Conceptul de parteneriat public-privat a facut obiectul unor reglementări legislative Uniunea Europeana, inclusiv Romania, care a adoptat acte normative referitoare la acest tip de parteneriat.
In ianuarie 2024, a intrat in vigoare Legea nr. 7/2024, prin aceasta se avizeaza OUG nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat si introducerea unor modificari pentru imbunatatirea cadrului pentru PPP-urile in Romania. Dedicam o sectune speciala in articolul nostru.
Ce este parteneriatul public-privat
Parteneriatul public-privat este o forma de „cooperare intre o autoritate publica si sectorul privat, respectiv organizatii neguvernamentale, asociatii ale oamenilor de afaceri, ori companii, pentru realizarea unui proiect care produce efecte pozitive pe piata fortei de munca si in dezvoltarea locala” (Institutul pentru Politici Publice, 2004, p. 14).
Un parteneriat public-privat reprezinta, in principiu, orice forma de cooperare intre sectorul public si cel privat, insa, in functie de legislatia specifica fiecarei tari, un astfel de parteneriat difera de la un sistem juridic la altul si poate imbraca mai multe forme, cum ar fi:
contracte de asociere in participatie,
contracte de concesiune,
contracte de lucrari sau servicii.
Esenta parteneriatului public-privat este ca prin utilizarea competentelor, a know-how-ului si a managementului sectorului privat si prin impartirea riscurilor intre parteneri sa se respecte principiile de eficienta, eficacitate si economicitate in utilizarea fondurilor publice.
Parteneriat public-privat este un termen generic pentru toate tipurile de relatii create intre sectorul public si cel privat cu scopul de a atrage intr-un proiect resursele si expertiza sectorului privat in vederea realizarii unui bun/unor bunuri destinat/e prestarii unui serviciu public si/sau in vederea operarii unui serviciu public de calitate si la costuri minime.
Beneficiile parteneriatului public-privat, atat pentru operatorul privat, cat si pentru sectorul public
eficienta crescuta in dezvoltarea proiectelor,
perioada de implementare mai mica,
impartirea riscurilor,
mobilizarea de resurse atat publice, cat si private,
crearea de noi aptitudini si posibilitatea ambilor parteneri de a invata din experienta comuna,
combinarea capacitatilor si resurselor publice si private poate contribui la procesul de relansare economica in momente de criza economica.
Desi interesele initiale ale membrilor unui parteneriat public-privat sunt diferite, societatea privata fiind orientata catre profit, iar institutia publica fiind interesata in primul rand de respectarea principiilor de economicitate, eficienta si eficacitate in utilizarea fondurilor publice, scopul final este acelasi, si anume finantarea, constructia, renovarea, gestionarea sau intretinerea unor bunuri prin intermediul carora se doreste oferirea unor servicii publice de calitate.
Parteneriatul public-privat in Romania
Parteneriatul public-privat in Romania este reglementat de Legea 233/ 2016 si OUG 39/2018
Cui se aplica reglementarile?
Prevederile legale privind parteneriatul public-privat vizeaza orice persoana juridica sau asociere de persoane juridice care doreste sa participe la procedura de atribuire a unui contract de parteneriat public-privat. Persoana juridica va dobandi calitatea de partener privat dupa ce va fi aleasa castigatoare a acestei proceduri si va putea incheia un astfel de contract.
Formele de parteneriat public-privat
a) parteneriatul public-privat contractual – parteneriatul public-privat realizat in temeiul unui contract incheiat intre partenerul public, partenerul privat si societatea de proiect al carei capital social este detinut integral de partenerul privat;
b) parteneriatul public-privat institutional – parteneriatul public-privat realizat in temeiul unui contract incheiat intre partenerul public si partenerul privat, prin care se constituie, de catre partenerul public si partenerul privat, o societate noua, care va actiona ca societate de proiect si care, ulterior inregistrarii in registrul societatilor, dobandeste calitatea de parte la contractul de parteneriat public-privat respectiv.
Indiferent de forma, derularea proiectului se face prin intermediul unei societati de proiect, ce are ca scop realizarea tuturor activitatilor necesare pentru implementarea proiectului.
Finantarea proiectului de parteneriat public-privat
Finantarea investitiilor care se realizeaza in cadrul proiectelor de parteneriat public-privat se poate asigura:
a) integral, din resurse financiare asigurate de partenerul privat, din resurse proprii si/sau din resurse atrase din partea unor finantatori; sau
b) din resurse financiare asigurate de partenerul privat, impreuna cu partenerul public, care poate contribui la finantarea realizarii investitiilor cu resurse financiare publice provenind exclusiv din fonduri externe nerambursabile postaderare si din contributia nationala aferenta acestora.
Pregatirea proiectului de parteneriat public-privat
Initiativa realizarii unui proiect in regim de parteneriat public-privat apartine partenerului public.
Etapele pentru pregatirea parteneriatului public-privat:
a) pregatirea studiului de fundamentare de catre partenerul public pe baza unui studiu de fezabilitate;
b) in cazul proiectelor de investitii publice medii si semnificative parcurgerea etapelor specifice sunt reglementate de Capitolul II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor masuri fiscal-bugetare pentru indeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internationale, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, aprobata cu modificari prin Legea nr. 25/2014, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) parcurgerea procedurii de atribuire a contractului de parteneriat;
d) semnarea contractului de parteneriat.
Procedura de atribuire a proiectului de parteneriat public-privat
Proiectele de parteneriat public-privat sunt atribuite potrivit prevederilor Legii nr. 98/2016, Legii nr. 99/2016 sau Legii nr. 100/2016, dupa caz, in functie de obiectul contractului si modalitatea in care studiul de fundamentare prevede transferul unei parti semnificative a riscului de operare de natura economica, in legatura cu exploatarea lucrarilor si/sau a serviciilor in cauza.
Contractele de parteneriat public-privat
Contractele de parteneriat public-privat pot fi incheiate si in scopul efectuarii unei activitati relevante in sectoarele de utilitate publica prevazute in Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale, precum si in vederea realizarii, de catre un operator privat, a serviciilor comunitare de utilitati publice prevazute in Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006.
Prin contractul de parteneriat public-privat, partenerul public va putea transmite sau constitui, in favoarea societatii de proiect, dreptul de a colecta si utiliza pentru derularea proiectului tarife de la utilizatorii bunului/bunurilor sau serviciului public ce formeaza obiectul proiectului de parteneriat.
Beneficiarul direct al utilizarii bunului/bunurilor sau serviciului public ce formeaza obiectul parteneriatului public-privat poate fi, in conditiile stabilite prin contractul de parteneriat public-privat, fie partenerul public ori o alta entitate publica, fie publicul in general.
Contractul de parteneriat public-privat:
Contractul de parteneriat public-privat reglementeaza aspecte precum:
a) obiectul proiectului realizat in parteneriat;
b) conditiile de infiintare si functionare a societatii de proiect;
c) termenele de realizare a lucrarilor;
d) drepturile constituite in favoarea partenerului privat si a societatii de proiect;
e) drepturile si obligatiile partenerului public, ale partenerului privat si ale societatii de proiect, pe parcursul derularii proiectului de parteneriat;
f) regimul juridic al bunurilor implicate in proiect,;
g) durata contractului;
h) modalitatea de finantare si etapele proiectului de parteneriat;
i) remunerarea partenerului privat;
j) modalitatea de alocare a riscurilor in cadrul proiectului de parteneriat;
k) caracteristicile si obiectivele de performanta ale bunului sau bunurilor ce vor fi realizate in cadrul proiectului, precum si indicatorii de performanta a serviciului public ce formeaza obiectul proiectului;
l) modalitatea de monitorizare si control, de catre partenerul public, a respectarii obligatiilor partenerului privat si ale societatii de proiect;
m) procedura de aprobare, de catre partenerul public, a contractelor incheiate de partenerul privat si societatea de proiect cu afiliatii partenerului privat;
n) garantiile de buna executie ce vor fi asigurate de partenerul privat;
o) asigurarile ce vor fi incheiate si mentinute pe parcursul derularii proiectului de parteneriat public-privat;
p) proceduri de preluare a drepturilor si obligatiilor partenerului privat de catre finantatorii proiectului si/sau un nou partener privat;
q) raspunderea contractuala;
r) dreptul partenerului public de a modifica unilateral anumite parti ale contractului si dreptul partenerului public de a denunta unilateral contractul;
s) mecanisme de impartire a profitului;
t) procedura si limitele subcontractarii;
u) cauzele de incetare a contractului si conditiile in care se asigura continuitatea serviciului public realizat in cadrul parteneriatului;
v) orice alte aspecte care sunt parte a contractului de parteneriat.
Durata contractului de parteneriat public-privat se stabileste, in principal, in functie de perioada de amortizare a investitiilor ce urmeaza sa fie realizate de catre societatea de proiect si in functie de modalitatea de finantare a acestor investitii.
Partenerul privat sau societatea de proiect, dupa caz, nu va putea subconcesiona, in tot ori in parte, bunurile, serviciile sau lucrarile concesionate si nu va putea incredinta realizarea obiectului contractului unei alte persoane, cu exceptia catorva cazuri prevazute de lege.
Din motive exceptionale legate de interesul public, partenerul public poate modifica unilateral sau, dupa caz, denunta unilateral contractul de parteneriat, cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) aceasta posibilitate, inclusiv categoriile de motive exceptionale legate de interesul public, a fost inclusa in documentatia de atribuire, intr-o modalitate clara, precisa si neechivoca, cat si in contractul de parteneriat public-privat;
b) modificarea contractului nu altereaza natura generica a contractului initial;
c) cu notificarea prealabila a partenerului privat si a societatii de proiect.
Tipuri de contracte
In functie de obiectivele urmarite de autoritatea contractanta la momentul lansarii proiectului de concesiune, se disting doua tipuri de contracte:
contract de concesiune de lucrari publice - contractul care are aceleasi caracteristici ca si contractul de lucrari, cu deosebirea ca in contrapartida lucrarilor executate contractantul, in calitate de concesionar, primeste din partea autoritatii contractante, in calitate de concedent, dreptul de a exploata rezultatul lucrarilor pe o perioada determinata sau acest drept insotit de plata unei sume de bani prestabilite;
contract de concesiune de servicii - contractul care are aceleasi caracteristici ca si contractul de servicii, cu deosebirea ca in contrapartida serviciilor prestate contractantul, in calitate de concesionar, primeste din partea autoritatii contractante, in calitate de concedent, dreptul de a exploata serviciile pe o perioada determinata sau acest drept insotit de plata unei sume de bani prestabilite.
Modificari si noutati aduse PPP (parteneriatului public-privat)
In urma modificarilor legislatiei Parteneriatului Public - Privat, Ministerul Finanțelor urmeaza sa emita orientari si metodologii pentru pregatirea proiectelor de parteneriat public-privat. Actualizari importante privesc includerea fondurilor publice in bugetul partenerului public ca si componenta finala a finantarii, in cazul finantarii partenerului privat.
Iata care sunt principalele modificari:
Imbunatatirea procedurii de pre-initiere:
initierea contractelor PPP impune acum aprobarea prealabila a unui studiu de justificare / fezabilitate („Studiu de Fundamentare”), care consolideaza evaluarea de baza a proiectului si va contine solutii tehnice conceptuale minimale de implementare a investitiilor. Studiul ar trebui sa demonstreze ca peste jumatate din veniturile proiectului vor proveni din platile partenerului public sau ale altor entitati publice de care beneficiaza partenerul public.
Redefinirea contractuala a PPP:
un PPP contractual va fi incheiat doar intre partenerul public si partenerul privat si va fi implementat printr-o companie de proiect care va fi detinuta in totalitate de partenerul privat;
Investitorul privat desemnat castigator al procedurii de atribuire, va infiinta societatea de proiect cu care se incheie contractul de parteneriat public-privat,
in cazul parteneriatului public-privat institutional va infiinta impreuna cu partenerul public societatea de proiect care va deveni parte a contractului de parteneriat public-privat.
Extinderea mecanismului de finantare:
o noua sursa pentru asigurarea finantarii: posibilitatea emiterii de obligatiuni corporative de catre compania de proiect;
Fara plafonare la contributiile publice:
a fost eliminata restrictia care limiteaza implicarea financiara a partenerului public la maximum 25% din valoarea investitiei.
Alocarile de buget:
vor fi vor fi incorporate in bugetul Ministerului Dezvoltarii pe baza solicitarilor de la principalii autorizatori de credite ai autoritatilor publice care actioneaza ca parteneri publici. pe baza solicitarilor de la principalii autorizatori de credite ai autoritatilor publice care actioneaza ca parteneri publici.
Exceptii ale Codului Administrativ:
partenerii publici pot imputernici companiile de proiect cu drepturi de concesiune sau drepturi de inchiriere asupra proprietatii publice, fara redevente, drepturi de autor sau chirii.
Arbitrajul international:
entitatile care gestioneaza participarea statului in companiile de proiecte PPP institutionale sunt imputernicite sa asigure reprezentarea statului in arbitrajul international, avand autonomie pentru a numi consilier juridic national sau international, daca este necesar.
Pregatirea proiectelor:
Ministerul Finantelor va elabora orientari si metodologii pentru pregatirea proiectelor PPP,
Unitatea de management a investitiilor publice (structura de specialitate in Ministerul Finantelor), va elabora semestrial informari catre Guvern privind impactul pe deficitul bugetar si datoria publica aferente proiectelor de parteneriat public-privat.
Parteneriatul Public Privat in legislatia nationala din Romania
Legea nr. 7 / 2024 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat
Ordonanta de Urgenta nr. 7/ 2020 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat si pentru stabilirea unor masuri privind investitiile publice;
Ordonanta de Urgenta nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat;
Legea nr. 233/ 2016 privind parteneriatul public-privat;
Legea nr. 178/2010 (abrogata) privind parteneriatul public-privat;
Hotararea Guvernului nr. 71/2007 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii;
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii , aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare,
In prezent, legislatia nationala aflata in vigoare – armonizata cu prevederile acquis-ului comunitar in domeniu:
Parteneriatul public-privat in Uniunea Europeana
La nivelul Uniunii Europene nu exista o directiva care sa reglementeze expres parteneriatul public-privat si nici nu a fost convenita inca o definitie clara a acestui concept, insa au fost formulate bune practici in materie de PPP. Acestea au fost detaliate in Cartea Verde privind parteneriatul public-privat si dreptul comunitar in domeniul contractelor de achizitii publice si al concesiunilor, publicata de Comisia Europeana in anul 2004, fiind concretizate in:
definirea mecanismului PPP in sensul de mecanism economic caracterizat de durata relativ lunga de derulare a raporturilor contractuale, cooperarea intre sectorul public si cel privat prin punerea in comun a resurselor financiare si distributia riscurilor de proiect intre parteneri in functie de capacitatea fiecarei parti de a evalua, controla si gestiona un anumit risc;
obligativitatea aplicarii principiilor specifice atribuirii contractelor de achizitie publica in procedurile de atribuire a contractelor de PPP;
stabilirea a doua tipuri de PPP, si anume: PPP contractual (nu este necesara compania de proiect) si PPP institutional (se implementeaza obligatoriu printr-o companie de proiect in care partenerul public este actionar).
Cartea Verde a fost urmata de diferite comunicari si rapoarte ale Comisiei Europene privind aspecte esentiale ale PPP, cum ar fi:
Raportul asupra consultarii publice cu privire la Cartea Verde privind parteneriatul public-privat si dreptul comunitar in domeniul contractelor de achizitii publice si al concesiunilor (Comisia Comunitatilor Europene, 2005),
Norme aplicabile parteneriatelor public-privat institutionalizate (PPPI) (Comisia Europeana, 2008),
Mobilizarea investitiilor private si publice in vederea relansarii economice si realizarii unei transformari structurale pe termen lung: dezvoltarea parteneriatelor public-privat (Comisia Europeana, 2009).
Aparitia parteneriatelor public-privat a fost inlesnita de constrangerile bugetare puternice impuse statelor membre prin Tratatul de la Maastricht din anul 1992. Astfel, obligarea statelor membre de a-si reduce bugetele publice a determinat o diminuare considerabila a cheltuielilor publice, in special a celor care erau alocate investitiilor. Pe cale de consecinta, guvernele statelor membre au incercat sa caute solutii viabile pentru continuarea proiectelor de investitii si pentru bunul mers al serviciilor publice, iar una dintre solutii a fost parteneriatul public-privat. In acest mod se mobilizau si resursele sectorului privat pentru realizarea unor lucrari si servicii publice, cu beneficii atat pentru sectorul public, cat si pentru cel privat.
In ceea ce priveste adoptarea PPP, statele membre ale Uniunii Europene se divid in trei mari grupe:
state care au implementat PPP la nivel avansat (Marea Britanie, Franta, Germania, Irlanda si Italia),
state care au implementat PPP la nivel mediu (Spania si Portugalia) si
state care sunt la inceput de drum in implementarea PPP, (Romania)
O analiza a Curtii de Conturi Europene: Parteneriatele public-privat in UE: deficiente generalizate si beneficii limitate
Sursa: Legea 233/2016, OUG 7/2020, Guvernul Romaniei, Cecar Business Magazin, Legea 7/ 2024.
Intrati in cea mai mare baza de date
in domeniul achizitiilor publice
gasiti anunturi grupate pe categorii Aici
