UE sprijina redresarea economica in toate statele membre prin injectarea a aproape 2,2 miliarde EUR in 140 de proiecte-cheie de transport. In cazul României, Uniunea Europeana investeste aproape 118 milioane de euro in cadrul a 10 astfel de proiecte. Acestea vor contribui la construirea pe intregul continent a legaturilor de transport care lipsesc, vor sprijini transportul sustenabil si vor crea locuri de munca.

 

Proiectele vor beneficia de finantare prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE), schema de granturi a UE pentru infrastructura de transport.

Lista celor 10 proiecte selectate din Romania este disponibila aici

  • Modernizarea liniei de cale ferata Gara de Nord Bucuresti – Aeroportul International Henri Coanda

Legatura directa dintre Gara de Nord Bucuresti – Aeroportul International Henri Coanda va incuraja mai multi cetateni sa calatoreasca catre aeroport cu trenul.

Finantare UE: €48.4 millioane

  • Modernizarea liniei de cale ferata Coslariu – Cluj-Napoca (studiu de fezabilitate)

Proiectul de modernizare va analiza conditia actuala a liniei de cale ferata pentru a identifica zonele cu deficiente si pentru a realiza un studiu de fezabilitate ce va ajuta la pregatirea pasilor necesari pentru urmatoarele etape ale proiectului.

Finantare UE: €9.4 millioane

  • Modernizarea liniei de cale ferata Bucuresti – Craiova (studiu de fezabilitate)

Proiectul are ca scop modernizarea liniei de cale ferata Bucuresti – Craiova. Partenerii vor analiza starea curenta a liniei de cale ferata pentru a identifica zonele cu deficiente. Un studiu de fezabilitate va fi realizat, pregatind calea pentru urmatoarele etape ale proiectului.

Finantare UE: €17.4 millioane

  • Modernizarea liniei de cale ferata Apahida – Suceava (studiu de fezabilitate)

Proiectul are ca scop modernizarea liniei de cale ferata dintre Apahida si Suceava. Acest proiect va analiza starea curenta a liniei de cale ferata pentru a identifica zonele cu deficiente si va realiza un studiu de fezabilitate ce va pregati calea pentru urmatoarele etape ale proiectului.

Finantare UE: €26.7 millioane

  • Modernizarea liniilor si instalatiilor de cale ferata de la Complexul Feroviar Bucuresti Nord (studiu de fezabilitate)

Proiectul are ca scop modernizarea subsistemele de cale ferata (sinele si instalatiile) din cadrul Complexului Feroviar Bucuresti Nord, prin implementarea unui sistem ce asigura interoperabilitate. Partenerii vor analiza starea curenta a infrastructurii feroviare pentru a identifica deficientele acesteia. Un studiu de fezabilitate va fi realizat pentru a pregati calea pentru urmatoarele etape ale proiectului.

Finantare UE: €4.3 millioane

Comisarul pentru transporturi, Adina Valean, a declarat: „Contributia UE in cuantum de 2,2 miliarde EUR la aceasta infrastructura de transport esentiala va contribui la impulsionarea redresarii; ne asteptam ca aceasta contributie sa genereze investitii in valoare de 5 miliarde EUR. Investim in diferite tipuri de proiecte, cum ar fi transportul pe cai navigabile interioare, conexiunile multimodale, combustibilii alternativi sau infrastructura feroviara de mari dimensiuni. Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) este unul dintre instrumentele noastre esentiale pentru crearea unui sistem de transport rezilient si rezistent la crize, care este vital in prezent, dar si pe termen lung.”

Prin intermediul acestui buget UE isi va indeplini obiectivele in materie de clima prevazute de Pactul verde european. Se pune un accent deosebit pe proiectele care consolideaza reteaua feroviara, inclusiv legaturile transfrontaliere si conexiunile cu porturi si aeroporturi. Transportul pe caile navigabile interioare este stimulat printr-o capacitate mai mare si prin conexiuni multimodale mai bune la retelele rutiere si feroviare. In sectorul maritim se acorda prioritate proiectelor de transport maritim pe distante scurte, bazate pe combustibili alternativi, precum si instalarii de surse de alimentare la tarm cu energie electrica in vederea reducerii emisiilor provenite de la navele care stationeaza in porturi.

UE va sprijini 55 de proiecte de infrastructura feroviara care vizeaza reteaua centrala transeuropeana de transport (TEN-T) cu un cuantum total de 1,6 miliarde EUR. Printre aceste proiecte se numara proiectul Rail Baltica, care integreaza statele baltice in reteaua feroviara europeana, precum si tronsonul transfrontalier al liniei de cale ferata dintre Dresda (Germania) si Praga (Cehia).

UE va sprijini, de asemenea, trecerea la combustibili mai ecologici pentru transporturi (19 proiecte), cu aproape 142 milioane EUR. O serie de proiecte implica transformarea navelor astfel incât acestea sa poata functiona cu gaz natural lichefiat (GNL), precum si instalarea infrastructurii corespunzatoare in porturi.

In ceea ce priveste transportul rutier, va fi dezvoltata infrastructura pentru combustibili alternativi, prin instalarea a 17 275 de puncte de incarcare in cadrul retelei rutiere si prin introducerea a 355 de autobuze noi.

Noua proiecte vor contribui la dezvoltarea unui sistem feroviar interoperabil in UE si la operarea continua a trenurilor pe intregul continent prin intermediul Sistemului european de management al traficului feroviar (ERTMS). Modernizarea locomotivelor si a liniilor de cale ferata cu sistemul european unificat de control si comanda al trenului va spori siguranta, va reduce timpul de calatorie si va optimiza utilizarea liniilor de cale ferata. Cele noua proiecte vor beneficia de peste 49,8 milioane EUR.

Context

Proiectele au fost selectate pentru finantare prin intermediul a doua cereri de propuneri competitive lansate in octombrie 2019 (cererea obisnuita de propuneri MIE – Transporturi) si in noiembrie 2019 (cererea de propuneri privind mecanismul de finantare mixta pentru transporturi in cadrul MIE). Contributia financiara a UE se acorda sub forma de granturi, cu diferite rate de cofinantare, in functie de tipul de proiect. Pentru 10 proiecte selectate in cadrul mecanismului de finantare mixta, sprijinul UE urmeaza sa fie combinat cu o finantare suplimentara din partea bancilor (prin intermediul unui imprumut, al unei datorii, al unui aport de capital sau prin orice alta forma de sprijin rambursabil).

Per ansamblu, in cadrul programului MIE sunt disponibile pentru granturi 23,2 miliarde EUR din bugetul UE pentru perioada 2014-2020 in vederea cofinantarii de proiecte privind reteaua transeuropeana de transport (TEN-T in statele membre ale UE. Incepând din 2014, primul an de programare pentru MIE, au fost lansate sase cereri de propuneri de proiecte (una pe an). In total, MIE a sprijinit pâna in prezent 794 de proiecte in sectorul transporturilor, in valoare totala de 21,1 miliarde EUR.

Urmatoarele etape

Pentru ambele cereri, dupa aprobarea de catre statele membre ale UE a proiectelor selectate, Comisia va adopta decizii oficiale de finantare in zilele urmatoare. Agentia Executiva pentru Inovare si Retele (INEA) a Comisiei va semna acordurile de grant cu beneficiarii proiectelor pâna in ianuarie 2021, cel târziu.

Informatii suplimentare

Sursa: Comisia Europeana

Tagged with:
 

Comisia Europrana intentioneaza sa relanseze rapid economia UE prin stimularea investițiilor private. Comisia propune astazi un nou Instrument de sprijin pentru solvabilitate, care se bazeaza pe actualul Fond european pentru investitii strategice, pentru a mobiliza resurse private in scopul sprijinirii urgente a intreprinderilor europene viabile din sectoarele, regiunile si tarile pe care pandemia le-a afectat cel mai mult din punct de vedere economic.

 

Instrumentul de sprijin pentru solvabilitate poate fi operațional incepand din 2020 si va avea un buget de 31 de miliarde de euro, cu scopul de a debloca 300 de miliarde de euro sub forma de sprijin pentru solvabilitate destinat companiilor din toate sectoarele economice care in conditii normale sunt sanatoase, precum si de a le pregati pentru un viitor mai curat, digital si rezilient. Comisia consolidează InvestEU, programul de investitii emblematic al Europei, pana la un nivel de 15,3 miliarde de euro, pentru a mobiliza investitii private in proiecte din întreaga Uniune.

In cele din urma, Comisia propune un nou Mecanism de investitii strategice, gandit în cadrul InvestEU, pentru a genera investitii de pana la 150 de miliarde de euro, multumita unei contributii de 15 miliarde de euro din cadrul instrumentului „UE – noua generatie”, pentru a spori rezilienta sectoarelor strategice, in special a celor legate de tranzitia verde si digitala si de lanturile valorice-cheie de pe piata interna.

Pentru mai multe detalii, puteti consulta intrebarile si raspunsurile si fisa informativa privind Instrumentul de sprijin pentru solvabilitate; intrebarile si raspunsurile si fisa informativa privind InvestEU. Toate textele juridice referitoare la noua propunere privind CFM sunt disponibile aici.

Sursa si detalii: Comisia Europeana

Tagged with:
 

Piata unica in UE: Incepand din 19 aprilie, se aplica noi norme privind recunoașterea reciprocă a mărfurilor în întreaga UE. Acestea vor face mai rapid, mai simplu și mai ușor pentru companii, în special întreprinderile mici și mijlocii, să își vândă produsele în toată Europa.

Noile reguli vizează să impulsioneze principiul recunoașterii reciproce in UE, care permite produselor să se deplaseze liber pe piața unică dacă sunt comercializate în mod legal într-o țară UE.

În conformitate cu noile reguli, companiile pot completa o „declarație de recunoaștere reciprocă”, care va arăta clar autorităților naționale competente că produsele lor sunt comercializate în mod legal într-o altă țară a UE. Când companiilor le este refuzat sau restricționat accesul la piață pentru produsele lor, pot contesta astfel de decizii folosind o procedură prietenoasă pentru afaceri pe SOLVIT, rețeaua de soluționare a problemelor Comisiei Europene.

Mai mult decât atât, „punctele de contact pentru produse”, consolidate în fiecare țară UE, vor oferi informații despre normele tehnice naționale ușor accesibile online.

Comisarul pentru piața internă Thierry Breton a declarat: „O piata unica puternică este cel mai bun instrument al Europei pentru a ieși din criza fără precedent cauzată de coronavirus. Aceste noi reguli vor ajuta întreprinderile europene și vor face piața unică și mai puternică. Ne vom asigura că mărfurile pot fi vândute mai ușor în Europa și vom reduce birocrația. ”

Mai multe informatii:

Noi norme privind recunoașterea reciprocă a mărfurilor: Regulamentul (UE) 2019/515
Recunoașterea reciprocă a mărfurilor
Punctele de contact ale produsului
SOLVIT – soluții la problemele dvs. cu drepturile UE

Sursa: Comisia Europeana

Tagged with:
 

La nivel european, licitatiile publice peste o anumita valoare contractuala ( praguri valorice ) sunt publicate in Suplimentul Jurnalului Oficial al Uniunii Europene (seria S, Jurnalul Oficial S sau JO S) si publicate in intreaga UE.

O firma inregistrata in UE, are dreptul de a participa la proceduri de achizitii publice in alta tara din UE.

Legislatia europeana prevede norme minime armonizate aplicabile procedurilor care depasesc o anumita valoare (a se vedea pragurile de mai jos).

In cazul valorilor mai mici se aplica normele nationale. Acestea trebuie sa respecte principiile generale ale legislatiei UE. Procedurile cu o valoare inferioara pragurilor aplicabile pot fi simplificate in raport cu cele lansate la nivelul UE.

In cazul tuturor procedurilor de achizitii publice, autoritatile:

  • nu au voie sa discrimineze o intreprindere pe motiv ca este inregistrata in alta tara din UE
  • nu au voie sa faca trimitere la anumite marci sau brevete cand descriu caracteristicile bunurilor si serviciilor pe care doresc sa le achizitioneze
  • nu pot refuza sa accepte documente justificative (certificate, diplome) emise de alte tari din UE, atata timp cat acestea ofera acelasi nivel de garantie
  • trebuie sa furnizeze toate informatiile relevante legate de procedura tuturor intreprinderilor interesate, indiferent in ce tara sunt inregistrate.

O autoritate publica poate exclude o intreprindere de la o procedura de achizitii publice, daca aceasta:

  • este in faliment sau in curs de lichidare
  • si-a suspendat activitatile sau se afla sub administrare judiciara
  • a fost gasita vinovata de abateri grave
  • nu a platit impozitele sau contributiile la fondul de asigurari sociale
  • a facut declaratii false in fata unei autoritati publice.

Autoritatile publice pot atribui contracte fara a lansa o procedura de achizitii publice in urmatoarele situatii:

  • urgente cauzate de evenimente imposibil de prevazut
  • contracte care, din motive tehnice sau legate de exclusivitatea drepturilor, nu pot fi duse la indeplinire decat de o anumita intreprindere
  • contracte care, prin lege, sunt excluse de la procedurile de achizitii publice (achizitionarea/inchirierea de cladiri existente, contracte de angajare, programe pentru radiodifuziune etc.).

Praguri valorice de la care se aplica normele UE (* sumele nu includ TVA)

Autoritati guvernamentale centrale

  • ≥ 139 000 EUR contracte pentru achizitionarea de bunuri (in domeniul apararii, doar cele enumerate in Anexa III la Directiva 2014/24);
  • ≥ 214 000 EUR contracte pentru achizitionarea de bunuri in domeniul apararii, cu exceptia celor enumerate in Anexa III la Directiva 2014/24);
  • 214 000 EUR contracte pentru achizitionarea de servicii subventionate;
  • ≥ 139 000 EUR contracte pentru achizitionarea de alte servicii si concursuri de solutii;
  • ≥ 5 350 000 EUR toate contractele de lucrari si lucrari subventionate;
  • ≥ 750 000 EUR contracte pentru achizitia de servicii sociale si toate serviciile din Anexa XIV.

Alte autoritati publice

  • ≥ 214 000 EUR toate contractele de achizitii de bunuri si servicii;
  • ≥ 750 000 EUR  contracte pentru achizitia de servicii sociale si toate serviciile din Anexa XIV;
  • ≥ 5 350 000 EUR toate contractele de lucrari.

Pentru tarile din UE care nu folosesc moneda euro, se aplica urmatoarele praguri, in moneda nationala.

Pragurile valorice pentru achizitii publice in Romania le gasiti aici.

Tenders Electronic Daily (TED) este versiunea on-line a Suplimentului la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, in care se publica toate cererile de oferte care intra sub incidenta normelor UE. Site-ul este actualizat de cinci ori pe saptamana cu circa 1500 de anunturi de achizitii publice. Daca doriti sa primiti toate anunturile publicate pe TED, direct pe email, Inregistrati-va Gratuit pe www.licitatie-publica.ro, Aici.

Ce licitatii sunt publicate le nivel european:

  • Contracte publice pentru lucrari, produse si servicii din partea tuturor statelor membre UE;
  • Contracte achizitie pentru utilitati (sectoarele apa, energie, transport si telecomunicatii);
  • Contracte publice din partea institutiilor UE;
  • Contracte de ajutor extern si pentru Fondul European de Dezvoltare (tarile ACP);
  • Phare, Tacis si alte contracte din Europa Centrala si de Est;
  • Proiecte finantate de Banca Europeana de Investitii (BEI), Banca Centrala Europeana (BCE) si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD);
  • Contracte din Zona Economica Europeana (Norvegia, Islanda si Liechtenstein);
  • Contracte care urmaresc acordul privind contractele de achizitii publice (GPA), incheiate in cadrul GATT/Organizatia Mondiala a Comertului (OMC), din Elvetia;
  • Anunturi privind Gruparile Europene de Interes Economic (GEIE);
  • Contracte publice pentru servicii aeriene.

Sursa: Uniunea Europeana

17 proiecte finantate de UE vor intra in etapa pilot din Pactele de Integritate – un instrument inovator pentru a asigura o mai mare transparenta, responsabilitate si eficienta in contractele publice cofinantate prin fondurilor de investitii structurale europene din UE.

Ele fac parte dintr-o initiativa comuna initianta de Comisia Europeana si Transparency International “Pacte de integritate – mecanisme de control civil pentru protejarea fondurilor UE” si au fost selectate in urma unui anunt de intentie in cazul in care au fost depuse proiectele de catre autoritatile contractante si beneficiarii, in timp ce societatea civila organizatiile aplicau pentru a actiona in calitate de monitoare jucand astfel un rol important in prevenirea coruptiei si diseminarea bunelor practici. Partenerii implicati in cele 17 proiecte s-au strans la Bruxelles, la un eveniment de lansare.

Datorita interesului mare si participarii numeroase, selectia a rezultat intr-un excelent mix de proiecte din diferite sectoare (transport, capacitatea administrativa si constructie institutionala, cultura, monitorizare, mediu, energie, educatie, cercetare si dezvoltare, investitii teritoriale integrate si sanatate) in 11 state membre (Bulgaria, Republica Ceha, Grecia, Ungaria, Lituania, Letonia, Slovenia, Portugalia, Romania, Italia si Polonia). Suma totala investita in aceste proiecte depaseste 920 de milioane de euro.

Comisia Europeana sprijina “Pacte de Integritate- Mecanismul de control civil in vederea protejarii fondurilor UE”, cu un buget de peste 7,2 milioane de euro. Aceasta etapa pilot se va derula timp de patru ani. Secretariatul Transparency International va asigura coordonarea generala a proiectului. Acesta va coordona 15 Organizatii ale Societatii Civile (OSC) care  va monitoriza PI si va efecta controlul calitatii, punerea in aplicare a proiectului, la toate nivelurile, promovarea si diseminarea rezultatelor proiectului, formarea si capacitatea necesara, captarea si difuzarea impactului, lectii invatate si cele mai bune practici.

Sursa: Comisia Europeana

Tagged with:
 

Un nou studiu al Comisiei Europene ofera o comisia europeanaperspectiva noua asupra capacitatii administrative a tarilor membre in ceea ce priveste achizitiile publice, cu un accent firesc pe implementarea fondurilor europene structurale si de investitii (FESI). Studiul analizeaza sistemele si structurile din statele membre si face recomandari legate de modalitati de imbunatatire a calitatii proceselor legate de achizitiile publice pentru a asigura eficienta, transparenta si regularitatea utilizarii fondurilor, in acord cu Planul de Investitii pentru Europa si cu bugetul UE.

Studiul este realizat prin cercetare de birou pentru toate cele 28 de state membre, interviuri de teren pentru 15 state membre, studii de caz si un chestionar online completat de practicieni din cele 28 de state membre.

Rezumatul sistemului de achizitii publice

Bugetul Romaniei se bazeaza mai mult pe fondurile UE decat majoritatea statelor membre din cauza nivelului relativ scazut de dezvoltare economica masurata in PIB pe cap de locuitor. Din momentul in care Romania a aderat la UE in 2007, au fost introduse modificari semnificative  in sistemul de achizitiile publice. Sistemul guvernamental romanesc este puternic centralizat, inclusiv in materie de achizitii publice. In ciuda nivelului ridicat de centralizare, acest sistem ramane destul de complex si implica numeroase institutii diferite, ale caror competente nu sunt distribuite in mod clar.

Capacitatea administrativa este o problema la toate nivelurile de guvernare. Chiar si organismele de reglementare si control de achizitii publice organizate la nivel central adesea nu au personal insuficient si beneficiaza de pregatire / formare limitata in materie de achizitii publice. In acelasi timp, mediul de reglementare este in schimbare rapida. Ca rezultat, aplicarea practicilor de achizitii publice pot varia in mod substantial in timp si intre institutii, ceea ce face sistemul dificil de supravegheat in mod eficient. Coruptia precum si constrangerile bugetare sunt percepute ca fiind bariere semnificative pentru realizarea unei mai mari valoari pentru bani (value for money) in sistemul de achizitii.

Descrierea caracteristicilor

Caracteristici juridice ale sistemului de achizitii publice

Romania a transpus directivele privind achizitiile publice inainte de aderarea sa la UE, prin OUG OUG 34/2006. De atunci, aceasta legislatie primara a fost supusa unor modificari multiple si substantiale. Schimbari frecvente au afectat, de asemenea, legislatia secundara de achizitii publice, precum Decizia Guvernului roman HG 925 / 2006xxx, precum si alte reglementari cu caracter obligatoriu.

Romania aplica norme diferite la achizitiile mentionate mai sus si sub pragurile UE. Atribuirea directa este permisa pentru contracte de valoare mica sub 30.000 de euro pentru servicii si 100.000 pentru lucrari. Proceduri simplificate pot fi aplicate pentru contracte intre 30.000 de euro si  134.000 EUR pentru bunuri si servicii si 134.000 EUR si 5186000 EUR pentru lucrari.

In timp ce procedurile deschise sunt de departe cele mai utilizate in mod obisnuit, reprezentand aproximativ trei sferturi din totalul contractelor, Romania, de asemenea, utilizaaza medie mai mult procedura de negociere fara publicare, acordurile-cadru si e-achizitii/licitatii electronice xxxi. Utilizarea licitatiilor electronice pentru aproximativ 7% din contracte, face situatia Romaniei unica in tarile din Europa Centrala si de Est, unde acestea sunt rare.

Sistemul institutional

Numeroase institutii au roluri si responsabilitati relevante in domeniul achizitiilor publice. Pana nu demult, existau trei organisme principale: Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP), Unitatea pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice (UCVAP), iar Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC). Odata cu trecerea din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr 13 din 20 mai, 2015i, ANRMAP si UCVAP devin o agentie unica nationala de achizitii publice (ANAP) din cadrul Ministerului de Finante.

Nou creatul ANAP va fi organismul de achizitie primar din Romania, fiind responsabil pentru functiile de elaborare a politicilor,  executive si de control legislativ. Aceasta din urma include controalele ex ante ale tuturor documentelor de licitatie, inainte de publicarea pe portalul national de achizitii electronice, indiferent de valoarea sau procedura lor. Spre deosebire de ANRMAP, noul ANAP va avea o structura mult mai putin centralizata, care ar trebui sa ii permita sa serveasca mai bine nevoile diverse ale diferitelor regiuni ale tarii.

CNSC este organism administrativ de prima instanta cu jurisdictie asupra achizitiilor publice. Acesta urmareste sa garanteze conformitatea autoritatilor contractante cu legislatia, prin solutionarea plangerilor depuse de orice persoana, care sustine ca drepturile lor sau interese legitime au fost incalcate printr-un act al autoritatii contractante. El are puterea de a anula actiunea care lezeaza reclamantul, de a anula o procedura de atribuire sau de a obliga o autoritate contractanta sa ia masuri corective. Atat autoritatile contractante cat si reclamantii pot contesta deciziile CNSC in fata Curtii de Apel a judetului in care se afla autoritatea contractanta. Cu privire la recurs impotriva unei decizii a CNSC este definitiva si obligatorie pentru toate partile implicate. Mai mult decat atat, Romania a instituit recent limite de timp stricte cu privire la procedurile de remediere: nu mai mult de patru luni de la pronuntarea horararii, cel mai scurt in UE.

Principalul organism de supraveghere in ceea ce priveste achizitiile publice este Curtea de Conturi. Ea efectueaza controale ex post ale planificarii, gestionarii si utilizarii resurselor financiare din sectorul public, inclusiv prin intermediul achizitiilor publice. Acesta raporteaza constatari si nereguli la ANRMAP / ANAP si Directia Nationala Anticoruptie (DNA), care controleaza si, daca sunt justificate, se aplica sanctiunile corespunzatoare. In cadrul Curtii de Conturi, Autoritatea de Audit este responsabila de auditul extern al proiectelor cofinantate de UE, si controleaza, de asemenea, procedurile de achizitii publice, cu propriile sale competente.

In plus, Consiliul Concurentei, un organism administrativ autonom care vizeaza protejarea si stimularea concurentei in Romania, isi asuma si un alt tip de control al achizitiilor publice prin intermediul Modulului de Licitatii Trucate (MLT). MLT analizeaza rapoartele de control ale ANRMAP / ANAP, CNSC si Curtea de Conturi a Romaniei pentru a identifica eventualele practici anticoncurentiale in cadrul procedurilor de achizitii publice. Pe baza rezultatelor, MLT efectueaza investigatii in anumite cazuri selectate in colaborare cu institutiile mentionate mai sus si poate sanctiona nereguli prin amenzi aplicate, autoritatilor contractante.

Alte institutii implicate in reglementarea, punerea in aplicare, controlul si sanctionarea achizitiilor publice se numara Centrul National de Management pentru Societatea Informationala, Autoritatile de Management ale fondurilor UE, Autoritatea pentru Certificari si plati, DNA, Agentia Nationala de Integritate (ANI), si Departamentul pentru Lupta Antifrauda. Fiecare dintre ele contribuie la monitorizarea si punerea in aplicare a achizitiilor publice, precum si initierea si modificarea legislatiei, dar responsabilitatile nu sunt clar delimitate.

Aspecte-cheie care au o influenta asupra capacitatii administrative

Resurse umane: La nivel de politica si de supraveghere nationala, defalcari detaliate ale nivelurilor de responsabilitate si de calificare sunt publicate ca parte a rapoartelor anuale de activitate a organizatiilor, cum ar fi Curtea Nationala de Conturi, CNSC si ambele componente ale ANAP. Personalul lor este format din functionari publici, incluzand in principal consilieri economici si tehnici, consilieri juridici si personal administrativ. Nivelurile de personal sunt frecvent criticate ca fiind prea scazute/reduse, date fiind responsabilitatile avute de aceste organisme.

De exemplu, ANRMAP efectua verificarea ex-ante a tuturor documentelor de atribuire din tara si avea obligatia de a examina astfel de documente in termen de doua saptamani de la depunere. Intarzierile erau in mod frecvent de doua ori  durata respectiva, avand ca rezultat intarzieri sistematice in procesul de achizitii publice. Mai mult decat atat, lipsa de claritate si precizie in asistenta furnizata autoritatilor contractante care au depus documente  pentru care sunt necesare amendamente, au determinat adesea intarzieri suplimentare . Acest lucru a fost, de asemenea, atribuit deficientelor de capacitate administrativa. In plus fata de controalele ex ante ale tuturor contractelor, ANRMAP a avut alte responsabilitati, inclusiv controalele ex-post. In 2013, ANRMAP a avut un personal total de 139 ii. In mod similar, cei 91 de angajati ai CNSC lupta pentru a face fata procesarii a 5,739 plangerile primite in 2013xxii.

In plus, majoritatea autoritatilor contractante nu dispun de suficiente resurse umane si personal instruit pentru a defini criterii de selectie, pregatirea documentelor de licitatie, evaluarea ofertelor si pentru a garanta o executie corecta a contractelor xxx.

Pe langa problema este lipsei de personal, este si lipsa de expertiza in materie de achizitii publice specifice. Drept urmare, autoritatile contractante se bazeaza frecvent pe consultanti externi pentru pregatirea documentelor de licitatie. Cu toate acestea, consultanti externi vin cu propriile lor probleme, cum ar fi lipsa de impartialitate. Mai mult decat atat, activitatea desfasurata de catre consultanti nu este intotdeauna agreata de catre autoritate, limitand si mai mult valoarea adaugata a acestora. Dificultati similare apar de multe ori in timpul fazei de implementare.

Structuri:  ANAP si Curtea Nationala de Conturi impart responsabilitatile pentru proiectarea, implementarea si controlul politicii de achizitii publice, cu Ministerul Fondurilor Europene (MFE) competent pentru controlul  proiectelor finantate de UE si, prin urmare, sunt principalii furnizori de programe de formare, orientari si evenimente de informare in acest domeniu.

Formare: ANRMAP organiza cursuri de formare printr-un departament specializat dedicat practicienilor in achizitii publice si a altor parti interesate, cum ar fi judecatorii ai instantelor de apel si furniza consultanta in mod regulat autoritatilor contractante atunci cand efectua controale ale procedurilor de licitatie. Aceasta practica va fi continuata de catre ANAP, care isi asuma responsabilitatea pentru formarea personalului propriu si mai mare a populatiei autoritatiilor contractante prin intermediul unor orientari metodologice. Anap a restabilit deja un serviciu de asistenta atat pentru autoritatile contractante si operatorii economici prin intermediul site-ul ANRMAP, desi ea are inca nevoie sa fie dezvoltat in continuare.

Achizitiile publice sunt, de asemenea, unul dintre domeniile prioritare ale programului de formare a Curtii Nationale de Conturi , precum si strategia de perfectionare a lui MFE. O serie de cursuri sunt organizate in fiecare an, concentrandu-se fie pe punerea in aplicare generala a legii privind achizitiile publice, auditul de achizitii publice sau pe aplicarea regulamentelor privinf fondurile  UE iii.

Mai mult decat atat, este in curs de desfasurare un proiect de asistenta tehnica, numit “Sprijin pentru personalul implicat in gestionarea instrumentelor structurale, in vederea optimizarii sistemului de achizitii publice”, acesta urmareste sa asigure diseminarea si schimbul de informatii cu privire la utilizarea achizitiilor publice de catre personalul care se ocupa cu administrarea fondurilor UE la toate nivelurile, inclusiv autoritatile de management, organismele intermediare, autoritatile de certificare, autoritatile de audit si beneficiarii. Acesta include programe de formare specifice cu privire la utilizarea fondurilor UE prin achizitii publice si organizarea grupurilor de lucru intre cele doua componente ale ANAP, MFE, Autoritatea de Audit si Management iv.

Sisteme / instrumente: Autoritatile centrale care activeaza in domeniul achizitiilor publice au elaborat ghiduri si documentatia de licitatie standardizata pentru uzul autoritatilor contractante la toate nivelurile. In plus, MFE a creat un ghid privind principalele riscuri ale utilizarii fondurilor UE prin intermediul achizitiilor publice pentru authoritie sv contractante. Unele documente de licitatie standardizate, sunt, de asemenea, deja disponibile pentru proiectele de infrastructura in sectoarele mediului si transporturilor. Mai mult decat atat, ANRMAP a elaborat documentatii de atribuire standardizate, formulare si contracte standard in diverse sectoare (modernizarea drumurilor, furnizare lapte si de software, precum si servicii de supravegherea muncii).

E-achizitii publice/ Licitatii electronice

Din 2006, autoritatile contractante sunt obligate sa incheie 40% din contractele anuale de achizitii publice in valoare de peste 30.000 de euro prin metode electronice, fie prin proceduri de achizitii publice end-to-end sau prin achizitii directe prin intermediul catalogului vi electronic. Achizitiile publice exclusiv electronice de la anuntul de participare pana la depunerea ofertei,  au constituit la 1,05 miliarde de euro in 2011, sau 6,2% din totalul achizitiilor vii. In timp ce aceasta cifra a fost doar jumatate din media UE, Romania este inaintea multor alte state membre. Un factor care ar putea fi de interes in randul comunitatii de afaceri.

In 2012, 19% din intreprinderile au utilizat sistemul de achizitii publice electronice pentru a avea acces la documentele de licitatie, cu mult peste media UE de 13%. Utilizarea pe scara larga a licitatiilor electronice in Romania ar trebui sa fie evidentiata pentru ca reprezinta aproximativ de trei ori valoarea contractelor procesate prin depunere electronica in acelasi an vii.

In 2014, 45,283 proceduri in valoare la 21,9 miliarde de euro au fost efectuate in mod exclusiv online viii. In acelasi an, o medie de 22% din totalul procesului de achizitie a fost realizat integral prin mijloace electronice.

Sub supravegherea Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale, Agentia pentru Agenda Digitala a Romaniei este institutia publica responsabila de e-guvernare si, prin urmare, este responsabila pentru Sistemul Electronic National pentru Achizitii Publice (SEAP).

SEAP este o platforma de achizitii publice, care functioneaza ca un portal pentru toate institutiile publice,  care doresc sa achizitioneze bunuri, servicii si lucrari, electronic. Operatorii publici si ofertanti trebuie sa se inregistreze in SEAP la fiecare doi ani si sa plateasca o taxa pentru a obtine certificate digitale pentru autentificarea in sistem si semnatura electronica. Functionalitatile SEAP includ publicarea online a anunturilor de participare si a documentatiei de licitatie, facilitand interoperabilitatea cu Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, precum si  depunerea electronica a documentatiei de licitatie six. SEAP permite, de asemenea, autoritatilor contractante sa efectueze achizitii directe pe cale electronica. In 2014, achizitiile s-au ridicat la o valoare de aproximativ 14 miliarde viii euro.

Obiectivele strategice privind dezvoltarea achizitiilor publice electronice sunt definite in Strategia Nationala privind Agenda Digitala a Romaniei, care a stabilit obiectivul de a creste utilizarea SEAP pana la 60% din procedurile de achizitii publice in 2014  x. Agenda Digitala a Romaniei, de asemenea, isi propune sa sprijine imbunatatirea licitatii electronice prin dezvoltarea de noi functionalitati in SEAP.

Coruptia

Frauda, ​​coruptia si conflictele de interese sunt preocupari majore in domeniul achizitiilor publice din Romania. Perceptia coruptiei este una dintre cele mai ridicate din UE, cu 91% dintre respondenti spun ca fenomenul coruptiei este larg raspandit, cu mult peste media UE de 75% xi.

Conform indicatorilor de guvernare ale Bancii Mondiale, Romania se situeaza pe ultimul loc intre tarile UE in ceea ce priveste controlul coruptiei si eficienta guvernarii xii. Mituirea este cea mai frecventa forma citata de coruptie in cadrul proceselor de achizitii publice, urmata de licitatii trucate si conflict de interese xiii.

In plus, un raport privind eficienta si transparenta achizitiilor publice din Romania, elaborat in cadrul unui proiect de cross-country co-finantat de OLAF, a subliniat recent ca achizitiile publice ii lipsesc cu fermitate de transparenta in toate etapele de procedures xiv licitatie. In primul rand, in timpul identificarii necesitatilor de catre autoritatea contractanta, neregulile constau, in principal, in divulgarea de informatii confidentiale anumitor concurenti, introducerea unor clauze ascunse pentru a favoriza un ofertant sau cresterea pretului unui contract. Selectarea procedurilor de asemenea, limiteaza adesea concurenta cu termene excesiv de scurte, adaugarea unor ofertanti fictivi sau transmiterea unor invitatii catre firmele putin probabil sa prezinte oferte competitive.

Raportul subliniaza, de asemenea, incalcari in atribuirea contractelor, in special descalificarea concurentilor fara temei legal, atribuiri facute catre societati care nu indeplinesc criteriile, exercitarea de influenta asupra comisiei de selectie, sau modificarea documentelor de licitatie dupa finalizarea procedurii. Frauda are loc, de asemenea, in timpul executarii contractului, in principal prin plata pentru activitati non-existente sau lipsa unor controale suficiente de livrare care duce la servicii, bunuri sau lucrari de calitate redusa. Pana in prezent, conflictul de interese este definit mai restrans in legislatia romaneasca decat standardele UE, limitand capacitatea guvernului de a-l combate . Cu toate acestea, acest lucru va fi cu transpunerea Directivei xv privind achizitiile publice din 2014.

Totusi, au existat unele evolutii pozitive. O initiativa promitatoare este un sistem IT bazat pe controalelor ex ante numit “Prevent”, elaborat de catre Agentia Nationala de Integritate (ANI) pentru a identifica conflictele de interese in atribuirea contractelor de achizitii publice. Toti functionarii publici implicati in procedurile de achizitii publice vor fi obligati sa prezinte detalii personale relevante pentru a identifica orice posibil conflict de interese. Aceste date vor fi integrate in platforma SEAP existenta, astfel incat sistemul analizeaza si detecteaza eventualele probleme si le raporteaza autoritatilor contractante. In prima faza, Prevent va fi aplicat numai la fondurile UE, cu extindere pentru a include toate achizitiile publice xvi.

Strategia Nationala Anticoruptie 2012-2015 (SNA) defineste obiective majore pentru a promova integritatea si buna guvernare in toate institutiile publice. Ea se bazeaza pe rezultatele obtinute din cele doua strategii anterioare anticoruptie si pe o  ampla consultare publica, care a implicat mai mult de 500 de parti interesate, publice si private. SNA este axata pe aplicarea stricta a legislatiei existente, precum si monitorizarea si evaluarea planului xvii de actiune corespunzatoar. Aceasta din urma combina masurile de prevenire si de urmarire penala care vizeaza cresterea nivelului de educatie anticoruptie in randul angajatilor publici, utilizarea eficienta a controalelor administrative si prevenirea conflictelor de interese in achizitiile publice.

Agenda Europa 2020

Sistemul de achizitii romanesc este folosit pentru a promova obiectivele strategice in conformitate cu agenda Europa 2020 in primul rand in politica de mediu. Ministerul Mediului a dezvoltat recent un plan de actiune pentru achizitiile verzi, ceea ce face Romania printre ultimele SM care se ocupa de acest lucru xviii. Planul de actiune stabileste obiective pentru aplicarea criteriilor ecologice in achizitionarea anumitor tipuri de produse, inclusiv produse de curatare si servicii, constructii, echipamente de iluminat, produse alimentare ecologice si bauturi, mobilier, echipamente IT si hartie. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului emite un raport anual de monitorizare cu privire la utilizarea achizitiilor publice ecologice. Raportul se bazeaza pe informatiile inregistrate in cadrul platformei nationale de licitatii publice si raportarea facuta de authoritile xix contractante. Ministerul Mediului organizeaza, de asemenea, evenimente de informare si conferinte privind achizitiile publice ecologice precum si programe de formare pentru achizitorii publice in administratia centrala si locala.

La fel ca in majoritatea statelor membre, Romania nu are o strategie nationala privind politica de achizitii publice dedicata, inovatoare. Cu toate acestea, inovatia in sine este adesea mentionata ca un criteriu general, inclusiv prin calitatea si eficacitatea si utilizarea celor mai bune technologii xx disponibile. In plus, IMM-urile castiga in prezent, 59% din contracte publice care depasesc pragurile si nu par, prin urmare, sa fie dezavantajate in mod semnificativ in procedurile  xxi de achizitii publice romanesti.

In cele din urma, in domeniul politicii sociale, fiecare licitatie publica este obligata prin lege sa includa cerinte sociale minime privind protectia muncii si conditiile care sunt in vigoare la nivel xx national. Ca urmare, majoritatea autoritatilor contractante folosesc consideratii de ordin social in documentele de licitatie, punand Romania  inaintea mediei la nivelul UE.

Nereguli si constatari facute de autoritatile nationale de audit

Rapoartelor anuale de activitate ale CNSC si Curtea Nationala de Conturi indica faptul ca multe nereguli detectate in cheltuielile publice sunt legate de achizitiile publice. CNSC raporteaza ca mai mult de doua treimi din toate procedurile de achizitii publice derulate in Romania au facut obiectul unor plangeri in 2013. Aproape 40% dintre plangeri au fost cu privire la contractele de achizitii publice finantate din funduri europene xxii . In 2014, au fost depuse si solutionate 1.581 de sesizari la CNSC, in ceea ce priveste procedurile finantate de UE si 2172 sesizari in ceea ce priveste proiectele finantate din afara UE.

Cele mai frecvente tipuri de nereguli includ utilizarea nejustificata a proceduri de atribuire care sa fie aplicate in mod normal, ca exceptii, divizarea unui contract in mai multe contracte mai mici pentru a evita procedurile de achizitii publice, ignorand normele in materie de transparenta, in special cele referitoare la publicarea anuntului de atribuire in perioada specificata prin lege, precum si utilizarea necorespunzatoare si subiectiva a criteriilor in timpul evaluarii ofertei xxiii.

Curtea Nationala de Conturi raporteaza ca cele mai multe dintre corectiile financiare aplicate programelor finantate de UE sunt datorate nerespectarii legislatiei iii achizitiilor publice. Principalele deficiente se refera la aplicarea criteriilor de calificare si selectie restrictive, nerespectarea ofertei castigatoare cu criteriile din documentatia de atribuire, nerespectarea cerintelor de publicitate si de transparenta in atribuire, acte aditionale suplimentare la acelasi contractant prin negociere cu incalcarea prevederilor legale privind imprevizibilitate si nerespectarea principiului egalitatii. Atunci cand este relevant, Curtea Nationala de Conturi raporteaza constatarile sale privind nerespectarea legislatiei privind achizitiile publice catre autoritatile de urmarire penala. 17 de cazuri au fost identificate de catre Autoritatea de Audit in 2013.

Mai mult, Romania este identificata de CE ca tara-tinta care are nevoie de un plan de actiune specific pentru a remedia deficientele privind achizitiile publice. Intr-adevar, multe corectii financiare si rezervele au fost aplicate programelor finantate de UE din Romania in ultimii ani din cauza unor nereguli de achizitii publice si de suspiciune de frauda si complicitate in atribuirea contractelor xxiv publice.

Perspectiva

Romania a adoptat o strategie nationala cuprinzatoare pentru Achizitii Publice in 2015. Un plan detaliat de actiune operational a fost anexat la strategie, in scopul de a creste probabilitatea de succes, si dupa cum este prevazut in Acordul de parteneriat al Romaniei cu CE, din 2014.

Pe termen lung, perspectivele sunt in principal axate pe o serie de initiative destinate pentru imbunatatirea capacitatii administrative.

In primul rand, pentru a face fata provocarilor privind capacitatea administrativa, a fost adoptata o strategie privind consolidarea eficientei administratiei publice 2014-2020, ca parte a reformei continue a administratiei xxv publice, impreuna cu un plan de actiune pentru implementarea sa xxvi . Strategia urmareste sa clarifice mandatele si competentele intre nivelul central si local, pentru modernizarea proceselor de management si sa reduca birocratia si sa simplifice procedurile, atat pentru cetateni cat si intreprinderi. In plus, o Strategie Nationala de Formare Profesionala in domeniul achizitiilor xxvii publice vor avea ca scop consolidarea capacitatilor de autoritatilor xxviii contractante.

In al doilea rand, se are in vedere o crestere a numarului de angajati ANAP viitorul apropiat. De fapt, noul pachet legislativ pentru punerea in aplicare a noilor directive va prevedea posibilitatea ca ANAP sa revina la contractanti autorizati in mod specific. Organele legislative romanesti intentioneaza de asemenea sa introduca o noua profesie, achizitorul public, care va fi organizata pe trei niveluri profesionale: management, expert si consilier. O lista centralizata a tuturor profesionistilor care poarta titlul de achizitorii publici se va afla initial la ANAP, si, ulterior, la un organism profesional independent, similar unei asociatii. ANAP va putea apoi sa apeleze la contractanti atunci cand personalul permanent se dovedeste insuficient.

ANALIZA

Puncte forte

De la aderarea la UE, Romania a facut imbunatatiri la cadrul legislativ si de reglementare a achizitiilor publice, si urmareste constant reforme suplimentare pentru a imbunatati sistemul global. De exemplu, crearea unui grup comun de lucru care reuneste cele doua componente ale ANAP, precum si CNSC de a lucra pentru a intocmi instructiuni si ghiduri pentru armonizarea interpretarii legislatiei nationale si europene cu privire la aspectele specifice.

In ultimii ani, Romania a facut unele progrese in lupta impotriva coruptiei si in aducerea unui numar mai mare de cazuri in judecata si in cele din urma, condamnare. In plus, au fost create mai multe mecanisme pentru a detecta posibilele conflicte de interese in toate etapele procedurilor de achizitii publice si de a identifica si sanctiona practicile frauduloase. SNA este prezentata drept o buna practica la nivel mondial de catre Transparency International si reprezinta un cadru solid pentru reforme, deoarece ia in considerare lectiile invatate si esecurile din trecut si pune accentul pe coordonare precum si pe monitorizare si evaluare.

In sfarsit, structura centralizata a sistemului electronic de achizitii publice pare sa fie adaptata pentru a stimula utilizarea unui instrument comun, SEAP, de catre autoritatile contractante si ofertanti pentru indeplinirea obiectivelor ambitioase fixate la nivel national.

Puncte slabe

In ciuda progreselor inregistrate in ultimii ani, achizitiile publice din Romania continua sa fie un motiv de ingrijorare  xxx. Se considera ca legislatia privind achizitiile este, in general,  lipsita de coordonare si de coerenta si necesita revizuiri frecvente. Legislatia secundara si regulamentele de punere in aplicare sunt adesea vazute ca in contradictie cu legile primare, care rezulta in punerea in aplicare incoerenta. Aceasta inconsecventa face dificil pentru practicienii onesti si potentialii furnizori sa tina pasul cu reglementarile, face mai usor pentru cei cu motive ascunse sa manipuleze sistemul.

Acelasi lucru este valabil si pentru structura institutionala, care este compusa din mai multi actori cu responsabilitati care de multe ori se suprapun, rezultand in operatiuni ineficiente si decizii si indrumare contradictorii, pentru autoritatilor contractante. Absenta unor orientari clare si practice interpretarea legii este o sursa de incertitudine pentru practicienii publici si participanti xxix.

Capacitatea administrativa este o alta provocare fundamentala pentru Romania, ale carei reforme si absorbtie a fondurilor structurale ale UE sunt adesea intarziate de lipsa de punere in aplicare, capacitatea si structura instabila a administratiilor publice. Progresul in abordarea lipsei de personal calificat in domeniul achizitiilor publice a fost pana in prezent limitat xxx si povara administrativa pentru ofertanti este inca una dintre cele mai mari din UE xxxi. Mai mult decat atat, chiar daca lupta impotriva coruptiei a devenit o prioritate nationala, exista inca o rezistenta ridicata la masuri de integritate si anticoruptie la nivel politic si administrativ. Lipsa unui mecanism puternic de solutionare a reclamatiilor, precum si de executare efectiva a hotararilor judecatoresti ramane, de asemenea, problematica xxx.

Recomandari

  • O structura legala mai coerenta: In viziunea CE, este importanta o reforma fundamentala a legislatiei in domeniul achizitiilor publice si trebuie limitate viitoare modificari ale legislatiei specifice
  • Combaterea coruptiei: Se recomanda cresterea sanctiunilor si imbunatatirea eforturilor cu scopul diminuarii abuzurilor in sfera achizitiilor publice. Se recomanda dezvoltarea unui mecanism de solutionare a reclamatiilor si stabilirea unei modalitati de a anula contracte atribuite in mod necorespunzator. De asemenea, Romania trebuie sa dezvolte mecanisme de prevenire si control pentru prevenirea si detectarea coruptiei la nivel inalt, cum ar fi stabilirea unui cod de conduita.
  • Cresterea capacitatii administrative: Studiul recomanda realizarea de traininguri pentru functionari si organizarea un birou de suport „ad-hoc” prin intermediul unui call center
  • ANAP: Comisia recomanda Romaniei sa profite de crearea agentiei consolidate de achizitii publice – ANAP – intarindu-i independenta
  • Reducerea costurilor de ofertare: Este importanta reformarea procesului de ofertare avand in vedere perspectiva ofertantului – trebuie redusa povara administrativa a ofertantului

Documentul integral in limba engleza: Achizitiile publice – Studiu privind capacitatea administrativa in UE, Romania

i Ordonanta de urgenta a Guvernului nr . 13/2015, denumit in continuare “OUG 13/2015”.
ii ANRMAP (2014), Raportul anual de activitate 2013.
iii Curtea Romana de Conturi (2013), Raportul anual de activitate.
iv Ministerul Fondurilor Europene (2014), Acordul Romania de parteneriat pentru programarea 2014-2020
perioada.
v Acordul v Parteneriat (2014) pentru Romania, in conformitate cu articolele 14 si 15 din Regulamentul (UE). N.1303 / 2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 17 decembrie 2013 este disponibil la adresa: http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-2020/acord- parteneriat/PA_2014RO16M8PA001_1_1_ro.pdf
vi Hotarirea Guvernului nr. 1660/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica prin mijloace electronice din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.
vii Comisia Europeana (2013), DG MARKT,  Achizitiile publice de stat raport.
viii Agentia pentru Agenda digitala a Romaniei (AADR) (2014), Raportul anual.
ix Agentia pentru Agenda digitala a Romaniei (2014), Sistemul Electronic de Achizitii Publice – Manual de utilizare.

x Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale (2014), Strategia Nationala privind Agentia pentru Agenda digitala a Romaniei
xi Comisia Europeana (2014), DG HOME & DG COMM, Flash Eurobarometru 374 Intreprinderile de ancheta ”
Atitudini fata de coruptie in UE.
xii Indicatorii de guvernare Banca Mondiala, 2012 date privind 215 de tari, 2013.
xiii PwC pentru Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF), (2013), Achizitii publice: Costurile platite pentru coruptie, identificarea si reducerea, coruptiei in achizitiile publice in UE.
xiv Parteneriat pentru Dezvoltare Sociala si Expert Forum (2014), evaluarea eficientei, integritatii si transparentei sistemului romanesc de achizitii publice, co-finantat de OLAF si Hercule II 2007 Program 2013.
xv Comisia Europeana (2015) Document de lucru al serviciilor Comisiei Romania: Raportul tehnic. Care insoteste Raportul de document al Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele realizate in Romania in cadrul de cooperare si verificare.
xvi Comisia Europeana (2011), DG REGIO, Evaluarea sistemului de achizitii publice din Romania.
xvii Transparency International (2013), Bune practici in strategia anticoruptie.
xviii Programul elvetian-roman Cooperare (2014), Achizitii publice in Romania, Ecologice (achizitii verzi in Romania), Centrul pentru Politici Durabile (Centrul pentru Politici Durabile) ECOPOLIS.
xix Comisia Europeana (2012), DG RTD, cele mai bune practici privind achizitiile publice ecologice sau durabile si a unor noi orientari.
xx Kahlenborn, Walter; Christine Moser; Joep Frijdal si Michael Essig (2011), utilizarea strategica a achizitiilor publice in Europa, Raport Final al Comisiei Europene, DG MARKT / 2010/02 / C, Berlin: Comisia Europeana

xxi Adelphi (2014), DG MARKT, accesul IMM-urilor la pietele de achizitii publice si de agregare a cererii in UE.
xxii Consiliul National pentru Solutionare a Contestatiilor (2014), Raport de activitate 2013.
xxiii EurActiv (2014), coruptia Achizitiile publice din Romania, Raportul special.
xxiv Comisia Europeana (2014), DG REGIO, Raportul anual de activitate 2013.
xxv ​​Comunicare a Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (2013), Reforma
Administratiei Publice (reforma administratiei publice).
xxvi Documentul european de lucru al Comisiei (2015), Raport de tara Romania 2015, inclusiv o adancime de revizuire privind prevenirea si corectarea dezechilibrelor macroeconomice, COM (2015) 85 final.
xxvii Acordul de Parteneriat (2014) pentru Romania, in conformitate cu articolele 14 si 15 din Regulamentul (UE). N.1303 / 2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 17 decembrie 2013 este disponibil la adresa: http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-2020/acord- parteneriat/PA_2014RO16M8PA001_1_1_ro.pdf
xxviii Guvernul Romaniei (2014), Programul National de Reforma 2014 (Programul national de reforma).

xxix Comisia Europeana (2011), DG REGIO, Evaluarea sistemului de achizitii publice din Romania.

xxx Document al Comisiei Europene al Personalului de lucru (2014), care insoteste recomandarea documentului
de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul national de reforma din Romania 2014 si oferind un aviz al Consiliului privind Programul de convergenta 2014 din Romania, COM (2014) 424 final.
xxxi Comisia Europeana (2011), DG MARKT, achizitiile publice in Europa, costurile si eficienta.

Tagged with:
 

Romania are dispozitie prin Programul regio-adrOperational de Capacitate Administrativa (POCA) un buget de 658 de milioane de euro cu care sa ajunga la o administratie mai moderna, mai eficienta si mai transparenta, a declarat vicepremierul Vasile Dincu, ministru al Dezvoltarii Regionale, cu prilejul semnarii primelor proiecte finantate din fonduri europene din perioada de programare 2014-2020.

“Pentru exercitiul financiar nou, acest program are o tinta ambitioasa, peste 90.000 de functionari publici si lucratori contractuali din administratie, 250 de institutii publice, cel putin, din partea aceasta pe care o vizam pana acum, un buget de 658 de milioane de euro, deci peste o jumatate de miliard de euro care sa ajunga intr-o administratie mai prietenoasa, mai moderna, mai eficienta”, a afirmat Vasile Dincu, joi, intr-o conferinta de presa desfasurata la sediul MDRAP.

Ministrul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice a adaugat ca bugetul pentru perioada 2014-2020 este de trei ori mai mare fata de exercitiul financiar precedent.

Obiectivul principal al celor trei proiecte este acela al imbunatatirii capacitatii administrative in ceea ce priveste “protectia mediului si derularea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului sau, in cealalta parte, programe de evaluare a riscurilor si posibilitatea de a vedea, in sfarsit, intreaga panoplie a riscurilor din Romania dintr-o perspectiva stiintifica, operationala, calculabila”.

Valoarea totala a celor doua contracte semnate de MDRAP cu Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor este de 22,8 milioane de lei, aproximativ 5,06 milioane de euro, iar a celui semnat cu IGSU – de 31,8 milioane de lei, aproximativ 7,06 milioane de euro.

Un al patrulea contract de finantare semnat joi cu POCA are ca beneficiar Directia Generala de Administratie Publica din cadrul MDRAP, cu o valoare de 37,1 milioane de lei, aproximativ 8,24 milioane de euro.

Asigurati-va ca Nu pierdeti contracte atribuite prin licitatii publice, inclusiv cele cu finantare europeana (20% din totalul licitatiilor), Apelati la Serviciul de Monitorizare: www.licitatie-publica.ro (peste 2500 de Surse de licitatii publice), Zilnic, pe Email-ul dvs. 

Titlu Data publicarii Data inchidere Type of Document Nuts CPV
Servicii de cazare si masă – Lot XXII  21.03.2016 01.04.2016 Anunt de participare RO322 55110000-4 55300000-3
Achizitie autoturism pentru transport persoane – 3 buc  18.03.2016 29.03.2016 Anunt de participare RO222 34100000 34120000-4
Achizitie autoturism pentru transport persoane – 7 buc Cod: GWE06-1  18.03.2016 29.03.2016 Anunt de participare RO222 34100000 34120000-4
Achizitie autoturism pentru transport persoane – 7 buc Cod: GWE06-2  18.03.2016 29.03.2016 Anunt de participare RO222 34100000 34120000-4
Achizitie autoturism pentru transport persoane – 7 buc Cod: GWE06-3  18.03.2016 29.03.2016 Anunt de participare RO222 34100000 34120000-4
Achizitie autoutilitara transport marfa si interventii- 1 buc, Cod: GWE07  18.03.2016 29.03.2016 Anunt de participare RO222 34100000 34130000-7
Achizitie autoturism pentru transport persoane – 4 unitati, Cod: GWE08  18.03.2016 29.03.2016 Anunt de participare RO222 34100000 34120000-4
Achiziţie de servicii de transport naţional şi internaţional  16.03.2016 30.03.2016 Anunt de participare RO113 60000000-8

Sursa: www.administratie.ro

Tagged with:
 

Achizitii publice – Reforma legislatiei privind comisia europeanaachizitiile publice se va face in curand sa fie si mai usor pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri) sa participe la licitatiile publice.

Principalele imbunatatiri in temeiul noilor norme ale UE privind achizitiile publice sunt:

– Autoritatile contractante vor fi incurajate sa imparta contractele in loturi, ceea ce face licitatii mai accesibile pentru IMM-uri,

– Cifra de afaceri necesara pentru a participa la o procedura de licitatie va fi limitata, permitand mai multor IMM-uri si start-up-uri sa participe,

– Cerintele in ceea ce priveste documentele necesare pentru procedurile de achizitii publice vor fi reduse considerabil.

Reforma va introduce urmatoarele schimbari majore:

1. Intreprinderile mici, cu o capacitate financiara limitata pot licita pentru contracte

In trecut, ofertantii mai mici au fost adesea exclusi de la procedurile de achizitii publice, deoarece autoritatile contractante au cerut cifre ridicate privind cifra de afaceri anuala. Acest lucru s-a intamplat chiar si in cazul contractelor de valoare scazuta. In viitor, cifra de afaceri anuala necesara ar trebui, in mod normal, sa nu fie mai mare decat dublul valorii contractului. Autoritatile contractante vor fi obligate sa accepte participarea tuturor ofertantilor cu statut financiar adecvat pentru contract, aceasta masura va ajuta IMM-urile.

2. Contractele de atribuire in portiuni mici (loturi)

Contractele mari pot fi adesea impartite in parti mai mici, ceea ce permite participarea companiilor mai mici. Autoritatile contractante sunt incurajate sa imparta contracte mai mari in loturi. In cazul in care decid sa nu imparta contracte in loturi, acestea vor trebui sa explice de ce.

3. Reducerea poverii administrative: Documentul european de achizitii unic (DEAU)

Documentul european de achizitii unic (DEAU) este un formular de tip declaratie pe proprie raspundere de inlocuire a diferitelor formulare, folosite in trecut de catre tarile UE pentru a dovedi ca un ofertant indeplineste criteriile de excludere si de selectie (de exemplu, a platit impozitele si are capacitatea financiara). Dovezile vor trebui sa fie furnizate doar de catre castigatorii licitatiilor. Cu toate acestea, chiar si aceasta obligatie ar putea fi eliminate in viitor, odata ce solutiile de e-achizitii publice vor fi conectate de registrele centrale/repositories cu dovezile in sine/ reale. DEAU ar actiona ca un “pasaport de afaceri” pentru companiile care depun oferte pentru licitatii oriunde in UE. Pentru a genera un e-DEAU, Comisia Europeana a dezvoltat un serviciu online gratuit.

4. Imbunatatirea accesului IMM-urilor la contractele de aparare si securitate

De asemenea, Comisia lucreaza la imbunatatirea accesului IMM-urilor la contractele de aparare si de securitate (acordate in temeiul directivei de Aparare 2009/81 / CE).

Context: Potentialul IMM-urilor pentru locuri de munca, crestere si inovare

IMM-urile au un mare potential de a crea locuri de munca si inovare. In prezent, IMM-urile castiga 45% din valoarea totala a contractelor peste pragurile UE in mod direct, in calitate de asociati in calitate de subcontractanti. Luand in considerare importanta IMM-urilor in economie, cu toate acestea, cota lor de achizitii publice ar trebui sa fie de 58%. Atunci cand este vorba de achizitii publice sub pragul directivelor UE, IMM-urile preformeaza in functie de importanta lor economica.

O analiza mai detaliata a accesului IMM-urilor la achizitiile publice pot fi gasite in cadrul studiului “accesul IMM-urilor la pietele de achizitii publice si agregarea cererii in UE

Aflati mai multe despre reforma achizitiilor publice: povara administrativa, imbunatatirea accesului IMM-urilor, prevenirea coruptiei, permita considerente sociale si de mediu: mai multe articole despre reforma achizitiilor publice.

 Sursa: Comisia Europeana

Tagged with:
 

Noul instrument are drept scop descurajarea comisia europeanadiscriminarea intreprinderilor/ firmelor din UE pe pietele de achizitii publice ale unor terte tari.

Comisia Europeana a prezentat astazi o propunere revizuita pentru un Instrument International de Achizitii – un instrument de promovare a accesului liber la pietele de achizitii publice din intreaga lume. In timp ce UE este o economie deschisa, multi dintre principalii parteneri comerciali ai UE aplica practici restrictive care discrimineaza intreprinderile din UE. Pietele de achizitii inchise submineaza concurenta si transparenta, cresc costurile de bunuri publice si servicii pentru contribuabili si cresc, de asemenea, riscul de coruptie. Deschiderea pietelor din afara UE pentru intreprinderile europene ar conduce la economii publice, creand o situatie win-win pentru locuri de munca si crestere economica in UE si in tara licitatiei in cauza.

Cecilia Malmström, comisarul european pentru comert, a declarat: “Cred cu tarie ca un sistem comercial international deschis trebuie sa includa achizitii publice Deschiderea este buna pentru mediul de afaceri, buna pentru consumatori, si conduce la o utilizare eficienta a banilor contribuabililor, de asemenea, ajuta in lupta impotriva coruptiei. Aceasta noua propunere ne va oferi mijloacele pentru a arata ca ne-am angajat sa deschidem pietelor de achizitii publice la nivel global. “

Elżbieta Bieńkowska, comisarul european pentru piata interna, industrie, antreprenoriat si IMM-uri, a spus:. “Achizitiile publice din intreaga lume reprezinta o piata uriasa. Vrem intreprinderile din UE sa fie in masura sa aiba acces la aceasta piata in afara UE la fel de companii din afara UE sunt in masura sa beneficieze de piata noastra. Ceea ce facem astazi va deschide usile pentru afacerile noastre si a le permite sa concureze pe picior de egalitate. “

Noul instrument ar permite Comisiei sa initieze anchete publice in cazurile de presupusa discriminare a companiilor din UE pe pietele de achizitii. In cazul in care o astfel de investigatie ar gasi restrictii discriminatorii vis-à-vis de bunuri din UE, servicii si / sau furnizori, Comisia va invita tara in cauza sa se consulte cu privire la deschiderea pietei sale de achizitii publice. Aceste consultari pot avea loc, de asemenea, sub forma de negocieri privind un acord international. In ultima instanta, Comisia ar putea, dupa consultarea cu statele membre ale UE, se aplica noul instrument. Acest lucru inseamna ca ofertele constand in bunuri si servicii din tara in cauza ar fi, in comparatie cu alte oferte, considerate ca oferind un pret mai mare decat cel pe care le-au prezentat, astfel oferind bunurilor si serviciilor tarilor europene si “non-tinta” avantaj competitiv. Pentru a evita aplicarea acestui instrument, tarile terte trebuie doar sa inceteze astfel de practici discriminatorii.

Angajamentele existente ale UE – inclusiv in Acordul OMC privind achizitiile publice (AAP) si acordurile comerciale bilaterale – raman neafectate de aceasta initiativa. Pietele UE de achizitii publice sunt deschise pentru furnizorii straini si din ce in ce transparent: Tenders Electronic Daily (TED) baza de date a Comisiei care acopera oportunitati de achizitii publice in UE este acum, de asemenea, echipata cu un instrument gratuit de traducere, indepartand constrangerile de limba.

De asemenea, Comisia negociaza in prezent deschideri de piata cu unele dintre principalii parteneri comerciali ai UE, in contextul acordurilor de liber schimb sau in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului si se asteapta ca aceste negocieri sa conduca la deschideri de piata de fond, ceea ce face utilizarea viitoare a noului instrument vis-a-vis de aceste tari de prisos.

In plus, propunerea contine alte elemente pentru a se asigura proportionalitatea in realizarea obiectivelor sale, garantand ca acesta nu poate fi folosit ca un instrument pentru a proteja sau inchide pietele de achizitii publice din UE. Astfel:

–  in scopul de a evita un impact negativ asupra dezvoltarii, instrumentul propus nu se va aplica furnizorilor vis-à-vis de tarile dezvoltate mai putin dezvoltate sau vulnerabile, in curs de dezvoltare;
– nu se va aplica ofertelor facute de intreprinderile mici si mijlocii din UE, astfel incat sa faciliteze participarea acestora pe piata UE in domeniul achizitiilor;
– cererea va fi limitata la contractele peste un anumit prag;
– domeniul de aplicare al posibilei actiuni va fi directionat la ceea ce este considerat necesar: cererea poate fi limitata la anumiti furnizori din tara terta in cauza, precum si punerea sa in aplicare a unui grup select de autoritatile contractante in fiecare stat membru al UE.

Baza

Intreprinderile din UE sunt de multe ori obiectul unei discriminari atunci cand vanzarea produselor si serviciilor lor la institutiile publice din alte tari. Aceste restrictii afecteaza sectoare competitive ale UE, cum ar fi constructii, transport public, dispozitivele medicale, generarea de energie electrica si produse farmaceutice. Doar un sfert din piata anuala de achizitii din lume este deschisa concurentei internationale.

Strategii comerciale 2015 Comisia subliniaza necesitatea unei politici eficiente, care abordeaza noile realitati economice si puncte la necesitatea de a asigura conditii de concurenta echitabile in accesul pe piata, de asemenea, pentru achizitii. Strategia solicita, de asemenea pentru mai multe eforturi pentru a combate practicile corupte. Coruptia este o problema la nivel mondial si in special relevanta in cazul achizitiilor publice.

Eforturile UE de a depasi barierele comerciale existente sunt duble. Pe de o parte, UE include capitole privind achizitiile cuprinzatoare in acordurile de liber schimb pe care le incheie bilateral cu partenerii sai. De asemenea, se negociaza cu tarile care doresc sa adere la Acordul privind achizitiile publice al OMC (AAP) – de exemplu China si Australia – vizeaza aducerea mai multe tari in cadrul Acordului si sa-l aplice in cele din urma tuturor membrilor OMC.

Comisia, in luna martie a anului 2012, a facut prima sa propunere pentru crea stimulente pentru partenerii comerciali ai UE de a opta pentru o mai mare deschidere in domeniul achizitiilor publice. Propunerea de astazi aduce imbunatatiri initiativa initiala a Comisiei, permitand UE sa ia masuri proportionale si mai bine orientate – furnizarea de parghie in cadrul negocierilor, fara a inchide pietele UE sau fara a adauga o povara excesiva  autoritatilor contractante.

Pueti descarca propunerea aici:  Propunerea pentru un Instrument International de Achizitii.

Sursa: http://ec.europa.eu

Tagged with:
 

Noul sistem de achizitii publice ale UE, in vigoare de la 18 aprilie 2016, se va deschide noi posibilitati pentru autoritatile publice de a stimula inovatia ecologica, prin utilizarea de noi criterii de atribuire in anunturile de participare care pun mai mult accent pe considerente de mediu.

Autoritatile publice vor trebui sa poata cere ca ofertanti sa respecte nu numai obligatiile de mediu, dar, de asemenea de a livra bunuri care indeplinesc cerintele etichetelor ecologice. In plus, ei pot cere ofertantilor nu doar respectarea reglementarilor legate de mediu, ci si producerea de bunuri sau integrarea costurilor de mediu intr-o oferta pe baza unei abordari a costului ciclului de viata.

Prin utilizarea puterii de cumparare a alege bunuri ecologice, servicii si lucrari, autoritatile publice din Europa pot avea o contributie importanta la consumul si productia durabile.

Clauza orizontala pentru a asigura respectarea legislatiei de mediu

Ca o regula generala, intreprinderile trebuie sa respecte obligatiile de mediu in vigoare a UE, nationale si internationale, in executarea contractelor publice. Autoritatile publice vor fi in masura sa excluda din procedura de licitatie intreprinderile care nu respecta aceste obligatii de mediu. Autoritatile contractanta nu vor fi, de asemenea mandatata sa aleaga cea mai buna oferta in cazul in care nu este in conformitate cu legislatia aplicabila privind protectia mediului, si vor trebui sa respinga ofertele anormal de scazute obtinute prin dumping ecologic.

Definirea criteriilor de mediu pentru un contract cu ajutorul etichetelor ecologice

Pentru a se asigura ca intreprinderile pot livra produse in conformitate cu standardele de mediu, autoritatile publice pot solicita ca lucrarile, bunurile sau serviciile sa indeplineasca cerintele unei etichete ecologice, cum ar fi eticheta ecologica europeana, Etichetele ecologice multinationale sau alte etichete ecologice (a se vedea lista de etichetele ecologice). Aceste etichete atesta ca produsul indeplineste cerintele de calitate predefinite pe baza unor criterii verificabile in mod obiectiv, care a fost adoptata printr-o procedura in care organismele guvernamentale, consumatorii, producatorii, distribuitorii si organizatiile de mediu au avut posibilitatea de a participa.

Atunci cand sunt utilizate in anunturile de licitatie, cerintele de eticheta trebuie sa fie indeplinite de catre obiectul contractului, cum ar fi descrierea si prezentarea produsului, inclusiv cerintele referitoare la ambalare. Cu toate acestea, referirile la etichetele nu ar trebui sa aiba ca efect limitarea inovatiei.

Procesul de productie – Comert onest la baza sau fara chimicale toxice

Achizitorii publici, atunci cand descriu din punct de vedere tehnic produsele sau serviciile pe care doresc sa le cumpere, vor fi capabili sa solicite ofertantilor sa utilizeze elemente care respecta inalta performanta de mediu, cum ar fi:

– Absenta substantelor chimice toxice;
– Utilizarea de masini eficiente energetic, cand se produce / furnizeaza bunuri sau servicii;
– Favorizarea informatiilor privind comertul echitabil la baza produsului.

Achizitorii publici vor avea, de asemenea, posibilitatea de a acorda contactele acelor companii care ofera produse / servicii care indeplinesc conditiile de mediu in cel mai bun mod posibil si  evalua valoarea pentru bani, pe baza aspectelor de mediu (de exemplu, daca carti care au fost tiparite pe hartie reciclata sau pe hartie de la lemn durabil).

Costul ciclului de viata include costurile interne si costurile legate de factorii de mediu

Noile norme vor permite autoritatilor publice sa aleaga o abordare pe baza costului ciclului de viata, care le permite sa se ia in considerare costurile asociate cu utilizarea, intretinerea si sfarsitul duratei de viata a bunurilor, servicii sau lucrari. Aceasta include costurile interne, precum si costurile legate de externalizari de mediu:

Costurilor interne includ cercetarea si dezvoltarea, productia, transportul, consumul de energie, intretinerea si eliminarea la sfarsitul ciclului de viata.
Costurile externe de mediu, cum ar fi emisiile de gaze cu efect de sera, a poluari cauzate de extractia de materii prime sau cauzate de produs sau de fabricatia acestuia, poate fi luata in considerare in cazul in care valoarea lor monetara este determinabila. In cazul in care nu exista o metoda comuna a UE pentru calcularea costurilor pe ciclu de viata, metode pot fi stabilite la nivel national, regional sau local. Cu toate acestea, aceste metode nu ar trebui sa fie concepute doar pentru o singura procedura specifica de achizitie publica, acestea ar trebui sa fie obiective, si ar trebui sa fie posibil pentru intreprinderi sa furnizeze datele cerute printr-un efort rezonabil.

Sursa: http://ec.europa.eu (Comunicat de presa)

Tagged with:
 
WP to LinkedIn Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
error: Continut protejat !