârzieri a disponibilitatii datelor PIB-ului.

Romania are in acest caz o medie de 5%, in timp ce la limita inferioara se afla Germania cu o medie de 1.1%, Luxemburg si Spania cu putin peste. La peste 8% se afla Letonia.

Realizari

Noile directive generale  privind achizitiile publice si concesiunile au fost deja transpuse in legislatia nationala. Aceste directive simplifica procedurile de achizitii publice , cresc valoarea pentru bani,  imbunatatesc accesul la procedurile de ofertare pentru intreprinderile mici si mijlocii.

Negocierile cu Republica Moldova si Ucraina sa adere la Acordul privind achizitiile publice revizuit al OMC (AAP) au fost finalizate in 2015. Negocierile cu alte tari, de exemplu Australia, a inceput in 2015.

Achizitiile publice electronice genereaza economii majore. Directiva privind facturarea electronica permite schimbul de informatii partajate intre tarile UE, si e-CERTIS permite ca certificatele de achizitii publice si atestale sa fie gasite, atât in interiorul tarii cât si intre tari.

Prioritati

Sprijinirea transpunerii si punerii in aplicare a noilor directive, inclusiv tranzitia completa la depunerea electronica a ofertelor pana in 2018. Asigurarea ca directivele sunt puse in aplicare intr-un mod strategic.

Cresterea gradului de transparenta, eficienta, si responsabilitatea achizitiilor publice prin utilizarea mai buna a datelor, instituirea unui mecanism voluntar de evaluare ex-ante a proiectelor de infrastructura la scara larga, precum si sprijinirea organismelor nationale (a se vedea Strategia Pietei Unice pentru mai multe informatii).

Negocierea deschiderii pietelor de achizitii publice si reducerea sarcinii administrative cu partenerii-cheie ai UE, cum ar fi Australia, China, Japonia si Statele Unite ale Americii. Promovarea convergentei reglementarilor, in special cu Brazilia, India, Ucraina, si, eventual, Turcia.

Puteti Descarca aici Raportul Comisiei europene in format PDF.

Sursa: Comisia Europeana

Tagged with:
 

InvestRomania    a  realizat   recent   Ghidului  Investitorului  Strain   –   MADE IN ROMANIA, ‘The Foreign Investor’s  Guide 2016’, un proiect  ce face parte  din strategia  de promovare  a Romaniei ca destinatie  de investitii straine.

Au fost contopite  informatiilor  solicitate  des de investitorii  straini,  intr-un  raport care sa faciliteze cautarile  cu privire la indicatorii  macroeconomici,  legislatie, modalitati de finantare  etc.

Continutul  Ghidului  este  in  totalitate   In  limba  engleza  si prezinta   informatii legate de ecosistemul  de business din Romania, indicatorii  macroeconomici,  atat la nivel de intreg,  cat si de regiune, legislatie, taxare, modalitati  de finantare,  dar si de costuri in materie de trai la nivelul tarii.

Din ghid reise ca in ultimii 16 ani, PIB-ul in USD din România a crescut de cinci ori, iar producția a crescut în mod semnificativ în rafinament și calitate. Acest lucru e cu înaltă calificare din România a forței de muncă, femei și bărbații care care au contribuit la design-ul Mars Rover,

au contribuit la crearea una dintre cele mai importante firme de cibernetica la nivel mondial, au fabricat componente critice pentru un brand lider de aeronave care urmeaza sa fie gasite in fiecare avion nou produs, anvelope construite pentru Formula Unu, autoturisme, tehnologii concepute pentru vehicule electrice si vehicule autonome, au construit imprimante 3D de inalta tehnologie, si-au folosit creativitatea pentru a castiga festivaluri de film sau pentru a dezvolta solutii inovatoare de software, pentru a mentiona doar cateva exemple.

Acest ghid ajuta la intelegerea avantajelor competitive cheie ale Romaniei si modul in care se poate obtine cel mai bun efect de parghie. Desi povestea fiecarui investitor este diferita, ghidul se angajeaza sa ofere sprijin deplin in a face calatoria un succes.

In fiecare an, Romania se adauga inca 8 miliarde de dolari economiei sale. Vizitati-ne pentru a intelege modul. Deveniti parte a povestii de succes.

Potrivit Business rapoartului Doing Business 2015-2016 al Bancii Mondiale, Romania se afla pe locul 37 la nivel mondial privind idicele usurintei de a face afaceri, urcand 13 pozitii incepand cu 2014. Acest pozitie in clasament considera plata impozitelor este, de fapt, a doua cea mai buna dintre tarile regionale omoloage , cum ar fi Polonia (# 25), Ungaria (# 42), Bulgaria (# 38) sau Ucraina (# 83).

Pentru a sprijini intreprinzatorii, guvernul roman a simplificat, de asemenea, procesul de deschidere a unei afaceri, reducand timpul necesar de la 29 de zile, in 2004, la putin peste o saptamana in 2016. Mai mult decat atat, guvernul se angajeaza sa sprijine antreprenorii la inceput de drum cu tot mai multe stimulente.

Politica pro-crestere are implicatii suplimentare pentru mediul de afaceri romanesc, cu un capital minim necesar in scadere cu 2,3 puncte procentuale incepand cu anul 2004, atingand o valoare istorica minima de 0,6% din venitul pe cap de locuitor.

Numarul platilor anuale necesare pentru indeplinirea obligatiilor fiscale a scazut dramatic, de la 113 in 2012 (maxim istoric) la doar 14 in 2016. Cuplat cu o presiune fiscala, care este una dintre cele mai prietenoasr din UE (CIT: 16%, impozitul pe dividende: 5%, TVA: 20%), un sistem fiscal mai accesibil este urmatorul pas pentru crestere economica.

Stocul de ISD romanesc a crescut constant pe parcursul ultimilor 16 de ani, mai ales dupa 2000, cand acesta a crescut cu un factor de 6, de la 9,7 miliarde EUR, pana la 63 de miliarde de euro la sfarsitul anului 2015.

Pe sectoare de activitate, cea mai mare pondere a investitiilor straine directe a fost directionata spre productie, energie, utilitati, servicii financiare, constructii, imobiliare si comert.

Noile campioane sunt de asemenea in curs de dezvoltare, cu IT & C in crestere peste pragul de 2,5 miliarde de euro in 2014.

Un alt sector important al economiei romanesti este cel auto. Stocul ISD al sectorului a crescut la 3,24 miliarde de euro in 2014, pana la 1,3 miliarde de euro in 2004. Ford si Dacia s-au construit si imbunatatit in mod continuu instalatiile de productie, consolidand un ecosistem de furnizori de mai mult de 600 de companii.

La sfarsitul anului 2014, regiunea cea mai atragatoare pentru ISD a fost Bucuresti-Ilfov – mai mult de 35,6 EUR leu mlrd, cu o pondere de 59,2% din stocul total de ISD, urmata de regiunea Centru – cu 5830000000 EUR (9,7 % din totalul ISD) si regiunea Vest, cu 4,64 miliarde de euro (7,7% din totalul ISD). Exista o relatie puternica intre ISD si numarul de angajati din cadrul fiecarei regiuni, in special in regiunile Bucuresti-Ilfov sau Centru, unde investitiile straine au o contributie importanta.

Industriile cu valoarea adaugarea sunt concentrate in regiunile mai atragatoare pentru ISD, adica regiunile care includ IT & C clustere, inclusiv BPO / SSC, cele mai multe dintre ele fiind situate in Bucuresti-Ilfov (Oracle, HP, Microsoft, IBM), regiunea Nord-Vest si regiunea Vest (Dell, Alcatel Lucent, Autoliv, Continental), in cazul in care investitorii straini sunt axati pe forta de munca bine pregatita. Mai mult decat atat, sectoare, cum ar fi cele de automobile si aerospatial sunt situate in regiunea Centru si Nord-Vest, unde exista o disponibilitate ridicata pentru exportul in tarile occidentale. Pe de alta parte, regiunea Nord-Est este mult mai laborioasa, cu un volum mai mare de investitii straine directe in sectoare precum productia de textile sau agrobusiness.

Dupa tara de origine, stocului ISD cel mai ridicat vine din Tarile de Jos, cu 14,2 miliarde de euro in 2014 (23% din totalul ISD). Locul al doilea este ocupat de Austria, cu un stoc de investitii totale de 9,7 miliarde de euro (sau 16,1% din totalul ISD), urmata de Germania (7,4 miliarde de euro), Cipru (4.27 miliarde de euro) si Franta (4,1 miliarde euro).

Povesti de succes: Renault Romania, Cotinental, Premium AEROTEC, Procter & Gamble, Daimler AG, Microsoft, Huawei

Cresterea economica pentru anul 2015 este de 3,8%, in crestere cu 0,8 puncte procentuale fata de 2014. Principalul motor din spatele cresterii este consumului privat (6,1%), urmat de investitii (5,3%). Consumul privat a fost ajustat de reducerea cotei de TVA pentru produsele alimentare, in iunie 2015, precum si de cresterea salariilor reale.

Cu toate acestea, ne apropiem de un punct de cotitura cu estimarile privind diferenta de productie proiectata destul de aproape sa devina pozitiva in 2015, desi ramane sub 1%, pana in 2017, fara motive de ingrijorare cu privire la supraincalzire si supraindatorare.

Cuprins ghid :

Climatul investitional

De ce sa investiti in Romania

Usurinta de a face afaceri

Evolutia stocului ISD

ISD pe tari de origine si sectoare

Regiuni atractive pentru ISD

Stocul de ISD pe sectoare de activitate

Povesti de succes

Economie

Perspectivele macroeconomice

Evolutia ciclului de afaceri

Finantele publice

Forta de munca

Educatie

Energie si resurse

Infrastructura

Dezvoltarea regionala

Aspecte si cifre esentiale pe regiuni

Ecosistemul de afaceri

Moduri de a face afaceri

Structuri juridice

Infintarea unei companii

Infiintarea unui birou de sucursala

O sucursala vs o filiala

Reglementarea legislativa privind concurenta

Disponibilitate Finantare

Produse bancare locale

Finantarea prin fonduri UE

Finantarea prin Ministerul Economiei

Scheme de ajutor de stat

Plan de investitii pentru Europa

Legislatie privind dreptul si forta de munca

Reglementare privind Dreptul muncii

Tipuri de contracte

Structura costurilor

Ocuparea fortei de munca

Politica fiscala

Prezentare generala a politicii fiscale

Impozite directe

Impozit pe profit

Impozitul pe venit

Impozite indirecte – TVA

Stimulente fiscale

Conditii de viata in Romania

Costul vietii

Comunitate expati

Conditii de viata in Romania

Scoli internationale

Puteti citi documentul/ghidul integral, in limba engleza, pe investromania.gov.ro:  Descarcati Investor’s Guide 2016

 

Tagged with:
 

Guvernul va lansa sapta­mana viitoare site-ul Guvernul Romanieiwww.in­vestro­mania.gov.ro, dezvoltat in cadrul Departamentului pentru Investitii Straine si Parteneriat Public-Privat, menit sa ofere o imagine potentialilor investitori straini asupra economiei romanesti.

„Ideea de la care a pornit acest proiect a fost aceea ca site-ul sa reprezinte un portal de informatii pentru investitorii strani, astfel incat acestia sa nu fie nevoiti sa sune pe nimeni daca sunt interesati sa vada ce oportunitati de investitii ar avea in Romania. Inainte sa cons­truim portalul, ne-am uitat la site-urile de prezentare pentru investitorii straini din Cehia, Polonia si Germania“, a spus Manuel Cos­tescu, secretar de stat la Depar­tamentul pentru Investitii Straine si Parteneriat Public-Privat.

Desi au mai existat site-uri de promovare a Romaniei dedicate potentialilor investitori, acestea erau centrate pe informatii legate de structura administrativa a celor care se ocupau de departamentul pentru investitii straine, pe cand noul portal va fi centrat in jurul investitorului si va contine in-formatii utile pentru cei care doresc sa faca afaceri in Ro­mania.

„Intr-o prima faza, ne-am dorit sa facem un site care sa arate bine, sa fie in limba engleza si sa raspunda la cateva intrebari, si anume: de ce sa investesti in Romania, in ce sa investesti in Romania si cum se traieste in Romania?”, a mai spus Costescu. Ulterior, a precizat el, site-ul va fi actualizat cu o baza de date despre toate parcurile industriale din Romania, dar si cu informatii despre investitorii existenti din fiecare regiune, astfel incat, de exemplu, o firma din Japonia care vrea sa investeasca in industria lemnului in Covasna sa stie daca mai exista vreun alt investitor japonez in regiune.

„Scopul nostru este sa aratam ca Romania este o destinatie a calitatii si nu o tara ieftina. Discursul de atragere a investitiilor prin promovarea unei forte de munca ieftine functiona poate in urma cu 10 ani, dar acum nu este valabil, pentru ca firmele prezente in Romania au demonstrat ca produc bunuri si servicii cu valoare adaugata mare”, a adaugat Costescu.

Sursa si detalii in: Ziarul Financiar

Tagged with:
 

Aproximativ 20 de autoritati locale din Romania GREEN-CITIES-GREEN-REGIONS-MICvor beneficia de asistenta si expertiza elvetiana in procesul de a deveni orase verzi, prin gestionarea emisiilor de gaze cu efect de sera (GES), in vederea reducerii impactului negativ asupra climei, prin intermediul unui proiect in valoare de aproape 278.000 de franci elvetieni, potrivit datelor Terra Mileniul III, organizatia care implementeaza acest program.

Perioada de implementare a proiectului intitulat “Orase Verzi – Regiuni Verzi” este aprilie 2015 – aprilie 2017 si se va derula in parteneriat cu organizatia neguvernamentala R20 – Regiuni pentru Actiuni Climatice din Elvetia si Asociatia Municipiilor din Romania. Municipalitatile participante in cadrul proiectului vor fi ajutate, astfel, sa dezvolte si sa implementeze masuri realiste de reducere a emisiilor de GES.

In prima faza un grup de 20 municipalitati vor beneficia de know how-ul expertilor romani si elvetieni prin intermediul unei varietati de seminarii, sesiuni de training, activitati practice, o vizita de studiu in Elvetia si o conferinta internationala. Apoi acestea vor actiona ca multiplicatori de informatie pentru comunitatile din jurul lor. Astfel orasele care vor fi selectionate in cadrul proiectului, vor deveni nucleul unor regiuni verzi. Materialele rezultate in urma acestor activitati vor fi diseminate celor 109 membri ai Asociatiei Municipiilor din Romania, 103 municipii si 6 sectoare ale municipiului Bucuresti.

Pe langa informatiile acumulate, un grup de 5 municipalitati vor primi asistenta in elaborarea de inventare de emisii de gaze cu efect de sera si a unor planuri de actiune pentru trecerea la o economie verde.

Obiectivele proiectului sunt urmatoarele:

  • cresterea nivelului de informatii al autoritatilor locale romane in legatura cu economia verde si al expertizei privind dezvoltarea urbana cu emisii scazute;
  • cresterea capacitatii autoritatilor locale de a elabora si implementa politici publice responsabile din punct de vedere al climei;
  • imbunatatirea nivelului de cooperare dintre municipii si regiuni verzi din Romania si Elvetia.

Grupul tinta este alcatuit din factori de decizie locali, functionari publici si angajati in cadrul companiilor pentru servicii publice care apartin de administratia locala.

Proiectul Orase Verzi – Regiuni Verzi (Green Cities – Green Regions) se va desfasura la nivel national pe o perioada de 24 de luni si este co-finantat printr-un grant din partea Elvetiei prin intermediul Contributiei Elvetiene pentru Uniunea Europeana extinsa. Valoarea totala a proiectului este 277.565,00 CHF  din care 28.116 CHF reprezinta contributie proprie a partenerilor.

Sursa: Fundatia Terra Mileniul III

Tagged with:
 

Un nou studiu al Comisiei Europene ofera o comisia europeanaperspectiva noua asupra capacitatii administrative a tarilor membre in ceea ce priveste achizitiile publice, cu un accent firesc pe implementarea fondurilor europene structurale si de investitii (FESI). Studiul analizeaza sistemele si structurile din statele membre si face recomandari legate de modalitati de imbunatatire a calitatii proceselor legate de achizitiile publice pentru a asigura eficienta, transparenta si regularitatea utilizarii fondurilor, in acord cu Planul de Investitii pentru Europa si cu bugetul UE.

Studiul este realizat prin cercetare de birou pentru toate cele 28 de state membre, interviuri de teren pentru 15 state membre, studii de caz si un chestionar online completat de practicieni din cele 28 de state membre.

Rezumatul sistemului de achizitii publice

Bugetul Romaniei se bazeaza mai mult pe fondurile UE decat majoritatea statelor membre din cauza nivelului relativ scazut de dezvoltare economica masurata in PIB pe cap de locuitor. Din momentul in care Romania a aderat la UE in 2007, au fost introduse modificari semnificative  in sistemul de achizitiile publice. Sistemul guvernamental romanesc este puternic centralizat, inclusiv in materie de achizitii publice. In ciuda nivelului ridicat de centralizare, acest sistem ramane destul de complex si implica numeroase institutii diferite, ale caror competente nu sunt distribuite in mod clar.

Capacitatea administrativa este o problema la toate nivelurile de guvernare. Chiar si organismele de reglementare si control de achizitii publice organizate la nivel central adesea nu au personal insuficient si beneficiaza de pregatire / formare limitata in materie de achizitii publice. In acelasi timp, mediul de reglementare este in schimbare rapida. Ca rezultat, aplicarea practicilor de achizitii publice pot varia in mod substantial in timp si intre institutii, ceea ce face sistemul dificil de supravegheat in mod eficient. Coruptia precum si constrangerile bugetare sunt percepute ca fiind bariere semnificative pentru realizarea unei mai mari valoari pentru bani (value for money) in sistemul de achizitii.

Descrierea caracteristicilor

Caracteristici juridice ale sistemului de achizitii publice

Romania a transpus directivele privind achizitiile publice inainte de aderarea sa la UE, prin OUG OUG 34/2006. De atunci, aceasta legislatie primara a fost supusa unor modificari multiple si substantiale. Schimbari frecvente au afectat, de asemenea, legislatia secundara de achizitii publice, precum Decizia Guvernului roman HG 925 / 2006xxx, precum si alte reglementari cu caracter obligatoriu.

Romania aplica norme diferite la achizitiile mentionate mai sus si sub pragurile UE. Atribuirea directa este permisa pentru contracte de valoare mica sub 30.000 de euro pentru servicii si 100.000 pentru lucrari. Proceduri simplificate pot fi aplicate pentru contracte intre 30.000 de euro si  134.000 EUR pentru bunuri si servicii si 134.000 EUR si 5186000 EUR pentru lucrari.

In timp ce procedurile deschise sunt de departe cele mai utilizate in mod obisnuit, reprezentand aproximativ trei sferturi din totalul contractelor, Romania, de asemenea, utilizaaza medie mai mult procedura de negociere fara publicare, acordurile-cadru si e-achizitii/licitatii electronice xxxi. Utilizarea licitatiilor electronice pentru aproximativ 7% din contracte, face situatia Romaniei unica in tarile din Europa Centrala si de Est, unde acestea sunt rare.

Sistemul institutional

Numeroase institutii au roluri si responsabilitati relevante in domeniul achizitiilor publice. Pana nu demult, existau trei organisme principale: Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP), Unitatea pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice (UCVAP), iar Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC). Odata cu trecerea din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr 13 din 20 mai, 2015i, ANRMAP si UCVAP devin o agentie unica nationala de achizitii publice (ANAP) din cadrul Ministerului de Finante.

Nou creatul ANAP va fi organismul de achizitie primar din Romania, fiind responsabil pentru functiile de elaborare a politicilor,  executive si de control legislativ. Aceasta din urma include controalele ex ante ale tuturor documentelor de licitatie, inainte de publicarea pe portalul national de achizitii electronice, indiferent de valoarea sau procedura lor. Spre deosebire de ANRMAP, noul ANAP va avea o structura mult mai putin centralizata, care ar trebui sa ii permita sa serveasca mai bine nevoile diverse ale diferitelor regiuni ale tarii.

CNSC este organism administrativ de prima instanta cu jurisdictie asupra achizitiilor publice. Acesta urmareste sa garanteze conformitatea autoritatilor contractante cu legislatia, prin solutionarea plangerilor depuse de orice persoana, care sustine ca drepturile lor sau interese legitime au fost incalcate printr-un act al autoritatii contractante. El are puterea de a anula actiunea care lezeaza reclamantul, de a anula o procedura de atribuire sau de a obliga o autoritate contractanta sa ia masuri corective. Atat autoritatile contractante cat si reclamantii pot contesta deciziile CNSC in fata Curtii de Apel a judetului in care se afla autoritatea contractanta. Cu privire la recurs impotriva unei decizii a CNSC este definitiva si obligatorie pentru toate partile implicate. Mai mult decat atat, Romania a instituit recent limite de timp stricte cu privire la procedurile de remediere: nu mai mult de patru luni de la pronuntarea horararii, cel mai scurt in UE.

Principalul organism de supraveghere in ceea ce priveste achizitiile publice este Curtea de Conturi. Ea efectueaza controale ex post ale planificarii, gestionarii si utilizarii resurselor financiare din sectorul public, inclusiv prin intermediul achizitiilor publice. Acesta raporteaza constatari si nereguli la ANRMAP / ANAP si Directia Nationala Anticoruptie (DNA), care controleaza si, daca sunt justificate, se aplica sanctiunile corespunzatoare. In cadrul Curtii de Conturi, Autoritatea de Audit este responsabila de auditul extern al proiectelor cofinantate de UE, si controleaza, de asemenea, procedurile de achizitii publice, cu propriile sale competente.

In plus, Consiliul Concurentei, un organism administrativ autonom care vizeaza protejarea si stimularea concurentei in Romania, isi asuma si un alt tip de control al achizitiilor publice prin intermediul Modulului de Licitatii Trucate (MLT). MLT analizeaza rapoartele de control ale ANRMAP / ANAP, CNSC si Curtea de Conturi a Romaniei pentru a identifica eventualele practici anticoncurentiale in cadrul procedurilor de achizitii publice. Pe baza rezultatelor, MLT efectueaza investigatii in anumite cazuri selectate in colaborare cu institutiile mentionate mai sus si poate sanctiona nereguli prin amenzi aplicate, autoritatilor contractante.

Alte institutii implicate in reglementarea, punerea in aplicare, controlul si sanctionarea achizitiilor publice se numara Centrul National de Management pentru Societatea Informationala, Autoritatile de Management ale fondurilor UE, Autoritatea pentru Certificari si plati, DNA, Agentia Nationala de Integritate (ANI), si Departamentul pentru Lupta Antifrauda. Fiecare dintre ele contribuie la monitorizarea si punerea in aplicare a achizitiilor publice, precum si initierea si modificarea legislatiei, dar responsabilitatile nu sunt clar delimitate.

Aspecte-cheie care au o influenta asupra capacitatii administrative

Resurse umane: La nivel de politica si de supraveghere nationala, defalcari detaliate ale nivelurilor de responsabilitate si de calificare sunt publicate ca parte a rapoartelor anuale de activitate a organizatiilor, cum ar fi Curtea Nationala de Conturi, CNSC si ambele componente ale ANAP. Personalul lor este format din functionari publici, incluzand in principal consilieri economici si tehnici, consilieri juridici si personal administrativ. Nivelurile de personal sunt frecvent criticate ca fiind prea scazute/reduse, date fiind responsabilitatile avute de aceste organisme.

De exemplu, ANRMAP efectua verificarea ex-ante a tuturor documentelor de atribuire din tara si avea obligatia de a examina astfel de documente in termen de doua saptamani de la depunere. Intarzierile erau in mod frecvent de doua ori  durata respectiva, avand ca rezultat intarzieri sistematice in procesul de achizitii publice. Mai mult decat atat, lipsa de claritate si precizie in asistenta furnizata autoritatilor contractante care au depus documente  pentru care sunt necesare amendamente, au determinat adesea intarzieri suplimentare . Acest lucru a fost, de asemenea, atribuit deficientelor de capacitate administrativa. In plus fata de controalele ex ante ale tuturor contractelor, ANRMAP a avut alte responsabilitati, inclusiv controalele ex-post. In 2013, ANRMAP a avut un personal total de 139 ii. In mod similar, cei 91 de angajati ai CNSC lupta pentru a face fata procesarii a 5,739 plangerile primite in 2013xxii.

In plus, majoritatea autoritatilor contractante nu dispun de suficiente resurse umane si personal instruit pentru a defini criterii de selectie, pregatirea documentelor de licitatie, evaluarea ofertelor si pentru a garanta o executie corecta a contractelor xxx.

Pe langa problema este lipsei de personal, este si lipsa de expertiza in materie de achizitii publice specifice. Drept urmare, autoritatile contractante se bazeaza frecvent pe consultanti externi pentru pregatirea documentelor de licitatie. Cu toate acestea, consultanti externi vin cu propriile lor probleme, cum ar fi lipsa de impartialitate. Mai mult decat atat, activitatea desfasurata de catre consultanti nu este intotdeauna agreata de catre autoritate, limitand si mai mult valoarea adaugata a acestora. Dificultati similare apar de multe ori in timpul fazei de implementare.

Structuri:  ANAP si Curtea Nationala de Conturi impart responsabilitatile pentru proiectarea, implementarea si controlul politicii de achizitii publice, cu Ministerul Fondurilor Europene (MFE) competent pentru controlul  proiectelor finantate de UE si, prin urmare, sunt principalii furnizori de programe de formare, orientari si evenimente de informare in acest domeniu.

Formare: ANRMAP organiza cursuri de formare printr-un departament specializat dedicat practicienilor in achizitii publice si a altor parti interesate, cum ar fi judecatorii ai instantelor de apel si furniza consultanta in mod regulat autoritatilor contractante atunci cand efectua controale ale procedurilor de licitatie. Aceasta practica va fi continuata de catre ANAP, care isi asuma responsabilitatea pentru formarea personalului propriu si mai mare a populatiei autoritatiilor contractante prin intermediul unor orientari metodologice. Anap a restabilit deja un serviciu de asistenta atat pentru autoritatile contractante si operatorii economici prin intermediul site-ul ANRMAP, desi ea are inca nevoie sa fie dezvoltat in continuare.

Achizitiile publice sunt, de asemenea, unul dintre domeniile prioritare ale programului de formare a Curtii Nationale de Conturi , precum si strategia de perfectionare a lui MFE. O serie de cursuri sunt organizate in fiecare an, concentrandu-se fie pe punerea in aplicare generala a legii privind achizitiile publice, auditul de achizitii publice sau pe aplicarea regulamentelor privinf fondurile  UE iii.

Mai mult decat atat, este in curs de desfasurare un proiect de asistenta tehnica, numit “Sprijin pentru personalul implicat in gestionarea instrumentelor structurale, in vederea optimizarii sistemului de achizitii publice”, acesta urmareste sa asigure diseminarea si schimbul de informatii cu privire la utilizarea achizitiilor publice de catre personalul care se ocupa cu administrarea fondurilor UE la toate nivelurile, inclusiv autoritatile de management, organismele intermediare, autoritatile de certificare, autoritatile de audit si beneficiarii. Acesta include programe de formare specifice cu privire la utilizarea fondurilor UE prin achizitii publice si organizarea grupurilor de lucru intre cele doua componente ale ANAP, MFE, Autoritatea de Audit si Management iv.

Sisteme / instrumente: Autoritatile centrale care activeaza in domeniul achizitiilor publice au elaborat ghiduri si documentatia de licitatie standardizata pentru uzul autoritatilor contractante la toate nivelurile. In plus, MFE a creat un ghid privind principalele riscuri ale utilizarii fondurilor UE prin intermediul achizitiilor publice pentru authoritie sv contractante. Unele documente de licitatie standardizate, sunt, de asemenea, deja disponibile pentru proiectele de infrastructura in sectoarele mediului si transporturilor. Mai mult decat atat, ANRMAP a elaborat documentatii de atribuire standardizate, formulare si contracte standard in diverse sectoare (modernizarea drumurilor, furnizare lapte si de software, precum si servicii de supravegherea muncii).

E-achizitii publice/ Licitatii electronice

Din 2006, autoritatile contractante sunt obligate sa incheie 40% din contractele anuale de achizitii publice in valoare de peste 30.000 de euro prin metode electronice, fie prin proceduri de achizitii publice end-to-end sau prin achizitii directe prin intermediul catalogului vi electronic. Achizitiile publice exclusiv electronice de la anuntul de participare pana la depunerea ofertei,  au constituit la 1,05 miliarde de euro in 2011, sau 6,2% din totalul achizitiilor vii. In timp ce aceasta cifra a fost doar jumatate din media UE, Romania este inaintea multor alte state membre. Un factor care ar putea fi de interes in randul comunitatii de afaceri.

In 2012, 19% din intreprinderile au utilizat sistemul de achizitii publice electronice pentru a avea acces la documentele de licitatie, cu mult peste media UE de 13%. Utilizarea pe scara larga a licitatiilor electronice in Romania ar trebui sa fie evidentiata pentru ca reprezinta aproximativ de trei ori valoarea contractelor procesate prin depunere electronica in acelasi an vii.

In 2014, 45,283 proceduri in valoare la 21,9 miliarde de euro au fost efectuate in mod exclusiv online viii. In acelasi an, o medie de 22% din totalul procesului de achizitie a fost realizat integral prin mijloace electronice.

Sub supravegherea Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale, Agentia pentru Agenda Digitala a Romaniei este institutia publica responsabila de e-guvernare si, prin urmare, este responsabila pentru Sistemul Electronic National pentru Achizitii Publice (SEAP).

SEAP este o platforma de achizitii publice, care functioneaza ca un portal pentru toate institutiile publice,  care doresc sa achizitioneze bunuri, servicii si lucrari, electronic. Operatorii publici si ofertanti trebuie sa se inregistreze in SEAP la fiecare doi ani si sa plateasca o taxa pentru a obtine certificate digitale pentru autentificarea in sistem si semnatura electronica. Functionalitatile SEAP includ publicarea online a anunturilor de participare si a documentatiei de licitatie, facilitand interoperabilitatea cu Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, precum si  depunerea electronica a documentatiei de licitatie six. SEAP permite, de asemenea, autoritatilor contractante sa efectueze achizitii directe pe cale electronica. In 2014, achizitiile s-au ridicat la o valoare de aproximativ 14 miliarde viii euro.

Obiectivele strategice privind dezvoltarea achizitiilor publice electronice sunt definite in Strategia Nationala privind Agenda Digitala a Romaniei, care a stabilit obiectivul de a creste utilizarea SEAP pana la 60% din procedurile de achizitii publice in 2014  x. Agenda Digitala a Romaniei, de asemenea, isi propune sa sprijine imbunatatirea licitatii electronice prin dezvoltarea de noi functionalitati in SEAP.

Coruptia

Frauda, ​​coruptia si conflictele de interese sunt preocupari majore in domeniul achizitiilor publice din Romania. Perceptia coruptiei este una dintre cele mai ridicate din UE, cu 91% dintre respondenti spun ca fenomenul coruptiei este larg raspandit, cu mult peste media UE de 75% xi.

Conform indicatorilor de guvernare ale Bancii Mondiale, Romania se situeaza pe ultimul loc intre tarile UE in ceea ce priveste controlul coruptiei si eficienta guvernarii xii. Mituirea este cea mai frecventa forma citata de coruptie in cadrul proceselor de achizitii publice, urmata de licitatii trucate si conflict de interese xiii.

In plus, un raport privind eficienta si transparenta achizitiilor publice din Romania, elaborat in cadrul unui proiect de cross-country co-finantat de OLAF, a subliniat recent ca achizitiile publice ii lipsesc cu fermitate de transparenta in toate etapele de procedures xiv licitatie. In primul rand, in timpul identificarii necesitatilor de catre autoritatea contractanta, neregulile constau, in principal, in divulgarea de informatii confidentiale anumitor concurenti, introducerea unor clauze ascunse pentru a favoriza un ofertant sau cresterea pretului unui contract. Selectarea procedurilor de asemenea, limiteaza adesea concurenta cu termene excesiv de scurte, adaugarea unor ofertanti fictivi sau transmiterea unor invitatii catre firmele putin probabil sa prezinte oferte competitive.

Raportul subliniaza, de asemenea, incalcari in atribuirea contractelor, in special descalificarea concurentilor fara temei legal, atribuiri facute catre societati care nu indeplinesc criteriile, exercitarea de influenta asupra comisiei de selectie, sau modificarea documentelor de licitatie dupa finalizarea procedurii. Frauda are loc, de asemenea, in timpul executarii contractului, in principal prin plata pentru activitati non-existente sau lipsa unor controale suficiente de livrare care duce la servicii, bunuri sau lucrari de calitate redusa. Pana in prezent, conflictul de interese este definit mai restrans in legislatia romaneasca decat standardele UE, limitand capacitatea guvernului de a-l combate . Cu toate acestea, acest lucru va fi cu transpunerea Directivei xv privind achizitiile publice din 2014.

Totusi, au existat unele evolutii pozitive. O initiativa promitatoare este un sistem IT bazat pe controalelor ex ante numit “Prevent”, elaborat de catre Agentia Nationala de Integritate (ANI) pentru a identifica conflictele de interese in atribuirea contractelor de achizitii publice. Toti functionarii publici implicati in procedurile de achizitii publice vor fi obligati sa prezinte detalii personale relevante pentru a identifica orice posibil conflict de interese. Aceste date vor fi integrate in platforma SEAP existenta, astfel incat sistemul analizeaza si detecteaza eventualele probleme si le raporteaza autoritatilor contractante. In prima faza, Prevent va fi aplicat numai la fondurile UE, cu extindere pentru a include toate achizitiile publice xvi.

Strategia Nationala Anticoruptie 2012-2015 (SNA) defineste obiective majore pentru a promova integritatea si buna guvernare in toate institutiile publice. Ea se bazeaza pe rezultatele obtinute din cele doua strategii anterioare anticoruptie si pe o  ampla consultare publica, care a implicat mai mult de 500 de parti interesate, publice si private. SNA este axata pe aplicarea stricta a legislatiei existente, precum si monitorizarea si evaluarea planului xvii de actiune corespunzatoar. Aceasta din urma combina masurile de prevenire si de urmarire penala care vizeaza cresterea nivelului de educatie anticoruptie in randul angajatilor publici, utilizarea eficienta a controalelor administrative si prevenirea conflictelor de interese in achizitiile publice.

Agenda Europa 2020

Sistemul de achizitii romanesc este folosit pentru a promova obiectivele strategice in conformitate cu agenda Europa 2020 in primul rand in politica de mediu. Ministerul Mediului a dezvoltat recent un plan de actiune pentru achizitiile verzi, ceea ce face Romania printre ultimele SM care se ocupa de acest lucru xviii. Planul de actiune stabileste obiective pentru aplicarea criteriilor ecologice in achizitionarea anumitor tipuri de produse, inclusiv produse de curatare si servicii, constructii, echipamente de iluminat, produse alimentare ecologice si bauturi, mobilier, echipamente IT si hartie. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului emite un raport anual de monitorizare cu privire la utilizarea achizitiilor publice ecologice. Raportul se bazeaza pe informatiile inregistrate in cadrul platformei nationale de licitatii publice si raportarea facuta de authoritile xix contractante. Ministerul Mediului organizeaza, de asemenea, evenimente de informare si conferinte privind achizitiile publice ecologice precum si programe de formare pentru achizitorii publice in administratia centrala si locala.

La fel ca in majoritatea statelor membre, Romania nu are o strategie nationala privind politica de achizitii publice dedicata, inovatoare. Cu toate acestea, inovatia in sine este adesea mentionata ca un criteriu general, inclusiv prin calitatea si eficacitatea si utilizarea celor mai bune technologii xx disponibile. In plus, IMM-urile castiga in prezent, 59% din contracte publice care depasesc pragurile si nu par, prin urmare, sa fie dezavantajate in mod semnificativ in procedurile  xxi de achizitii publice romanesti.

In cele din urma, in domeniul politicii sociale, fiecare licitatie publica este obligata prin lege sa includa cerinte sociale minime privind protectia muncii si conditiile care sunt in vigoare la nivel xx national. Ca urmare, majoritatea autoritatilor contractante folosesc consideratii de ordin social in documentele de licitatie, punand Romania  inaintea mediei la nivelul UE.

Nereguli si constatari facute de autoritatile nationale de audit

Rapoartelor anuale de activitate ale CNSC si Curtea Nationala de Conturi indica faptul ca multe nereguli detectate in cheltuielile publice sunt legate de achizitiile publice. CNSC raporteaza ca mai mult de doua treimi din toate procedurile de achizitii publice derulate in Romania au facut obiectul unor plangeri in 2013. Aproape 40% dintre plangeri au fost cu privire la contractele de achizitii publice finantate din funduri europene xxii . In 2014, au fost depuse si solutionate 1.581 de sesizari la CNSC, in ceea ce priveste procedurile finantate de UE si 2172 sesizari in ceea ce priveste proiectele finantate din afara UE.

Cele mai frecvente tipuri de nereguli includ utilizarea nejustificata a proceduri de atribuire care sa fie aplicate in mod normal, ca exceptii, divizarea unui contract in mai multe contracte mai mici pentru a evita procedurile de achizitii publice, ignorand normele in materie de transparenta, in special cele referitoare la publicarea anuntului de atribuire in perioada specificata prin lege, precum si utilizarea necorespunzatoare si subiectiva a criteriilor in timpul evaluarii ofertei xxiii.

Curtea Nationala de Conturi raporteaza ca cele mai multe dintre corectiile financiare aplicate programelor finantate de UE sunt datorate nerespectarii legislatiei iii achizitiilor publice. Principalele deficiente se refera la aplicarea criteriilor de calificare si selectie restrictive, nerespectarea ofertei castigatoare cu criteriile din documentatia de atribuire, nerespectarea cerintelor de publicitate si de transparenta in atribuire, acte aditionale suplimentare la acelasi contractant prin negociere cu incalcarea prevederilor legale privind imprevizibilitate si nerespectarea principiului egalitatii. Atunci cand este relevant, Curtea Nationala de Conturi raporteaza constatarile sale privind nerespectarea legislatiei privind achizitiile publice catre autoritatile de urmarire penala. 17 de cazuri au fost identificate de catre Autoritatea de Audit in 2013.

Mai mult, Romania este identificata de CE ca tara-tinta care are nevoie de un plan de actiune specific pentru a remedia deficientele privind achizitiile publice. Intr-adevar, multe corectii financiare si rezervele au fost aplicate programelor finantate de UE din Romania in ultimii ani din cauza unor nereguli de achizitii publice si de suspiciune de frauda si complicitate in atribuirea contractelor xxiv publice.

Perspectiva

Romania a adoptat o strategie nationala cuprinzatoare pentru Achizitii Publice in 2015. Un plan detaliat de actiune operational a fost anexat la strategie, in scopul de a creste probabilitatea de succes, si dupa cum este prevazut in Acordul de parteneriat al Romaniei cu CE, din 2014.

Pe termen lung, perspectivele sunt in principal axate pe o serie de initiative destinate pentru imbunatatirea capacitatii administrative.

In primul rand, pentru a face fata provocarilor privind capacitatea administrativa, a fost adoptata o strategie privind consolidarea eficientei administratiei publice 2014-2020, ca parte a reformei continue a administratiei xxv publice, impreuna cu un plan de actiune pentru implementarea sa xxvi . Strategia urmareste sa clarifice mandatele si competentele intre nivelul central si local, pentru modernizarea proceselor de management si sa reduca birocratia si sa simplifice procedurile, atat pentru cetateni cat si intreprinderi. In plus, o Strategie Nationala de Formare Profesionala in domeniul achizitiilor xxvii publice vor avea ca scop consolidarea capacitatilor de autoritatilor xxviii contractante.

In al doilea rand, se are in vedere o crestere a numarului de angajati ANAP viitorul apropiat. De fapt, noul pachet legislativ pentru punerea in aplicare a noilor directive va prevedea posibilitatea ca ANAP sa revina la contractanti autorizati in mod specific. Organele legislative romanesti intentioneaza de asemenea sa introduca o noua profesie, achizitorul public, care va fi organizata pe trei niveluri profesionale: management, expert si consilier. O lista centralizata a tuturor profesionistilor care poarta titlul de achizitorii publici se va afla initial la ANAP, si, ulterior, la un organism profesional independent, similar unei asociatii. ANAP va putea apoi sa apeleze la contractanti atunci cand personalul permanent se dovedeste insuficient.

ANALIZA

Puncte forte

De la aderarea la UE, Romania a facut imbunatatiri la cadrul legislativ si de reglementare a achizitiilor publice, si urmareste constant reforme suplimentare pentru a imbunatati sistemul global. De exemplu, crearea unui grup comun de lucru care reuneste cele doua componente ale ANAP, precum si CNSC de a lucra pentru a intocmi instructiuni si ghiduri pentru armonizarea interpretarii legislatiei nationale si europene cu privire la aspectele specifice.

In ultimii ani, Romania a facut unele progrese in lupta impotriva coruptiei si in aducerea unui numar mai mare de cazuri in judecata si in cele din urma, condamnare. In plus, au fost create mai multe mecanisme pentru a detecta posibilele conflicte de interese in toate etapele procedurilor de achizitii publice si de a identifica si sanctiona practicile frauduloase. SNA este prezentata drept o buna practica la nivel mondial de catre Transparency International si reprezinta un cadru solid pentru reforme, deoarece ia in considerare lectiile invatate si esecurile din trecut si pune accentul pe coordonare precum si pe monitorizare si evaluare.

In sfarsit, structura centralizata a sistemului electronic de achizitii publice pare sa fie adaptata pentru a stimula utilizarea unui instrument comun, SEAP, de catre autoritatile contractante si ofertanti pentru indeplinirea obiectivelor ambitioase fixate la nivel national.

Puncte slabe

In ciuda progreselor inregistrate in ultimii ani, achizitiile publice din Romania continua sa fie un motiv de ingrijorare  xxx. Se considera ca legislatia privind achizitiile este, in general,  lipsita de coordonare si de coerenta si necesita revizuiri frecvente. Legislatia secundara si regulamentele de punere in aplicare sunt adesea vazute ca in contradictie cu legile primare, care rezulta in punerea in aplicare incoerenta. Aceasta inconsecventa face dificil pentru practicienii onesti si potentialii furnizori sa tina pasul cu reglementarile, face mai usor pentru cei cu motive ascunse sa manipuleze sistemul.

Acelasi lucru este valabil si pentru structura institutionala, care este compusa din mai multi actori cu responsabilitati care de multe ori se suprapun, rezultand in operatiuni ineficiente si decizii si indrumare contradictorii, pentru autoritatilor contractante. Absenta unor orientari clare si practice interpretarea legii este o sursa de incertitudine pentru practicienii publici si participanti xxix.

Capacitatea administrativa este o alta provocare fundamentala pentru Romania, ale carei reforme si absorbtie a fondurilor structurale ale UE sunt adesea intarziate de lipsa de punere in aplicare, capacitatea si structura instabila a administratiilor publice. Progresul in abordarea lipsei de personal calificat in domeniul achizitiilor publice a fost pana in prezent limitat xxx si povara administrativa pentru ofertanti este inca una dintre cele mai mari din UE xxxi. Mai mult decat atat, chiar daca lupta impotriva coruptiei a devenit o prioritate nationala, exista inca o rezistenta ridicata la masuri de integritate si anticoruptie la nivel politic si administrativ. Lipsa unui mecanism puternic de solutionare a reclamatiilor, precum si de executare efectiva a hotararilor judecatoresti ramane, de asemenea, problematica xxx.

Recomandari

  • O structura legala mai coerenta: In viziunea CE, este importanta o reforma fundamentala a legislatiei in domeniul achizitiilor publice si trebuie limitate viitoare modificari ale legislatiei specifice
  • Combaterea coruptiei: Se recomanda cresterea sanctiunilor si imbunatatirea eforturilor cu scopul diminuarii abuzurilor in sfera achizitiilor publice. Se recomanda dezvoltarea unui mecanism de solutionare a reclamatiilor si stabilirea unei modalitati de a anula contracte atribuite in mod necorespunzator. De asemenea, Romania trebuie sa dezvolte mecanisme de prevenire si control pentru prevenirea si detectarea coruptiei la nivel inalt, cum ar fi stabilirea unui cod de conduita.
  • Cresterea capacitatii administrative: Studiul recomanda realizarea de traininguri pentru functionari si organizarea un birou de suport „ad-hoc” prin intermediul unui call center
  • ANAP: Comisia recomanda Romaniei sa profite de crearea agentiei consolidate de achizitii publice – ANAP – intarindu-i independenta
  • Reducerea costurilor de ofertare: Este importanta reformarea procesului de ofertare avand in vedere perspectiva ofertantului – trebuie redusa povara administrativa a ofertantului

Documentul integral in limba engleza: Achizitiile publice – Studiu privind capacitatea administrativa in UE, Romania

i Ordonanta de urgenta a Guvernului nr . 13/2015, denumit in continuare “OUG 13/2015”.
ii ANRMAP (2014), Raportul anual de activitate 2013.
iii Curtea Romana de Conturi (2013), Raportul anual de activitate.
iv Ministerul Fondurilor Europene (2014), Acordul Romania de parteneriat pentru programarea 2014-2020
perioada.
v Acordul v Parteneriat (2014) pentru Romania, in conformitate cu articolele 14 si 15 din Regulamentul (UE). N.1303 / 2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 17 decembrie 2013 este disponibil la adresa: http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-2020/acord- parteneriat/PA_2014RO16M8PA001_1_1_ro.pdf
vi Hotarirea Guvernului nr. 1660/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica prin mijloace electronice din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.
vii Comisia Europeana (2013), DG MARKT,  Achizitiile publice de stat raport.
viii Agentia pentru Agenda digitala a Romaniei (AADR) (2014), Raportul anual.
ix Agentia pentru Agenda digitala a Romaniei (2014), Sistemul Electronic de Achizitii Publice – Manual de utilizare.

x Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale (2014), Strategia Nationala privind Agentia pentru Agenda digitala a Romaniei
xi Comisia Europeana (2014), DG HOME & DG COMM, Flash Eurobarometru 374 Intreprinderile de ancheta ”
Atitudini fata de coruptie in UE.
xii Indicatorii de guvernare Banca Mondiala, 2012 date privind 215 de tari, 2013.
xiii PwC pentru Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF), (2013), Achizitii publice: Costurile platite pentru coruptie, identificarea si reducerea, coruptiei in achizitiile publice in UE.
xiv Parteneriat pentru Dezvoltare Sociala si Expert Forum (2014), evaluarea eficientei, integritatii si transparentei sistemului romanesc de achizitii publice, co-finantat de OLAF si Hercule II 2007 Program 2013.
xv Comisia Europeana (2015) Document de lucru al serviciilor Comisiei Romania: Raportul tehnic. Care insoteste Raportul de document al Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele realizate in Romania in cadrul de cooperare si verificare.
xvi Comisia Europeana (2011), DG REGIO, Evaluarea sistemului de achizitii publice din Romania.
xvii Transparency International (2013), Bune practici in strategia anticoruptie.
xviii Programul elvetian-roman Cooperare (2014), Achizitii publice in Romania, Ecologice (achizitii verzi in Romania), Centrul pentru Politici Durabile (Centrul pentru Politici Durabile) ECOPOLIS.
xix Comisia Europeana (2012), DG RTD, cele mai bune practici privind achizitiile publice ecologice sau durabile si a unor noi orientari.
xx Kahlenborn, Walter; Christine Moser; Joep Frijdal si Michael Essig (2011), utilizarea strategica a achizitiilor publice in Europa, Raport Final al Comisiei Europene, DG MARKT / 2010/02 / C, Berlin: Comisia Europeana

xxi Adelphi (2014), DG MARKT, accesul IMM-urilor la pietele de achizitii publice si de agregare a cererii in UE.
xxii Consiliul National pentru Solutionare a Contestatiilor (2014), Raport de activitate 2013.
xxiii EurActiv (2014), coruptia Achizitiile publice din Romania, Raportul special.
xxiv Comisia Europeana (2014), DG REGIO, Raportul anual de activitate 2013.
xxv ​​Comunicare a Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (2013), Reforma
Administratiei Publice (reforma administratiei publice).
xxvi Documentul european de lucru al Comisiei (2015), Raport de tara Romania 2015, inclusiv o adancime de revizuire privind prevenirea si corectarea dezechilibrelor macroeconomice, COM (2015) 85 final.
xxvii Acordul de Parteneriat (2014) pentru Romania, in conformitate cu articolele 14 si 15 din Regulamentul (UE). N.1303 / 2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 17 decembrie 2013 este disponibil la adresa: http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-2020/acord- parteneriat/PA_2014RO16M8PA001_1_1_ro.pdf
xxviii Guvernul Romaniei (2014), Programul National de Reforma 2014 (Programul national de reforma).

xxix Comisia Europeana (2011), DG REGIO, Evaluarea sistemului de achizitii publice din Romania.

xxx Document al Comisiei Europene al Personalului de lucru (2014), care insoteste recomandarea documentului
de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul national de reforma din Romania 2014 si oferind un aviz al Consiliului privind Programul de convergenta 2014 din Romania, COM (2014) 424 final.
xxxi Comisia Europeana (2011), DG MARKT, achizitiile publice in Europa, costurile si eficienta.

Tagged with:
 

Economie – Conferinta organizata de Reprezentanta Comisiei Europene in Romania, in parteneriat cu Ministerul Finantelor Publice, a lansat in 9 martie „Raportul de tara pentru Romania”, publicat de Comisia Europeana in data de 26 februarie 2016.

Urmatorul pas dupa publicarea raportului este transmiterea, de catre autoritatile romane, a Programului National de Reforma si a Programului de Convergenta.

Rezumat Raportul de tara pentru Romania

Raportul evalueaza economia Romaniei prin prisma analizei anuale a cresterii pentru 2016 efectuate de Comisia Europeana, care a fost publicata la 26 noiembrie 2015.  Analiza recomanda sa se aiba in vedere trei prioritati pentru politica economica si sociala a UE in 2016: relansarea investitiilor, continuarea reformelor structurale menite sa modernizeze economiile statelor membre si adoptarea unor politici bugetare responsabile. In acelasi timp, Comisia a publicat Raportul  privind  mecanismul  de  alerta,  care  a initiat cea de a cincea runda anuala a procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. Raportul privind mecanismul de alerta a identificat Romania ca   fiind   o   tara   care   necesita   un   alt   bilant aprofundat.

Cresterea economica a fost semnificativa in ultimii trei ani, aceasta largindu-si treptat baza. In urma crizei financiare din 2009, economia Romaniei s-a stabilizat cu sprijinul programelor de asistenta financiara UE-FMI. Incepand din 2013, aceasta s-a extins puternic, motoarele cresterii trecand, treptat, de la exporturile nete la cererea interna. Consumul privat si-a revenit la nivelul maxim   de   dupa   2008,   pe   fondul   cresterii veniturilor disponibile ale gospodariilor, fiind impulsionat de majorarea puternica a salariilor si de inflatia negativa. Investitiile s-au redresat mai incet, insa s-au apropiat de ratele de crestere din perioada anterioara crizei. Pe de alta parte, cererea interna  solida  incurajeaza  importurile,  insa deficitul de cont curent s-a marit doar marginal in anul precedent, intrucat cotele de piata ale exporturilor au continuat sa creasca, in special in sectorul serviciilor. Se asteapta ca stimulentele fiscale sa impulsioneze cresterea peste potential a PIB-ului real in perioada 2016-2017. Aceste masuri,  combinate  cu  accelerarea  cresterii salariilor, vor adauga si mai multa presiune asupra cererii  interne,  care  este  deja  solida.  In  acelasi timp, masurile de politica referitoare la partea de oferta a economiei, cum ar fi investitiile in inovare si in infrastructura sau imbunatatirile aduse mediului   de   afaceri   si   administratiei  publice, raman limitate. Principala provocare va fi aceea de a asigura o crestere economica echilibrata si durabila in viitor.

Piata fortei de munca se restrange, pe fondul unei cresteri economice solide. Rata somajului a fost in general stabila, situandu-se sub 7 %, si se asteapta ca aceasta sa scada intr-o oarecare masura in urmatorii doi ani. Rata de ocupare a fortei de munca a crescut si se preconizeaza ca aceasta isi va mentine tendinta ascendenta, cresterea concentrandu-se   in   sectoarele   cu   o   valoare adaugata ridicata. Cu toate acestea, emigratia puternica,  inclusiv  a lucratorilor  cu  inalta calificare,  combinata  cu  imbatranirea populatiei, reprezinta o provocare pentru sprijinirea unei economii competitive. Reducerea din 2014 a contributiilor la sistemul de asigurari sociale a sprijinit limitarea, pana acum, a costurilor unitare ale muncii, insa acestea pot sa depaseasca productivitatea muncii in viitor, deoarece piata fortei de munca se restrange.

Finantele publice au fost stabile in 2015, dar se prevede o deteriorare a acestora ca urmare a cresterii cheltuielilor si a reducerii TVA-ului si a altor   taxe.   Romania   si-a   atins,   in   2014, obiectivul pe termen mediu, si anume un deficit de 1 %  din  PIB  in  termeni  structurali.  In  2015, imbunatatirea colectarii impozitelor i-a permis Romaniei sa isi mentina obiectivul pe termen mediu, in pofida unor derapaje in materie de cheltuieli.  Cu  toate  acestea,  se preconizeaza  ca noile reduceri fiscale din 2016 si 2017, precum si cresterea salariilor din sectorul public vor majora deficitul  la  3¾ %  din  PIB  pana  in  2017.  Se asteapta ca datoria publica sa creasca la peste 40 % in aceeasi perioada.

Odata cu finalizarea programului de asistenta financiara, increderea pietei se va baza pe mentinerea stabilitatii sectorului financiar si pe punerea in aplicare a unei politici bugetare si a unor reforme structurale durabile. Al treilea program consecutiv de asistenta privind balanta de plati pentru Romania (2013-2015) s-a incheiat in luna septembrie. Avand in vedere platile efectuate in cadrul primului program (2009-2011), Romania va face obiectul unei supravegheri post-program pana in primavara anului 2018, cand se estimeaza ca  70 %  din  imprumutul acordat  de  Uniunea Europeana va fi rambursat. Mentinerea unor conditii de piata favorabile si a unor perspective de crestere  echilibrate,  precum  si  promovarea unor rezultate pozitive pe plan social si pe piata muncii sunt corelate cu punerea in aplicare a unor reforme structurale pentru a imbunatati competitivitatea, ocuparea fortei de munca si coeziunea sociala.

Romania a realizat progrese limitate in ceea ce priveste punerea in aplicare a recomandarilor specifice fiecarei tari din 2015. Cel de al treilea program de asistenta financiara pentru balanta de plati (2013-2015) s-a incheiat in septembrie 2015, fara   a   se   fi   finalizat  bilantul.  Romania  si-a mentinut obiectivul pe termen mediu in 2015, dar se preconizeaza ca se va abate in mod semnificativ de la acesta in 2016 si 2017. S-au realizat progrese limitate in domeniul respectarii obligatiilor fiscale. Nu s-a inregistrat niciun progres in ceea ce priveste egalizarea varstei de pensionare pentru barbati si pentru femei. S-au realizat progrese limitate in privinta asigurarii faptului ca  Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca dispune de personalul adecvat, a consolidarii masurilor active de pe piata fortei de munca si a reducerii fenomenului de  parasire  timpurie  a  scolii.  S-au inregistrat unele progrese in ceea ce priveste furnizarea si calitatea educatiei si a ingrijirii pentru copiii prescolari, in special pentru copiii in varsta de peste trei ani. S-au realizat progrese limitate in ceea ce priveste imbunatatirea stabilirii salariului minim si introducerea venitului minim de incluziune. Progresele inregistrate in urmarirea strategiei nationale in materie de sanatate pentru perioada 2014-2020 au fost mixte. S-au inaintat parlamentului amendamente la  proiectul de  lege privind reformarea guvernantei corporative a intreprinderilor publice, dar acestea nu au fost inca supuse dezbaterii.

In ceea ce priveste progresele realizate in atingerea obiectivelor nationale din cadrul Strategiei Europa 2020, Romania a obtinut rezultate bune in urmatoarele domenii: emisii de gaze cu efect de sera, energii din surse regenerabile, eficienta energetica, invatamant tertiar, precum si in ceea ce priveste reducerea numarului de persoane care sunt expuse  riscului  de  saracie  sau  de  excluziune sociala. Este insa necesar sa se depuna mai multe eforturi in privinta ratei de ocupare, a intensitatii cercetarii si dezvoltarii si a parasirii timpurii a scolii.

Principalele constatari ale bilantului aprofundat cuprinse in prezentul raport de tara si provocarile conexe in materie de politica sunt urmatoarele:

 ·  Vulnerabilitatile  aferente  pozitiei  externe s-au redus in contextul unei cresteri economice puternice, iar economia Romaniei devine mai rezistenta. Acest fapt este confirmat de  imbunatatirea  semnificativa, incepand  din 2012,  a pozitiei  investitionale  internationale nete, de reechilibrarea sustinuta a contului curent si de cresterile cotelor de piata ale exporturilor.

 · Pozitia investitionala internationala neta urmeaza sa se imbunatateasca in continuare. Pot aparea provocari in 2016 si 2017, cu accelerarea cresterii importurilor ca urmare a unei cereri interne sporite ca raspuns la stimulentele fiscale. Chiar si in acest caz, se preconizeaza insa ca deficitul de cont curent va ramane sub control, situandu-se sub 3 % din PIB. Competitivitatea prin costuri a fost restabilita in perioada de dupa 2010, dar pot reaparea presiuni in cazul in care accelerarea actuala a cresterii salariilor este sustinuta si depaseste castigurile in materie de productivitate. Consolidarea competitivitatii care nu se bazeaza pe costuri in vederea sprijinirii tranzitiei catre o economie cu o valoare adaugata mai ridicata reprezinta o alta provocare.

 · Riscurile generate de initiativele legislative nationale care ameninta stabilitatea sectorului financiar au crescut. O evaluare a bilantului si  un test de rezistenta in sectorul asigurarilor  au  fost  finalizate  in iulie  2015. O evaluare  a  calitatii  activelor  si  un  test  de rezistenta au fost lansate in sectorul bancar. Printre alte eforturi de consolidare a increderii in piata, au fost puse in aplicare masuri eficace de reducere a creditelor neperformante. In pofida acestor evolutii pozitive si a prezentei unor rezerve de capital si de lichiditati in ansamblu satisfacatoare, unele initiative legislative nationale ar putea spori vulnerabilitatea sectorului bancar. Deosebit de importante in acest context sunt hotararile judecatoresti pronuntate in ceea ce priveste punerea in aplicare a legii privind clauzele contractuale abuzive („clauzele abuzive”) si a legii  privind  darea  in  plata.  Aplicarea retroactiva a legii privind darea in plata pentru stocul existent de imprumuturi, astfel cum se prevede in forma actuala a acestei legi, poate constitui o provocare pentru mai multe institutii de credit si poate antrena, in viitor, o activitate de creditare mai redusa. Legea este inca in stadiu de proiect, intrucat a fost trimisa inapoi de catre presedinte parlamentului spre reexaminare. Daca va fi adoptata din nou de catre parlament in forma sa originara, legea privind darea in plata poate genera un risc sistemic   pentru   intregul   sector   bancar,   cu riscuri pentru stabilitatea sectorului financiar si cu implicatii asupra intregii economii.

 ·  O politica bugetara expansionista intr-un mediu de crestere puternica reprezinta o sursa de ingrijorare. Cresterea economica puternica din 2015 a fost consolidata prin reduceri fiscale si cresteri salariale in sectorul public. Acestea au fost hotarate in mod ad-hoc si au fost aprobate in afara procesului bugetar, fara a se prevedea finantarea lor, conform legislatiei nationale. Noi masuri bugetare expansioniste au intrat in vigoare din ianuarie 2016, mai multe fiind planificate pentru anul 2017. Se estimeaza ca deficitul finantelor publice va creste de peste trei ori ca procent din PIB in numai doi ani. Acest lucru submineaza consolidarea  bugetara  care  a  fost  realizata treptat in ultimii ani si indica faptul ca nu s-a aplicat in mod eficace cadrul bugetar pentru a se asigura sustenabilitatea finantelor publice. In acelasi timp, cresterea potentiala este limitata de planificarea si coordonarea ineficienta a investitiilor publice, de cea mai scazuta rata de absorbtie a fondurilor UE, de un mediu de afaceri nefavorabil, de o intensitate scazuta a cercetarii  si  dezvoltarii  si  de  reforme structurale prelungite, inclusiv in ceea ce priveste intreprinderile de stat. Expansiunea bugetara, care stimuleaza in primul rand consumul intern in contextul unei cresteri economice deja solide, fara luarea unor masuri suplimentare ce vizeaza oferta, ar putea antrena noi dezechilibre interne si externe.

 Alte aspecte economice cruciale analizate in cadrul prezentului raport care semnaleaza existenta unor provocari  specifice  pentru  economia  Romaniei sunt urmatoarele:

 ·  Eficacitatea    si     eficienta    administratiei publice sunt limitate, iar mediul de afaceri s-a imbunatatit foarte putin. Gestionarea inconsecventa a resurselor umane si financiare diminueaza  capacitatea  administratiei publice de a elabora si de a pune in aplicare politicile in mod strategic si coordonat. In pofida faptului ca au fost intreprinse masuri importante de combatere     a     coruptiei,     acest     fenomen reprezinta in continuare o problema sistemica. Independenta sistemului judiciar si respectarea hotararilor judecatoresti se confrunta in continuare cu provocari. Complexitatea procedurilor administrative, volatilitatea politicilor fiscale si utilizarea pe scara larga a ordonantelor de urgenta ale guvernului creeaza incertitudine  si  ingreuneaza  adoptarea deciziilor in materie de investitii. Accesul intreprinderilor mici si mijlocii la finantare ramane limitat. Rata mare de evaziune fiscala si munca fara forme legale reduc veniturile fiscale si denatureaza economia. In ciuda faptului ca s-au inregistrat unele progrese, sistemul de achizitii publice este in continuare ineficient.

 · Conditiile   de   pe   piata   muncii   au   fost prielnice, insa persista probleme de natura structurala. Rata  somajului este scazuta, iar rata ocuparii fortei de munca a crescut, desi se situeaza inca sub media UE. Institutiile de pe piata   muncii,   inclusiv   dialogul   social   si serviciul public pentru ocuparea fortei de munca, nu functioneaza in mod corespunzator. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca nu ofera inca servicii adaptate si personalizate, nici celor aflati in cautarea unui loc de munca si nici angajatorilor. Grupurile vulnerabile au un acces limitat la piata fortei de munca.   Procentul   de   tineri   care   nu   sunt incadrati profesional si nu urmeaza niciun program educational sau de formare se situeaza peste media UE, iar masurile de sensibilizare adaptate menite sa  ii  ajute  sa  intre  pe  piata fortei   de   munca   raman   limitate.   Rata   de parasire  timpurie  a  scolii  este  ridicata,  in special in cazul romilor si al populatiei rurale. Programele de prevenire si de remediere sunt limitate.   In   ceea   ce   priveste   educatia   si formarea profesionala, exista in continuare probleme in materie de calitate, iar participarea la programele educationale destinate adultilor este foarte scazuta.

 · Eficacitatea sistemului de protectie sociala si a sistemului de sanatate este limitata. Nivelul saraciei  si  al  excluziunii  sociale  este  printre cele  mai ridicate din Uniunea Europeana, in special in randul copiilor si al romilor. Transferurile  sociale  au   un   impact  limitat asupra   reducerii   saraciei,   iar   prestarea   de  servicii sociale este insuficienta. Gradul scazut de adecvare a prestatiilor sociale este obstructionat si de lipsa unui mecanism de ajustare coerent. Progresele inregistrate in ceea ce priveste activarea si integrarea pe piata muncii a beneficiarilor de asistenta sociala au fost  limitate.  Nu  s-a  reusit  inca  egalizarea varstei de pensionare pentru barbati si pentru femei. Rezultatele in materie de sanatate raman nesatisfacatoare, ca urmare a accesului limitat la serviciile de asistenta medicala, a utilizarii ineficiente a resurselor publice si a coruptiei larg raspandite. Platile informale reprezinta o practica raspandita si exista o dependenta excesiva de serviciile medicale spitalicesti.

 ·  Zonele rurale se confrunta cu provocari specifice,  cum  ar  fi  utilizarea  foarte deficitara a capitalului uman si existenta unor „insule” de saracie si de excluziune sociala adanc inradacinate. Agricultura, care este ocupatia tipica in zonele rurale, reprezinta 29 %   din   totalul   locurilor   de   munca   din Romania,  insa  numai  5 %  din  PIB.  O  mare parte din forta de munca rurala lucreaza in agricultura de subzistenta sau de semisubzistenta, asociata cu munca informala sau cu munca familiala neremunerata, cu o productivitate scazuta si cu saracia. Zonele rurale se confrunta cu o multitudine de dificultati legate de educatie, sanatate, incluziune sociala, infrastructura de baza, diversificarea locurilor de munca, emigratie si imbatranirea populatiei.

In cursul lunii mai 2016, pe baza documentelor sus-mentionate si a analizei cuprinzatoare din Raportul de tara, Comisia Europeana va emite recomandarile specifice de tara pentru Romania privind politicile economice.

Conferinta este organizata in cadrul evenimentelor dedicate Semestrului European, instrumentul de coordonare a politicilor nationale. Acest proces culmineaza cu publicarea recomandarilor Comisiei Europene pentru politicile economice romanesti, in luna mai a fiecarui an.

Descarcati de AICI, Ramortul complet de tara pentru Romania.

 Sursa: Comisia Europeana

Tagged with:
 
error: Continut protejat !