In 23 mai 2016 au fost publicate in Monitorul Oficial nou alegislatie privind achizitiile publice. Pachetul legislativ contine patru legi care transpun directivele europene in domeniu.

Care au fost principalele modificari de legislatie din domeniul achizitiilor publice puteti gasi o sinteza in articolul: Principalele modificari ale legislatiei prin pachetul celor 4 proiecte de lege.

Inaintea modificarilor legislative din 2016, regasiti la urmatorul link, vechile prevederi legale pentru organizarea procedurilor de achizitii publice: Legislatie nationala privind Achizitiile publice

Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice, Descarca Aici: Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice (clasice)

Care este domeniul de aplicare al Legii 98/2016:

  • Tuturor autoritatilor contractante care atribuie contracte de achizitie publica/acorduri-cadru si organizeaza concursuri de solutii care privesc achizitii publice a caror valoare este mai mare sau egala decat pragurile prevazute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016;
  • Entitatilor juridice, fara calitate de A.C., pentru atribuirea unui contract de lucrari, in cazul in care se indeplinesc in mod cumulativ urmatoarele conditii:
    •  contractul este finantat/subventionat in mod direct, in proportie de mai mult de 50% din valoarea acestuia, de catre o A.C.;
    • valoarea estimata, fara TVA, a contractului este egala sau mai mare decat pragul prevazut la art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016;
    • contractul include una dintre activitatile: – lucrari de geniu civil; – lucrari de constructie pentru spitale, facilitati destinate activitatilor sportive, recreative si de agrement, cladiri ale institutiilor de invatamant preuniversitar si universitar si cladiri de uz administrativ.
  • Entitatilor juridice, fara calitate de A.C., pentru atribuirea unui contract de servicii, in cazul in care se indeplinesc in mod cumulativ urmatoarele conditii:
    • contractul este finantat/subventionat in mod direct, in proportie de mai mult de 50% din valoarea acestuia, de catre o A.C.;
    • valoarea estimata, fara TVA, a contractului este egala sau mai mare decat pragul prevazut la art. 7 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016;
    • contractul este in legatura cu un contract de lucrari care face obiectul ar 6 alin. (1) din Legea nr. 98/2016.

Contracte din sectoarele de apa, energie, transporturi si servicii postale ;

 Exceptii la aplicarea legii 89/2016

  • Exceptari specifice in domeniul comunicatiilor electronice:nu se aplica contractelor de achizitie publica, acordurilor-cadru si concursurilor de solutii care au ca scop principal sa permita autoritatilor contractante sa furnizeze sau sa exploateze retele publice de comunicatii electronice ori sa furnizeze catre public unul sau mai multe servicii de comunicatii electronice;
  • Contracte de achizitie publica/acorduri-cadru atribuite si concursuri de solutii organizate conform unor norme internationale
  • Exceptari specifice pentru contractele de servicii:
    • cumpararea sau inchirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, cladiri existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora;
    • cumpararea, dezvoltarea, productia sau coproductia de materiale pentru programe destinate serviciilor media audiovizuale, atribuite de furnizori de servicii media, ori contractelor pentru spatiu de emisie sau furnizarea de programe care sunt atribuite furnizorilor de servicii media;
    • servicii de arbitraj, mediere si alte forme de solutionare alternativa a disputelor;
    • oricare dintre serviciile juridice prevazute la alin. (3);
    • servicii financiare in legatura cu emisiunea, vanzarea, cumpararea sau transferul valorilor mobiliare ori al altor instrumente financiare, in sensul art. 4 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerintele prudentiale pentru institutiile de credit si societatile de investitii si de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, servicii ale bancilor centrale si operatiuni efectuate cu Fondul European de Stabilitate Financiara si cu Mecanismul European de Stabilitate;
    • imprumuturi, indiferent daca sunt sau nu in legatura cu emisiunea, vanzarea, cumpararea ori transferul valorilor mobiliare sau al altor instrumente financiare;
    • contracte de munca;
    • servicii de aparare civila, protectie civila si prevenirea pericolelor, prestate de persoane fara scop patrimonial, care fac obiectul codurilor CPV 75250000-3, 75251000-0, 75251100-1, 75251110-4, 75251120-7, 75252000-7, 75222000-8, 98113100-9 si 85143000-3, cu exceptia serviciilor de ambulanta pentru transportul pacientilor;
    • servicii de transport public de calatori feroviar sau cu metroul.
  • Contracte de servicii atribuite pe baza unui drept exclusiv;
  • Contracte de achizitii publice/acorduri-cadru incheiate intre entitati din sectorul public;
  • Alte exceptii:
    • 1. nu se aplica actelor juridice altele decat contractele de achizitie publica/acordurile-cadru, incheiate de o persoana care are calitatea de autoritate contractanta potrivit prezentei legi, cum ar fi acordarea de finantari rambursabile sau nerambursabile persoanelor fizice ori juridice in conditiile legislatiei speciale ori constituirea impreuna cu persoane fizice ori juridice de societati sau asocieri fara personalitate juridica in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare;
    • 2. nu se aplica pentru atribuirea contractelor de achizitie publica pentru structurile autoritatilor contractante care functioneaza pe teritoriul altor state atunci cand valoarea contractului este mai mica decat pragurile valorice prevazute la art. 7.

Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale, Descarca Aici: Legea 99/ 2016 privind achizitiile publice sectoriale

Care este Domeniul de aplicare al Legii 99/2016?

  • Tuturor entitatilor contractante care atribuie contracte/acorduri- cadru si organizeaza concursuri de solutii care privesc achizitii sectoriale a caror valoare este mai mare sau egala decat pragurile prevazute la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 99/2016;
  •  Entitatile contractante prevazute la art. 4 alin. (1) lit. a) si b) care atribuie contractele sectoriale, acordurile-cadru si organizeaza concursurile de solutii care privesc achizitii sectoriale a caror valoare estimata este mai mica decat pragurile corespunzatoare prevazute la alin. (1) lit. a) si b), prin aplicarea procedurii simplificate.
  •  Entitatile contractante, altele decat cele prevazute la art. 4 alin. (1) lit. a) si b), care pot organiza propriile proceduri de atribuire a contractelor sectoriale, acordurilor-cadru si concursurilor de solutii care privesc achizitii sectoriale a caror valoare estimata este mai mica decat pragurile corespunzatoare prevazute la alin. (2) cu respectarea principiilor prevazute la art. 2 alin. (2) din lege.
  • Entitatile contractante au dreptul de a achizitiona direct produse sau servicii in cazul in care valoarea estimata a achizitiei, fara TVA, este mai mica de 132.519 lei, respectiv lucrari, in cazul in care valoarea estimata a achizitiei, fara TVA, este mai mica de 441.730 lei

Exceptii de la aplicarea Legii 99/2016

  • Contracte incheiate intre entitati contractante ;
  • Contracte atribuite unei intreprinderi afiliate;
  • Contracte sectoriale atribuite unei asocieri de mai multe entitati contractante sau unei entitati contractante care face parte dintr-o astfel de asociere ;
  • Servicii de cercetare si dezvoltare ;
  • Activitati expuse direct concurentei ;
  • Activitati de achizitie centralizata ;
  • Achizitii realizate ocazional in comun ;
  • Achizitii  care  implica  entitati  contractante  din  alte  state membre.

Activitati sectoriale – modificari, Legea 99/2016:

  • Gaze si energie termica;
  • Energie electrica;
  • Apa;
  • Servicii de transport;
  • Porturi si aeroporturi;
  • Servicii postale (fata de O.U.G. nr. 34/2006, sunt excluse serviciile de posta electronica, serviciile financiar-postale, serviciile filatelice si serviciile logistice);
  • Extractia de petrol si gaze naturale.

Prospectarea si extractia de carbune sau alti combustibili solizi (fata de O.U.G. nr. 34/2006, nu este inclusa explorarea petrolului si a gazelor naturale. Totodata, sunt excluse din domeniul de aplicare a legii contractele pe care entitatile contractante le atribuie pentru desfasurarea altor activitati decat pentru desfasurarea activitatilor lor relevante)

Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si servicii, Descarca Aici: Legea 100/ 2016 privind concesiunile de lucrari si servicii

Legea nr. 101/2016 privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor sectoriale si a contractelor de concesiune, Descarca Aici: Legea 101/ 2016 privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor sectoriale si a contractelor de concesiune

Ordonanta de urgenta nr. 58/2016 pentru modificarea si/ sau completarea unor acte normative privind achizitiile publice, Descarca Aici: Ordonanta de urgenta 58/2016.

Cele mai importante informatii in domeniul achizitiilor publice si participatii la licitatii, le gasiti intr-o categorie special alcatuita pentru dvs. Aici.

Tagged with:
 

Achizitii publice – Pachetul legislativ privind achizitiile publice a fost adoptat astazi de plenul Camerei Deputatilor (camera decizionala), in prezenta premierului Dacian Ciolos.

Din acest pachet legislativ fac parte proiectul de lege privind achizitiile publice (clasice), proiectul privind achizitiile sectoriale, proiectul de lege privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii, precum si proiectul de lege privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor sectoriale si a contractelor de concesiune si pentru organizarea si functionarea Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor.

Principalele modificari aduse de noile legi privind achizitiile publice se refera la:

  • Schimbarea abordarii in ceea ce priveste modul de evaluare a ofertelor, scopul fiind obtinerea celui mai bun raport pret-calitate. In realizarea acestui scop, autoritatile contractante vor avea de ales intre patru criterii de atribuire, respectiv „pretul cel mai scazut”, „costul cel mai scazut” , „cel mai bun raport calitate-pret” sau „cel mai bun raport calitate-cost”, in functie de particularitatile fiecarui contract.
  • Totodata, noul pachet legislativ contine prevederi prin care se va creste transparenta procesului de achizitie, fiind introdusa obligatia utilizarii integrale a mijloacelor electronice in realizarea achizitiilor publice.
  • Introducerea Documentului unic de achizitie european (D.E.A.U.), care reprezinta o declaratie pe proprie raspundere a candidatului/ofertantului, ca dovada preliminara a indeplinirii criteriilor de calificare si selectie iar ulterior, de principiu, doar ofertantul declarat castigator va depune toate documentele originale doveditoare;
  • Reglementarea expresa si limitativa a cazurilor in care este permisa modificarea contractului de achizitie publica fara a fi nevoie de re-ofertare si de asemenea definirea conceptului de modificare substantiala a contractului;
  • Infiintarea de unitati de achizitie centralizata si reglementarea prin legislatia secundara a situatiilor si conditiilor in care autoritatile contractante achizitioneaza produse sau servicii de la unitati de achizitii centralizate care furnizeaza activitatile de achizitie centralizate;
  • Reglementarea expresa a posibilitatii autoritatii contractante de a organiza consultari cu piata, anterior realizarii unei achizitii, cu posibilitatea invitarii la consultari a expertilor independenti, a autoritatilor publice si/sau a operatorilor economici;

Bogdan Puscas, presedintele Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice, a declarat: “Prin noul cadru legislativ, ANAP va verifica intreg procesul achizitiei publice, de la prima nota justificativa pana la ultima factura. Rolul nostru va fi extins si nu se va mai opri la momentul semnarii contractelor, asa cum a fost pana in prezent.

Vom verifica si caietele de sarcini care astazi sunt sursa multor probleme si suspiciuni. Vom orienta aceste caiete de sarcini pe indicatori de rezultat si nu vom mai permite copierea ad literam a unor cifre si solutii tehnice restrictive din studiile de fezabilitate.”

Guvernul are deja pregatit pachetul de Hotarari de Guvern pentru implementarea acestor legi cat mai repede, in asa fel incat sa putem debloca si licitatiile pe fonduri europene. Dar pot sa va spun ca acest pachet de legi este asteptat si de mediul economic de multa vreme, tocmai pentru ca vine cu precizari noi, moderne privind licitatiile, achizitiile publice si vine cu cateva elemente de transparenta privind utilizarea fondurilor publice care erau mult asteptate nu doar de mediul economic, dar si de toti cetatenii, de toti contribuabilii. Deci doresc sa va multumesc pentru adoptarea acestor legi si sa va asigur ca Guvernul va adopta in cel mai scurt timp, probabil chiar saptamana viitoare, in sedinta de Guvern, hotararile aditionale care ar duce la aplicarea imediata a acestor legi”, a spus Dacian Ciolos parlamentarilor.

Legile adoptate astazi de Camera Deputatilor vor fi transmise presedintelui Romaniei, pentru promulgare.

Potrivit celor 3 directive din domeniul achizitiilor publice, statele membre trebuiau sa asigure implementarea acestora pana cel mai tarziu la 18 aprilie 2016.

ANAP a publicat deja, spre consultare publica o varianta de lucru a urmatoarelor proiecte de:

  • Norme metodologice de aplicare a Legii privind concesiunile de lucrări și servicii;
  • Norme metodologice de aplicare a Legii privind achiziţiile sectoriale;
  • Norme metodologice de aplicare a Legii privind achiziţiile publice (clasice).

 Sursa principala: anap.gov.ro

ANAP a publicat la sectiunea Legislatie Nationala urmatoarele acte legislative:

 

Legea nr. 20/2016 pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii

ARTICOL UNIC

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:

 1. La articolul 21, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“Art. 21.-

(1) Autoritatea contractanta are obligatia de a utiliza mijloace electronice pentru derularea procedurilor de atribuire prevazute la Art. 18, precum si pentru achizitia directa, astfel:

  1. a) in anul 2016, cel putin 60% din valoarea totala a achizitiilor publice finalizate de aceasta in cursul anului respectiv, care se pot efectua prin utilizarea mijloacelor electronice;
  2. b) in anul 2017, cel putin 80% din valoarea totala a achizitiilor publice finalizate de aceasta in cursul anului respectiv, care se pot efectua prin utilizarea mijloacelor electronice;
  3. c) incepand cu anul 2018, 100% din valoarea totala a achizitiilor publice finalizate de aceasta in cursul anului respectiv, care se pot efectua prin utilizarea mijloacelor electronice.”

  1. La articolul 293, litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“a) incalcarea prevederilor art. 21 alin. (1) si (2) si ale art. 23;”

  1. La articolul 294, alineatul (3^1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“(3^1) Contraventiile prevazute la art. 293 lit. a) se sanctioneaza cu amenda de la 50.000 lei la 100.000 lei.

Instructiunea nr. 1 din 2 martie 2016 privind modificarea contractului de achizitie publica in cursul perioadei sale de valabilitate si incadrarea acestor modificari ca fiind substantiale sau nesubstantiale

Avand in vedere:

– prevederile art. 2 alin. (2), art. 28 alin. (7), art. 29 alin. (2^1) si art. 122 lit. i) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;

– prevederile art. 5 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, cu modificarile si completarile ulterioare;

– Scrisoarea Comisiei Europene nr. DG MARKT/C3/EP/ff (2010) din data de 9 septembrie 2010 cu privire la modul de calcul al pragului valoric prevazut la art. 31 alin. (4) lit. a) din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice de lucrari, de bunuri si de servicii si Scrisoarea Comisiei Europene nr. DG MARKT/C3/EP/kr (2012) din data de 22 mai 2012 cu privire la autorizarea ordinelor de variatie in contractele de lucrari publice, implementate prin devizul general;

– jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene – Cazul C – 337/98 – Comisia/Franta si Cazul C – 454/06, Pressetext, tinand cont de numeroasele solicitari de emitere a unor indrumari privind posibilitatea de modificare a contractului fie prin suplimentarea fizica si/sau valorica a acestuia, fie prin renuntarea la anumite parti ale acestuia, fie prin modificarea/actualizarea proiectului/solutiei tehnice etc. si incadrarea acestor modificari ca fiind substantiale sau nesubstantiale, in sensul unei abordari unitare in ceea ce priveste situatiile in care devine incidenta aplicarea in practica a prevederilor legale mentionate mai sus, in temeiul art. 4 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2015 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice, aprobata prin Legea nr. 244/2015, presedintele Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice emite urmatoarea instructiune:

ART. 1

(1) Autoritatea contractanta si operatorul/operatorii economic/economici stabilesc, prin semnarea contractului de achizitie publica ca urmare a acordului de vointa exprimat, care este intinderea drepturilor si obligatiilor pe care si le asuma, cu respectarea regulilor si limitelor impuse prin acesta si prin legislatia in domeniul achizitiilor publice.

(2) In situatia in care, pe parcursul derularii unui contract de achizitie publica, apare necesitatea modificarii conditiilor/ clauzelor initiale ale contractului, autoritatea contractanta va stabili, inainte de aprobarea si implementarea acestei modificari, daca modificarea avuta in vedere este, raportat la circumstantele specifice ale contractului, substantiala sau nesubstantiala. Stricta aplicare a prevederilor contractului

ART. 2

(1) Schimbarile rezultate din simpla aplicare a clauzelor contractuale nu reprezinta o modificare a contractului initial, ci doar aplicarea prevederilor contractului initial, daca sunt indeplinite conditiile definite in alineatele de mai jos.

(2) Clauzele contractuale de schimbare trebuie sa fie mentionate in documentatia de atribuire si trebuie sa precizeze limitele si natura posibilelor modificari/suplimentari, precum si conditiile in care se poate recurge la ele. Ele nu trebuie sa prevada modificari/suplimentari care ar schimba caracterul general al contractului.

(3) Pentru a nu reprezenta o modificare a contractului initial, ci doar aplicarea prevederilor contractului initial, astfel de schimbari:

  1. a) trebuie sa fie clar anticipate in contract prin “clauze de schimbare”, cunoscute de catre toti ofertantii si care indica o metoda obiectiva de calcul al pretului final ce urmeaza a fi platit (de exemplu, pe baza preturilor unitare), pentru a evita orice modificare discretionara pe durata executiei contractului care ar putea afecta conditiile competitiei initiale;
  2. b) rezulta exclusiv din aplicarea “mecanica” a “clauzelor de schimbare” din contractul initial, cu excluderea oricaror altor modificari ale cerintelor contractului initial. Aplicarea clauzelor de schimbare este considerata “mecanica” in momentul in care nu presupune ca vreo decizie sa fie luata de catre vreo parte contractanta (sau de catre persoane actionand in numele unei parti contractante, cum ar fi proiectantul, diriginti de santier sau ingineri consultanti in cadrul contractelor FIDIC) in legatura cu oportunitatea modificarii, dar care este “mecanica” din moment ce contractul prevede in mod clar si explicit faptul ca, in anumite cazuri, evenimente sau circumstante, o schimbare va fi implementata.

Exemplul 1: In cazul contractelor de tip FIDIC rosu (de executie lucrari pe baza proiectului pus la dispozitia ofertantilor de autoritatea contractanta), cu liste de cantitati, sumele datorate antreprenorului sunt calculate in functie de cantitatile de lucrari real executate. Aceste cantitati pot fi diferite de cele inscrise in listele initiale de cantitati.

Diferentele dintre cantitatile estimate initial (in contract) si cele real executate, fara modificarea proiectului tehnic, nu reprezinta o modificare substantiala/nesubstantiala, daca aceste diferente sunt datorate doar nepotrivirilor dintre estimarea initiala si realitatea executiei, fara a afecta proiectul tehnic sau specificatiile tehnice.

Daca diferentele de cantitati sunt datorate altor modificari cum ar fi modificari de proiect sau de specificatii, atunci aceste diferente nu sunt remasuratori, ci vor fi analizate ca modificari.

Nota 1: Impactul schimbarilor din acest exemplu poate conduce la o marire a pretului contractului, caz in care autoritatea contractanta va incheia, din motive de angajament bugetar, un act aditional cu operatorul economic (prin acordul partilor, fara a derula vreo procedura de atribuire).

Exemplul 2: In cazul in care contractul de achizitie publica prevede penalizari sau despagubiri ca urmare a nerespectarii de catre o parte contractanta a obligatiilor sale contractuale (sau ca urmare a producerii unui eveniment aflat in responsabilitatea acestei parti), penalizarile sau despagubirile, dupa caz, vor fi aplicate/platite fara a fi considerate modificari si fara derularea unei proceduri de achizitie publica, dar cu conditia ca metoda afere

nta sa fie explicit mentionata in contractul initial. In acest sens, plata unor costuri suplimentare si/sau prelungirea perioadei de executie ca urmare a unor revendicari in cadrul contractelor de lucrari de tip FIDIC sunt considerate despagubiri, iar metoda de determinare a lor este stabilita in contract.

Nota 2: Reglementarile in domeniul achizitiei publice nu impun vreun prag valoric limitativ cu privire la cresterea/micsorarea pretului contractului ca urmare a aplicarii prevederilor contractului. Cu toate acestea, in cazul situatiei de la exemplul 1, autoritatea contractanta va urmari ca la finalul contractului valoarea neta a diferentelor din remasuratori sa se incadreze in plafonul de “cheltuieli diverse si neprevazute”, stabilit conform legislatie

i incidente, sau intr-unul de 10% din pretul contractului initial (in situatia in care nu exista deviz sau prin acesta nu au fost stabilite asemenea cheltuieli), din considerentul ca depasirea pretului initial al contractului cu o valoare mai mare reprezinta un indiciu suficient ca exista inconsistente in cadrul proiectului tehnic sau al specificatiilor tehnice.

Nota 3: Exemplele date cu referiri la contracte de lucrari FIDIC se aplica in mod corespunzator oricaror altor contracte, in masura in care acestea contin prevederi relevante similare (in exemplul de fata, plata pe baza de cantitati real executate, spre deosebire de platile bazate pe pret global).

ART. 3

(1) Conditiile de aplicare a “clauzelor de schimbare” nu vor fi intrunite daca, de exemplu:

– metoda de calcul al pretului final ce urmeaza a fi platit nu a fost definita in mod obiectiv in contractul initial; sau

– schimbarea cantitatilor/pretului ce urmeaza a fi platit nu a fost clar precizata in “clauzele de schimbare”, ci rezulta din alte evenimente, precum o modificare a solutiei tehnice pe durata executarii contractului din cauza unui proiect initial defectuos, aditionarea de noi lucrari, initial nesolicitate, sau alte cauze.

(2) Orice variatie a cantitatilor/pretului care nu rezulta din aplicarea “mecanica” a “clauzelor de schimbare” initiale va fi analizata ca modificare a contractului. Daca o astfel de modificare este substantiala, autoritatea contractanta are obligatia de a derula o noua procedura de achizitie/atribuire.

Exemplul 3: Clauza 13 din conditiile de contract FIDIC rosu prevede posibilitatea pentru autoritatea contractanta (reprezentata de inginerul consultant FIDIC) de a efectua modificari dupa cum urmeaza:

  1. a) modificari ale cantitatilor pentru un articol de lucrari din contract (desi asemenea schimbari nu vor constitui in mod necesar o modificare, astfel cum este prezentat in exemplul 1, aferent art.2);
  2. b) modificari ale calitatii si ale altor caracteristici ale unui articol de lucrari;
  3. c) modificari ale cotelor, pozitiilor si/sau dimensiunilor unei parti din lucrari;
  4. d) omiterea unor lucrari, cu exceptia celor realizate de catre alti executanti;
  5. e) orice lucrare suplimentara, echipament, materiale sau servicii necesare pentru lucrarile permanente, impreuna cu testele la terminare aferente, foraje si alte activitati de testare si investigare; sau
  6. f) modificarea succesiunii sau programului de executie a lucrarilor.

Toate aceste modificari presupun o decizie de oportunitate din partea autoritatii contractante. Astfel, modificarile efectuate in acest cadru nu sunt rezultatul aplicarii “mecanice” a prevederilor contractuale, ci vor fi analizate, de la caz la caz, ca modificari ce pot fi fie unele nesubstantiale, fie unele substantiale.

Modificari nesubstantiale:

ART. 4

(1) Modificarile nesubstantiale ale contractelor in derulare nu reprezinta o noua atribuire si nu necesita derularea unei noi proceduri de atribuire.

Nota: In cazul in care o asemenea modificare conduce la o marire a pretului contractului, autoritatea contractanta poate incheia, din motive de angajament bugetar, un act aditional cu operatorul economic (prin acordul partilor, fara a derula vreo procedura de atribuire).

(2) O modificare va fi considerata nesubstantiala atunci cand, in mod cumulativ:

  1. a) modificarea nu introduce conditii care, daca ar fi fost incluse in procedura initiala de atribuire, ar fi permis selectarea altor candidati decat a celor selectati initial sau alegerea unei alte oferte decat a celei declarate castigatoare ori ar fi permis si participarea altor operatori economici la procedura;
  2. b) modificarea nu schimba balanta economica a contractului in favoarea contractantului intr-o maniera care nu a fost prevazuta in contractul initial;
  3. c) modificarea nu extinde domeniul contractului in mod considerabil.

Exemplul 4: Introducerea de catre operatorul economic a unui nou subcontractant in timpul implementarii contractului, in conditiile in care nominalizarea acestui subcontractant in cadrul ofertei operatorului nu ar fi avut vreun impact cu privire la indeplinirea criteriilor de calificare/selectie sau la aplicarea criteriului de atribuire si fara a modifica pretul contractului, este o modificare nesubstantiala.

Exemplul 5: Modificarea secventei unor activitati, fara a afecta nici termenele contractuale, nici conditiile de aplicare a criteriului de atribuire, nici pretul contractului, este o modificare nesubstantiala.

(3) Dreptul autoritatii contractante de a efectua modificari nesubstantiale nu o exonereaza de respectarea principiului privind eficienta utilizarii fondurilor, inclusiv sub aspectul necesitatii si oportunitatii modificarilor.

Prag valoric ca reper pentru incadrarea ca modificare nesubstantiala

ART. 5

(1) In aplicarea conditiilor prevazute la art. 4 alin. (2), la luarea deciziei privind incadrarea unei modificari ca fiind nesubstantiala, autoritatea contractanta va analiza daca sunt indeplinite, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:

– respectiva modificare este aferenta unui contract de servicii sau de lucrari aferent realizarii investitiilor publice si/sau a lucrarilor de interventie asupra acestora;

– in urma exprimarii in termeni monetari, valoarea modificarii nu depaseste valoare a ce rezulta din aplicarea procentului de “cheltuieli diverse si neprevazute” (definit in devizul general al proiectului si/sau in contract, conform legislatiei incidente) sau 10% din pretul contractului initial (in situatia in care nu exista deviz sau prin deviz/contract nu au fost stabilite asemenea cheltuieli);

– respectiva modificare este strict necesara pentru indeplinirea contractului de achizitiepublica;

– respectiva modificare este in directa corelare cu obiectul contractului de achizitie publica;

– nu este schimbat caracterul general al obiectului contractului, fapt ce presupune ca scopul contractului (asa cum a fost descris in cadrul procedurii prin care a fost atribuit initial), precum si indicatorii principali ce caracterizeaza rezultatul respectivului contract raman nemodificati.

(2) Autoritatea contractanta va urmari modificarile nesubstantiale succesive care nu au fost prevazute in contractul initial, deoarece suma acestora poate conduce la o modificare substantiala a contractului.

ART. 6

(1) In sensul art. 5, valoarea modificarii este valoarea neta a acesteia din punct de vedere monetar.

Exemplul 6: Intr-un contract de lucrari, intrarea principala ce se realizeaza printr-o usa cu un pret contractual de 300 u.m. este inlocuita cu 2 intrari adiacente cu 2 usi de alt tip, cu pret de 200 u.m. fiecare. Valoarea modificarii este de +100.

(2) Valoarea cumulata a modificarilor succesive se calculeaza ca suma aritmetica a valorilor nete ale acestor modificari.

Exemplul 7: Modificarea nr. 1 are o valoare de +100 u.m. Modificarea nr. 2 are o valoare de -30 u.m. Valoarea cumulata a acestor doua modificari este +70.

(3) In procesul de exprimare a valorii modificarii in termeni monetari, anterior aprobarii acesteia, autoritatea contractanta va documenta si va justifica metodele folosite, respectand principiul eficientei utilizarii fondurilor.

Fiecare modificare de pret va fi calculata pe baza unor preturi similare din contract cu adaptarile de rigoare. Daca nu exista preturi similare pentru calcularea modificarii, acesta se va calcula potrivit costului rezonabil de executie a lucrarii, luand in considerare orice aspect relevant la care se adauga un profit rezonabil. Caracterul rezonabil va fi evaluat in raport cu bunele practici general acceptate in sectorul respectiv de activitate.

Nota 1: Anumite modificari nu au un impact direct asupra pretului contractului, dar valoarea lor poate fi exprimata in termeni monetari, motiv pentru care respectivele modificari trebuie analizate, de la caz la caz, in vederea incadrarii ca substantiale sau nesubstantiale. In acest sens, un exemplu de modificare fara impact asupra pretului contractului este cel referitor la reducerea valorii minime a certificatelor interimare de plata, caz in care autoritatea contractanta ar plati facturi de o valoare mai mica decat valoarea minima stabilita initial prin contract.

Nota 2: Procentul de diverse si neprevazute din devizul general al proiectului se calculeaza

dupa cum urmeaza: valoarea (in lei, fara TVA) rubricii 5.3 “cheltuieli diverse si neprevazute” a devizului general al proiectului aprobat prin hotarare a consiliului local/hotarare a Guvernului (HCL/HG) impartita la suma totala (in lei, fara TVA) a capitolelor 1.2, 1.3, 2, 3 si 4, conform devizului general al proiectului aprobat prin HCL/HG.

Nota 3: Daca valoarea modificarii este negativa, dar, in valoare absoluta, depaseste valoarea ce rezulta din aplicarea procentului de diverse si neprevazute (definit in devizul general al proiectului), modificarea va fi considerata una substantiala.

Exemplul 8: Valoarea (in lei, fara TVA) rubricii 5.3 “cheltuieli diverse si neprevazute” a devizului general al  proiectului aprobat prin HCL/HG, este de 1.000.000 lei. Suma totala (in lei, fara TVA) a capitolelor 1.2, 1.3, 2, 3 si 4, conform devizului general al proiectului aprobat prin HCL/HG, este de 20.000.000 lei. Procentul de diverse si neprevazute este astfel: 1.000.000/ 20.000.000 = 5%.

Daca pretul initial al contractului de lucrari (fara TVA, fara provizion pentru diverse si neprevazute) este de 14.000.000 lei, valoarea ce rezulta din aplicarea procentului de diverse si neprevazute (definit in devizul general al proiectului) este de 14.000.000 x 5% = 700.000 lei.

Astfel, presupunand ca sunt indeplinite celelalte conditii enuntate la art. 5 si ca nu a mai fost efectuata nicio alta modificare:

– o modificare de valoare (fara TVA) + 500.000 lei este considerata nesubstantiala;

– o modificare de valoare (fara TVA) – 300.000 lei este considerata nesubstantiala;

– o modificare de valoare (fara TVA) + 710.000 lei este considerata substantiala;

– o modificare de valoare (fara TVA) – 720.000 lei este considerata substantiala.

Provizion pentru “cheltuieli diverse si neprevazute” in cadrul contractului de achizitie publica

ART. 7

(1) Existenta unui provizion pentru “cheltuieli diverse si neprevazute” inclus in pretul total initial al contractului de achizitie publica nu exonereaza autoritatea contractanta de respectarea regulilor prevazute de legislatia in domeniul achizitiilor publice.

(2) Acest provizion poate fi folosit pentru a suporta platile aferente schimbarilor efectuate in stricta aplicare a prevederilor contractului, in conformitate cu art. 2 si 3. De asemenea, acest provizion poate fi folosit pentru a suporta platile aferente modificarilor nesubstantiale.

Un asemenea provizion nu poate insa fi folosit pentru a suporta platile aferente unor modificari substantiale.

Modificari substantiale

ART. 8

(1) Potrivit jurisprudentei existente, o modificare a unui contract va fi considerata substantiala atunci cand nu sunt indeplinite in mod cumulativ conditiile prevazute la art. 5 si este indeplinita cel putin una dintre acestea, respectiv:

  1. a) modificarea introduce conditii care, daca ar fi facut parte din procedura initiala de atribuire, ar fi permis selectarea altor candidati decat a celor initial selectati sau ar fi permis atribuirea contractului altui ofertant;
  2. b) modificarea schimba echilibrul economic al contractului in favoarea contractantului;
  3. c) modificarea extinde considerabil aria de acoperire a contractului la produse, servicii sau lucrari neacoperite initial.

(2) Conditiile alternative prevazute la alin. (1) vor fi analizate de la caz la caz.

ART. 9

(1) Daca o modificare a unui contract de achizitie publica in cursul perioadei sale de valabilitate este considerata substantiala conform prevederilor art. 8, autoritatea contractanta are obligatia de a derula o noua procedura de atribuire.

(2) Orice modificare substantiala a termenelor contractului initial este asimilata unui nou act aditional/contract care trebuie supus unei noi proceduri de atribuire, pentru a se evita afectarea conditiilor initiale ale competitiei.  Conditiile initiale ale competitiei nu se refera doar la pret, ci si la alte elemente, cum ar fi caracteristicile bunurilor/serviciilor/lucrarilor achizitionate, volumul – nu au putut fi identificate si incluse in scopul contractului in

itial, cu toate ca dispozitiile aplicabile au fost respectate (intelegand prin aceasta ca neidentificarea sau neincluderea in scopul initial nu este generata de lipsa de experienta sau lipsa de cunostinte etc.), fiind aplicate toate normativele tehnice si cunostintele legate de previziune cerute a fi aplicate in situatia in cauza.

Exemplul 11: 1. Modificarile legislative in domeniul apararii impotriva incendiilor aparute pe parcursul executarii unui contract de lucrari pot constitui circumstante imprevizibile in situatia in care proiectul tehnic ce a stat la baza achizitiei lucrarilor a respectat normele in vigoare la data intocmirii si obtinerii avizului initial, altele decat cele in vigoare la aceasta data, iar revizuirea proiectului tehnic astfel incat acesta sa respecte normele actuale privind securitatea la incendiu determina necesitatea executiei unor lucrari suplimentare (de exemplu: iluminatul de siguranta, montarea unor usi cu rezistenta la foc, asigurarea sistemelor de detectie si semnalizare la incendiu, executarea instalatiilor de stingere a incendiilor etc.) ce nu au fost cuprinse in contractul initial.

  1. Modificarile in configuratia terenului determinate de aparitia unor constructii noi pot constitui circumstante imprevizibile in situatia in care constructiile au fost edificate ulterior demararii procedurii de atribuire a contractului initial sau in perioada imediat anterioara, fara a exista indicii care sa anticipeze o astfel de modificare la momentul intocmirii caietului de sarcini.
  2. Degradarea elementelor de constructie ca urmare a unor accidente rutiere poate constitui element imprevizibil daca accidentele respective au avut loc ulterior demararii procedurii de atribuire a contractului initial sau in perioada imediat anterioara.
  3. Modificarile de STAS-uri sau de normative tehnice pot avea caracter imprevizibil daca acestea au intrat in vigoare la data publicarii/aprobarii lor sau la o data imediat ulterioara publicarii/aprobarii, astfel incat era imposibila cunoasterea acestora la momentul demararii procedurii de atribuire a contractului initial. O astfel de modificare nu poate fi invocata insa ca element imprevizibil in situatia in care intrarea in vigoare a avut loc dupa o perioada mai mare de timp de la momentul publicarii/aprobarii, iar data intrarii in vigoare a putut fi cunoscuta la momentul demararii procedurii de atribuire a contractului initial.
  4. Evolutia degradarii structurilor poate reprezenta element imprevizibil daca a fost cauzata de factori care nu au fost si care nu puteau fi anticipati din cauza caracterului lor extraordinar, neobisnuit pentru zona si conditiile in care s-au produs.
  5. Inundatiile, alunecarile de teren si caderile de versanti pot constitui elemente imprevizibile doar in conditiile

in care acestea reprezinta fenomene neobisnuite pentru zona geografica respectiva, pentru o anumita perioada a anului sau in ceea ce priveste modul de manifestare si de actiune a acestora, neexistand in acest sens motive/indicii care sa anticipeze producer ea sau modul de manifestare a acestora.

  1. Prelungirea duratei contractului de lucrari poate constitui un element imprevizibil care sa justifice suplimentarea serviciilor de supervizare aferente, in conditiile in care respectivele prelungiri provin din cauze obiective (cum ar fi incetinirea ritmului de lucru al constructorului din cauza emiterii cu intarziere a autorizatiilor/acordurilor/avizelor, fapt ce a condus la incetinirea progresului fizic).

(2) In functie de timpul scurs intre momentul intocmirii studiului de fezabilitate/proiectului tehnic si cel al semnarii contractului initial de lucrari, autoritatea contractanta trebuie sa ia in calcul posibilitatea ca elementele care au stat la baza elaborarii acestuia sa nu mai corespunda conditiilor actuale si, implicit, necesitatea actualizarii anumitor aspecte ale respectivelor documentatii tehnico – economice inaintea demararii procedurii de atribuire a contractului initial, schimbarea conditiilor initiale fiind previzibila in situatia in care de la acel moment a trecut o perioada considerabila de timp.

Nota: La aprecierea necesitatii actualizarii studiului de fezabilitate/documentatiilor tehnico-economice trebuie avute in vedere elemente precum: momentul emiterii documentelor care au stat la baza intocmirii studiului de fezabilitate, valabilitatea unor astfel de documente, interventia si influenta anumitor factori asupra conditiilor existente la momentul elaborarii studiilor sau al emiterii celorlalte documente care au stat la baza elaborarii acestora.

ART. 12

Planificarea defectuoasa a serviciilor/lucrarilor si/sau erorile de proiectare, precum si pregatirea neadecvata a modului de atribuire a contractului de achizitie publica de catre autoritatea contractanta nu intra in categoria circumstantelor imprevizibile si, prin urmare, nu constituie o justificare in vederea aplicarii prevederilor art. 122 lit. i)/ art. 252 lit. j) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

ART. 13

(1) Autoritatea contractanta are dreptul de a aplica procedura de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare numai daca se respecta, in mod cumulativ, si urmatoarele conditii:

  1. a) atribuirea sa fie facuta contractantului initial;
  2. b) lucrarile sau serviciile suplimentare/aditionale sa nu poata fi, din punct de vedere tehnic si economic, separate de contractul initial fara aparitia unor inconveniente majore pentru autoritatea contractanta sau, desi separabile de contractul initial, sa fie strict necesare in vederea indeplinirii acestuia;
  3. c) valoarea cumulata a contractelor care vor fi atribuite si a actelor aditionale care vor fi incheiate pentru lucrari si/sau servicii suplimentare ori aditionale sa nu depaseasca 20% din valoarea contractului initial.

(2) Conditia prevazuta la alin. (1) lit. b) are in vedere ca achizitionarea de servicii sau lucrari suplimentare/aditionale prin procedura de negociere fara publicarea prea labila a unui anunt de participare, in baza dispozitiilor art. 122 lit. i)/ art. 252 lit. j) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, sa se realizeze exclusiv in scopul finalizarii contractului initial.

ART. 14

(1) Pragul valoric de 20% prevazut la art. 13 alin. (1) lit. c) reprezinta raportul dintre valoarea lucrarilor sau serviciilor suplimentare/aditionale si valoarea contractului initial.

(2) Notele de renuntare la anumite lucrari/servicii prevazute in contractul initial nu au niciun impact asupra modului de calcul al pragului de 20% prevazut la art. 13 alin. (1) lit. c), indiferent de valoarea lucrarilor/serviciilor la care se renunta.

Nota: Pentru calculul procentului de 20%, valoarea lucrarilor suplimentare se raporteaza la valoarea contractului initial, neputand fi luate in considerare notele de renuntare, in sensul scaderii acestora din valoarea estimata a lucrarilor suplimentare, formula de calcul corecta fiind:

note de comanda suplimentara (suplimentar cantitativ) + note de comanda suplimentara (articole neexistente in contractul initial, aditionale) = maximum 20% din valoarea contractului initial (fara a se lua in calcul notele de renuntare).

(3) Valoarea serviciilor sau lucrarilor suplimentare/aditionale nu poate fi compensata cu valoarea lucrarilor/serviciilor la care se renunta.

Nota: Daca autoritatea contractanta opteaza pentru renuntarea la unele lucrari care au fost cuprinse intr-un contract de executie in favoarea altor lucrari, nu exista posibilitatea compensarii valorice a notelor de comanda suplimentara pentru lucrarile care nu au fost incluse in contractul initial cu notele de renuntare la acele lucrari care au facut obiectul contractului initial, chiar si in situatia in care impactul net al modificarii este zero in urma compensarii renuntarilor cu suplimentarile.

(4) Modificarile nesubstantiale nu au impact asupra procentului de 20% prevazut la art. 122 lit. i) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

(5) Modificarile nesubstantiale prevazute la alin. (4) nu se vor cumula cu cele ce determina aplicarea procedurii de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, pana la concurenta pragului de 20% prevazut la art. 122 lit. i) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

ART. 15

(1) In conformitate cu principiul asumarii raspunderii, prevazut la art. 2 alin. (2) lit. g) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, stabilirea circumstantelor de incadrare prevazute de ordonanta pentru aplicarea procedurii de negociere fara publicarea unui anunt de participare in conditiile art. 122 lit. i)/ art. 252 lit. j) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si

completarile ulterioare, intra in responsabilitatea exclusiva a autoritatii contractante, cu atat mai mult cu cat aceasta detine toate informatiile legate de situatia de fapt si de drept care determina necesitatea achizitionarii de catre aceasta a unor servicii sau lucrari.

(2) In conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 925/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, compartimentul intern specializat in domeniul achizitiilor publice din cadrul autoritatii contractante [sau persoana/persoanele desemnata(e) in acest sens de catre conducatorul autoritatii contractante, d

upa caz] are obligatia de a elabora o nota justificativa privind circumstantele care au determinat alegerea procedurii de negociere fara publicarea unui anunt de participare in conditiile art. 122 lit. i)/ art. 252 lit. j) din Ordonanta de

urgenta a Guvernului nr. 34/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Nota justificativa se aproba de conducatorul autoritatii contractante, conform atributiilor legale ce ii revin, cu avizul compartimentului juridic, siconstituie un inscris esential al dosarului achizitiei publice.

(3) Nota justificativa prevazuta la alin. (2) va contine urmatoarele elemente care demonstreaza circumstantele imprevizibile care au determinat alegerea procedurii de negociere fara publicarea unui anunt de participare:

– descrierea concreta a situatiei considerate circumstanta imprevizibila;

– actele normative si prevederile legale sau alte documente cum ar fi studii de specialitate, statistici oficiale etc., inc

idente in domeniul de activitate aferent obiectului contractului, care sustin faptul ca situatia descrisa de autoritatea contractanta constituie circumstanta imprevizibila;

– justificarea faptului ca aspectele care stau la baza situatiei care este descrisa ca fiind circumstanta imprevizibila nu puteau fi prevazute/anticipate de autoritatea contractanta pana la data

– limita de depunere a ofertelor din procedura ce a stat la baza atribuirii contractului initial;

– descrierea si argumentarea faptului ca circumstanta imprevizibila nu are legatura cu o actiune/inactiune a partilor (autoritate contractanta sau operator economic), ci este determinata de o actiune neprevazuta;

– descrierea si argumentarea de catre autoritatea contractanta a inconvenientelor majore de care ar avea parte in situatia in care ar separa din punct de vedere tehnic si economic lucrarile/serviciile suplimentare de cele ce fac obiectul contractului initial;

– in situatia in care lucrarile/serviciile suplimentare sunt separabile de cele ce fac obiectul contractului initial, precizarea motivului concret pentru care contractul initial nu poate fi finalizat fara lucrarile/serviciile suplimentare.

ART. 16

Prezenta instructiune se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

 Sursa: ANAP

Tagged with:
 

Achizitii Publice – Legislatia privind achizitiile publice trebuie sa ANAPintre in vigoare pana in data de 18 aprilie 2016, conform termenului asumat de toate statele membre ale Uniunii Europene, iar Strategia nationala in domeniul achizitiilor publice trebuie implementata pana la finalul anului viitor, a declarat intr-un interviu, pentru AGERPRES, Roxana Minzatu, presedinte ANAP.

 

Presedintele ANAP a detaliat noutatile aduse de cele patru legi noi care vor reglementa, de anul viitor, achizitiile publice, dar si pasii de urmat pentru intarirea capacitatii administrative a autoritatilor contractante si pentru profesionalizarea angajatilor care lucreaza in achizitii publice.

Pachetul de legi va trece, probabil, dupa 1 februarie de Senat, iar apoi va merge in Camera Deputatilor, fiind in procedura de urgenta, iar pe final de februarie urmand a fi aprobat. Exista un termen global asumat ca si stat membru, ca si celelalte state, 18 aprilie 2016. Dar exista si un termen de tara, doar Romania, februarie 2016. Strategia de reforma in achizitii publice trebuie implementata pana in decembrie 2016, altfel Comisia Europeana opreste finantarea pe toate programele operationale pe exercitiul 2014 — 2020.

Care sunt principalele modificari aduse de legile privind achizitiile publice

In primul rand noul pachet de legi transpune niste directive europene. Avem o directiva distincta pe concesiuni de lucrari si servicii pentru prima data, avem desigur directiva distincta pe achizitii clasice si una pe achizitii sectoriale, de asemenea. In plus, noi, ca stat, o sa avem si o lege distincta pe rezolvarea remediilor si contestatiilor si a organizarii Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC). Deci vom avem un pachet de patru legi acolo unde inainte aveam o singura Ordonanta, in care erau reglementate toate aceste elemente.

Pentru prima data in Romania, legile pentru achizitii publice se dezbat in Parlament si am avut o dezbatere semnificativa si cu societatea civila. S-a tinut cont de propunerile autoritatilor contractante, contractantilor si mediului de afaceri .

Au fost introduse elemente de noutate care deriva din problemele specifice Romaniei pe diverse paliere. Un element este faptul ca, pentru prima data, vom putea face plati directe catre subcontractanti. O autoritate contractanta va putea, in conditiile in care acest lucru s-a specificat in contract, sa plateasca direct subcontractantul definit pentru partea de contract aferenta. Este o propunere care a venit si din partea mediului de afaceri, este permisa de directivele europene, au fost si foarte multe probleme in aceste cazuri, in special cu companiile cu capital autohton. Acum se lucreaza la mecanismul in care se vor face platile.

Facilitatea accesului IMM-urilor la achizitii publice.

Este vorba in special de zona de divizare pe loturi, acolo unde natura serviciilor care sunt achizitionate, mai putin a lucrarilor, ar justifica divizarea pe loturi a contractelor. Autoritatea contractanta care alege sa nu divizeze, are obligatia, conform legii, sa justifice de ce nu divizeaza. Procedurile raman aceleasi, dar, pentru ca IMM-urile au capacitate financiara, tehnica, operationala mai scazuta, chiar daca vor participa tot la o licitatie deschisa, vor avea posibilitatea totusi sa oferteze pentru un contract cu o valoare, cu o complexitate mai adecvata marimii si posibilitatii lor.

Un element de noutate si de transparenta pentru Romania este posibilitatea de a avea consultari cu piata inainte de lansarea procedurii, inainte de finalizarea caietului de sarcini. In acest scop, autoritatea contractanta, prin SEAP, va putea publica elemente din caietul de sarcini, elemente din ceea ce se va numi strategia de contractare, pe care potentialii ofertanti, sau expertii din piata sa vina si sa isi spuna o parere. Este un element prevazut de directivele europene, fiind efectiv un instrument de dialog care se va face prin SEAP, in mod transparent, astfel incat ofertantii sa stie la ce sa se astepte si chiar sa poata sa contribuie la imbunatatirea caietului de sarcini.

Schimbarea criteriilor de atribuire. Se renunta la “pretul cel mai scazut”?

Pretul cel mai scazut ramane totusi un criteriu de folosit, insa in noua legislatie, pentru tot ceea ce inseamna servicii intelectuale, cum ar fi serviciile de proiectare, de audit, de consultanta, nu se va mai putea utiliza pretul cel mai scazut. Va trebui utilizat un alt fel de criteriu care sa includa si factori de calitate, mai ales pentru serviciile de proiectare care sunt foarte importante pentru lucrarile care se executa in Romania. Pentru alte tipuri de lucrari sau servicii sau bunuri nu este interzisa utilizarea pretului cel mai scazut. De multe ori proiectele tehnice prost intocmite, pentru ca fusesera atribuite pe criteriul pretului cel mai scazut, au dus la caiete de sarcini slabe pentru lucrari si la executarea de lucrari deficitare, sau la contestatii pe acele caiete de sarcini.

Deci noutatea priveste zona de servicii intelectuale. In rest raman celelalte criterii: pretul cel mai scazut, costul cel mai scazut pe durata de viata a unei lucrari sau a utilizarii unui serviciu sau unui bun, si cel mai avantajos raportul calitate pret.

Pretul cel mai mic a fost, pana acum, cel mai folosit criteriu. Criteriul celui mai mic pret si chiar aplicarea abuziva a acestuia au fost considerate problematice, cele mai frecvente cauze fiind ori slaba capacitate a personalului din autoritatea contractanta in a intocmi un caiet de sarcini si a gandi factorii de evaluare in asa fel incat sa fie bazati pe elemente de calitate, ori o anumita reticenta in perspectiva controalelor. Este considarat un criteriu comod, accesibil, dar care nu duce la lucrari sau la servicii de calitate. De multe ori pe fonduri europene s-a dovedit ca valoarea la care s-au atribuit contractele nu a fost suficienta pentru finalizarea lor, ceea ce a dus la suplimentare, care inseamna cheltuieli neeligibile si probleme si pe absorbtie din cauza acestei utilizari abuzive.

Modificare a contractului de achizitii publice pe parcurs

Va fi obligatorie publicarea in SEAP a tuturor modificarilor valorilor contractului, orice modificare a valorii contractului, pana la inchiderea acestuia, pana s-a executat ultima activitate, va fi publicata pe SEAP, pentru a avea posibilitatea de a urmari evolutia de la valoarea estimata initial, pana la valoarea cu care s-a incheiat acel contract.

In legislatia actuala, autoritatile contractante modificau valoarea contractelor utilizand, de multe ori, niste prevederi din legislatie care spuneau ca au fost necesare cheltuieli din cauze imprevizibile, din motive greu de prevazut. Pe noua legislatie poate fi modificata valoarea contractului de lucrari cu maximum 15% si cu maximum 10% in cazul unui contract de servicii sau bunuri.

Conflictul de interese

Agentia Nationala de Integritate (ANI) a dezvoltat un sistem informatic, cu fondurile europene — ‘PREVENT‘ (detalii aici), care inseamna un formular de integritate care va face parte din documentatia de atribuire si va trebui completat astfel incat sa reflecte eventualele grade de rudenie sau relationari intre reprezentantii autoritatilor contractante, si aici ne referim mai intai la factorii de decizie si apoi la membrii echipei de evaluare, si reprezentantii ofertantului. Acest formular va fi electronic, astfel ca ANI va putea detecta potentiale conflicte de interese, va emite alerte de integritate, care sa opreasca derularea procedurii pentru remedierea situatiei. Insa tot acest mecanism trebuie sprijinit de o Lege, care este in Camera Deputatilor, in faza finala, si conform discutiilor cu ANI, va intra in vigoare in doua etape. Dar deocamdata ei propun sa intre in vigoare in iulie formularul pentru procedurile derulate pe fonduri europene si din decembrie pentru cele derulate pe bugetul de stat.

Insa, asa cum in ANAP nu mai facem distinctie intre finantarea de la bugetul de stat si cea pe fonduri europene, a cerut si  ANI sa aiba o abordare integrata, iar “PREVENT-ul” sa porneasca in acelasi timp pentru toate procedurile. Achizitiile din fonduri europene sunt net valoric sub achizitiile derulate din bani publici: peste 80% sunt achizitii derulate pe bugetul de stat.

Contestatiile
Proiectul de lege dedicat contentatiilor aduce si o noutate: notificare prealabila obligatorie. Asta inseamna ca o companie, inainte de a contesta ce i se pare de contestat in instanta sau la CNSC, este obligata sa se duca la Autoritate si sa notifice. Seamana cu concilierea, dar este un mecanism care permite Autoritatii sa evite acest proces lung si cu efecte negative.

Se schimba modul de monitorizare a contestatiilor, se va face cu ajutorul SEAP-ului, care va fi mult imbunatatit, vor fi monitorizate si se vor genera alerte pe cazuri in care aceeasi companie contesta pe anumite sectoare de activitate, pe anumite regiuni geografice sau pe anumite autoritati contractante. Sau cazuri in care aceeasi companie castiga pe proceduri similare sau la aceeasi autoritate contractanta sau in acelasi judet. ANAP doreste o monitorizare mult mai sensibila a domeniului pentru a identifica “contestatari de meserie”.

Pentru cazurile in care contestatiile ar putea fi nefondate, in noua legislatie apare si ‘cautiunea‘. Pentru prevenirea unei pagube iminente, cautiunea va fi o taxa care se poate plati de cel care se adreseaza instantei, daca doreste ca procedura sau contractul sa fie suspendate pana la solutionarea cauzei.

Exista si discutii ci Ministerul Justitiei pentru a avea o taxa de timbru, permisa de jurisprudenta europeana, nu restrictiva, dar care sa il responsabilizeze pe cel care depune contestatia. O taxa de maximum 2% din valoarea procedurii se pare ca este acceptata de jurisprudenta europeana.

Pentru a se dispune suspendarea procedurii de atribuire si/sau a executarii contractului, partea care o solicita trebuie sa constituie in prealabil cautiunea, calculata prin raportare la valoarea estimata a contractului. Modalitatea de calcul este stabilita in procente, dar are si un plafon valoric pentru a nu impovara (ex: 2% din valoarea estimata a contractului). Cautiunea depusa se restituie, la cerere, dupa solutionarea prin hotarare definitiva a plangerii, respectiv dupa incetarea efectelor suspendarii procedurii de atribuire si/sau a executarii contractului. Cautiunea se restituie celui care a depus-o in masura in care asupra acesteia autoritatea contractanta nu a cerut plata despagubirii cuvenite. Aceasta cautiune este diferita de garantia de buna conduita, care era retinuta automat.

Noua legislatie si absorbtia fondurilor europene

O buna parte din problemele identificate de ANAP au fost legate de implementarea proiectelor cu finantare europeana. Si atunci raspunsurile date prin noua legislatie sunt raspunsurile la implementarea proiectelor cu finantare europeana. In primul rand, un instrument nou si util va fi strategia de contractare. Autoritatea va trebui sa isi faca pentru fiecare achizitie o strategie de contractare in care sa isi estimeze inclusiv durata pregatirii acelei documentatii. Termenele minime de depunere a ofertelor sunt mai reduse. Acesta este un ajutor pentru proiectele cu finantare europeana, desi, totusi autoritatile din Romania au fost tentate sa aleaga termenul minim pentru pregatirea si depunerea ofertelor din graba de a ramane in graficul cu finantare europeana.  Termenele mai scurte pot fi utilizate atunci cand autoritatea este pregatita, cand documentele permit acest lucru.

Pret minim de pornire, pentru a evita ofertele sub cost?

Acest aspect duce la discutia cu privire la standardele de cost, dar nu exista baza de raportare. PNDR (Programul National de Dezvoltare Rurala) are o baza de date cu preturi de referinta pentru utilaje la care se raporteaza, dar este singurul exemplu. Este un demers care ar fi util si se poate face prin monitorizarea ANAP, pe sectoare de activitate, dar fara sa reflecte preturi unitare. S-ar putea spune, prin monitorizare : in Romnia, la constructia de poduri in 2015 pretul mediu a fost acesta, dar nu exista acele informatii.

In prezent, prin normele de aplicare, se incearca definirea procentului sub care putem considera ca oferta este neobisnuit de mica. Nu va exista in lege o cifra sau un procent care sa spuna: te exclud de la licitatie daca oferta ta este de 3 lei sau daca este de 10%.

Pe de alta parte, exista reglementata in noua legislatie posibilitatea de a avea lista operatorilor economici autorizati pe anumite domenii de activitate. Toate documentele lor sunt prezentate si verificate o singura data atunci cand sunt incluse in lista. Este un concept testat in alte state membre, cu mai mult sau mai putin succes, ar putea fi aplicat si in Romania.

Normele de aplicare

Normele de aplicare trebuie sa fi gata cand ies legile din Parlament, dar pot fi puse intr-o dezbatere prin consultare pe draft. 15 ianuarie este data estimata pentru punerea in consultare a draftului pentru a avea un paralelism al dezbaterii. Normele trebuie publicate in 30 de zile de la aparitia legilor, sau mai repede. SEAP-ul, lucreaza in prezent la modificarile necesare pentru aplicarea noilor legi, pentru a fi gata pana la data de 18 aprilie.

Pregatirea personalului din autoritati care lucreaza in achizitii publice

In urma unui studiu in randul lucratorilor in achizitii publice din autoritatile contractante, aproximativ 6.000 de respondenti au transmis un chestionar din care va reiesi profilul lucratorului in achizitii publice in Romania. Studiul va fi folosit pentru a fundamenta notificarea statutului profesional. Impreuna cu ANFP exista discutii despre Legea functionarului public, in care sa fie introdusa functia de consilier in achizitii publice. Astfel, la angajare se poate cere vechime, experienta in munca in achizitii publice, ceea ce in prezent nu se poate cere.

Vor exista programe de formare aprofundate. Este vorba de programe de formare pe baza unui ghid online, care inseamna partea practica a noii legislatii. In iunie va fi gata acest ghid care sa reprezinte fundamentul trainingului pentru autoritatile contractante.

Bilant ANAP
ANAP este institutie noua, iar bilantul este impartit in doua: pana in septembrie era ANRMAP, iar acum ANAP. Vorbim de proceduri initiate in 2015 de 14 miliarde de euro, pana in 15 decembrie. Din aceasta suma, proceduri finalizate in contracte sunt de 7 miliarde de euro. Dar buna parte din proceduri nu sunt finalizate, multe contracte urmand a  se semna anul viitor. In 2014, au fost proceduri initiate de 20 de miliarde de euro si contracte semnate de 11 miliarde de euro, dar la contracte semnate intra cele din 2014, dar si cele semnate pana in data de 20 octombrie 2015, pe proceduri initiate in 2014.

Ca si sursa de finantare, aproximativ 16% sunt proceduri din fonduri europene si 84% sunt din bani de la bugetul de stat. Si in 2014 eram tot cam la 80% — 20%. Tocmai de aceea spuneam ca in economia reala bugetul de stat este mult mai important prin prisma achizitiilor publice, ca sursa de finantare, decat fondurile europene. De aceea se doreste o abordare unitara, pentru a impulsiona achizitiile atat din fonduri europene cat si din bugetul de stat.

Sursa: AGERPRES, Articolul integral:INTERVIU Roxana Mînzatu (ANAP): Strategia în domeniul achizițiilor publice trebuie implementată în 2016, altfel CE oprește finanțarea pe 2014-2020 /(AS — autor: Ana-Maria Vasile, editor:Nicoleta Gherasi).

Puteti descarca aici, prezentarea – document: Principalele modificari Lege achizitii publice 2015.

Autoritatea Nationala pentru Achizitii Publice a publicat un document cu principalele noutati aduse de pachetul legislativ.

 

Context general

Conform calendarului prevazut in Capitolului 1 „Calitatea cadrului legislativ” din proiectul Strategiei nationale in domeniul achizitiilor publice, cele patru acte normative care vor abroga si vor inlocui cadrul legal existent in domeniul achizitiilor si vor intra in vigoare in luna februarie 2016 sunt :

– Legea privind achizitiile publice;

– Legea privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica si a contractelor de concesiune si pentru organizarea si functionarea Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor;

– Legea privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii;

– Legea privind achizitiile sectoriale.

2. Proiectul de lege aferent achizitiilor publice clasice

Principalele imbunatatiri/ modificari aduse de noua lege privind achizitiile clasice:

Aspecte specifice:

  • Praguri:

– 5.186.000 Euro: contracte de achizitie publica de lucrari,

– 134.000 Euro: contracte de produse si servicii ( se aplica si autoritatilor locale pentru o abordare unitara)

– 750.000 Euro: contracte de servicii care au ca obiect servicii sociale si alte servicii specifice, indiferent de tipul autoritatii contractante (se modifica astfel modul de diferentiere a serviciilor cuprinse in prezent in Anexa 2A si Anexa 2B)

Pragurile valorice vor fi exprimate in lei pentru a evita confuziile din trecut.

Sunt introduse prevederi de revizuire a pragurilor.

  • Reducerea termenelor limita in cadrul procedurilor de atribuire

Licitatia deschisa : termenul minim depunere oferte → 35 de zile , cu posibilitatea de reducere pana la 15 zile (in prezent, termenul este de 40 de zile)

Licitatia restransa : termen minim depunere candidaturi → 30 de zile, cu posibilitatea de reducere pana la 15 zile , iar termenul minim pentru depunerea ofertelor → 30 de zile, cu posibilitatea de reducere pana la 10 zile (in prezent, termenul pentru depunerea candidaturilor este 30 de zile, iar pentru depunerea ofertelor 35 de zile)

Prin indrumare metodologica autoritatile contractate trebuie sa fie orientate sa stabileasca durata de elaborare a ofertelor in functie de complexitatea achizitiei.

  • Modernizare prin obligativitatea utilizarii mijloacelor electronice pe tot parcursul procedurii de atribuire:
  • aprilie 2017 ⇒ unitati de achizitii centralizate
  • octombrie 2018 ⇒ toate autoritatile contractante

  • Autoritati contractante

Incurajarea asocierilor de autoritati contractante pentru a derula proceduri de atribuire a contractelor de achizitii publice in comun (chiar si pentru a depune spre finantare si a realiza in comun proiecte de interes local/regional)

Clarificarea notiunii de autoritate contractanta in cazul unitatilor ce au subdiviziuni la nivel local (fapt reflectat si in modul de calcul al valorii estimate in cazul contractelor de achizitii publice atribuite in acest context)

La nivel de oferta/ofertant – clarificarea statutului de furnizor/subcontractant

  • Activitati de achizitie centralizata

Eficientizare : infiintarea de unitati de achizitie centralizata si situatiile si conditiile in care autoritatile contractante achizitioneaza produse sau servicii de la unitati de achizitii centralizate care furnizeaza activitatile de achizitie centralizate, vor fi reglementate prin legislatia secundara

  • Criterii de atribuire

3 criterii de atribuire :

  • pretul cel mai scazut / costul cel mai scazut (ciclul de viata)
  • cel mai bun raport calitate – pret (obligatoriu pentru anumite 3 categorii de contracte /acorduri – cadru de lucrari sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale si care presupun activitati cu nivel de complexitate ridicat si in cazul serviciilor sociale)

Promovarea unei abordari orientate pe performanta in redactarea specificatiilor tehnice, fapt de natura a incuraja inovatia , obtinerea “value for money” si care sa indrume autoritatile contractante spre derularea unor proceduri de atribuire in care sa fie posibila depunerea de oferte alternative.

  • Consultarea pietei

Reglementarea expresa a posibilitatii autoritatii contractante de a organiza consultari cu piata, interior realizarii unei achizitii, cu posibilitatea invitarii la consultari a expertilor independenti, autoritati publice si/sau operatori economici

Detalierea aspectelor operationale se va face in cadrul legislatiei secundare : cel putin on – line (prin SEAP), dar si prin alte forme care sa asigure primirea unui ”feedback” concludent de la operatorii economici reprezentativi in domeniul achizitiei in cauza

  • Impartirea pe loturi

Facilitarea accesului IMM – urilor prin utilizarea regulii de impartire pe loturi a contractului de achizitie publica; Autoritatile contractante vor fi obligate sa justifice decizia de a nu recurge la atribuirea contractului pe loturi.

Recunoasterea dreptului autoritatilor contractante de a limita numarul loturilor care pot fi atribuite aceluiasi ofertant, chiar si in cazul in care pot fi depuse oferte pentru mai multe sau pentru toate loturile

Introducerea posibilitatii de a atribui contracte prin reunirea mai multor loturi si acordarea acestora aceluiasi ofertant in situatia in care, la aplicarea criteriului de atribuire, acest aspect ar fi mai avantajos pentru autoritatea contractanta, de cat sa atribuie respectivele loturi in mod separate mai multor ofertanti clarificarea notiunii de produse similare si impactul asupra calcularii valorii estimate

  • Proceduri de atribuire

Introducerea posibilitatii utilizarii negocierii cu publicarea prealabila a anuntului de participare pentru atribuirea contractelor in care este necesar un anumit grad de flexibilitate determinat de faptul ca implica solutii inovatoare, adaptarea produselor disponibile in mod larg pe piata, complexitate sporita, etc. (ex: in domeniul IT, lucrarilor complexe, consultanta, inginerie, arhitectura);

Introducerea unei noi proceduri, respectiv a parteneriatului pentru inovare;

Eliminarea dintre temeiurile de aplicare a negocierii fara publicarea prealabila a unui anunt de participare a celui referitor la achizitionarea unor cantitati suplimentare   de servicii/lucrari (ce au devenit necesare, ca urmare a unor circumstante imprevizibile, pentru finalizarea contractului initial) – actualele art.122, lit. i) si art. 252 lit. j) din O.U.G. nr. 34/2006, aceste aspecte fiind reglementate prin intermediul sectiunii – ”Modificarea contractului de achizitie publica”

  • Documentul unic de achizitie european (DEAU)

Instrument nou, intr-un format standard aprobat de Comisia Europeana, destinat reducerii efortului administrativ aferent depunerii / evaluarii ofertelor.

Declaratie   pe   proprie   raspundere   a   candidatului/ofertantului,   ca   dovada preliminara a indeplinirii criteriilor de calificare si selectie.

De principiu, doar ofertantul declarat castigator va depune toate documentele originale ca dovada a informatiilor cuprinse in documentul unic de achizitie european.

  • Cerintele de calificare

Precizarea expresa a posibilitatii de a utiliza indicatori economico-financiari relevanti pentru situatia unui operator economic (altii decat cei referitori la lichiditate).

Introducerea unei abordari mai flexibile in stabilirea cerintelor minime de calificare referitoare la capacitatea tehnica si/sau profesionala, cu accent pe experienta in implementarea unor contracte avand obiecte similare si/sau aptitudinile, competentele, eficienta, experienta personalului ce   va   realiza activitatile contractului.

  • Subcontractare

Introducerea unui mecanism care sa permita plati directe catre subcontractanti.

Autoritatea contractanta va verifica, pe masura ce ia la cunostinta care este identitatea subcontractantilor, eligibilitatea acestora (fie in procesul de evaluare a ofertelor, fie in implementarea contractului).

Dreptul autoritatii contractante de a extinde obligatia ofertantilor de a prezenta date/documente si cu privire la furnizorii implicati in contracte de achizitii publice de lucrari sau de servicii sau cu privire la subcontractantii subcontractantilor contractantului sau subcontractantii aflati pe niveluri subsecvente ale lantului de subcontractare.

  • Conflictul de interese

Definitie noua, mai extinsa (nu doar relatii de rudenie sau de capital).

Autoritatea contractanta are obligatia de a evita conflictul de interese (excluderea unui ofertant doar in ultima instanta).

  • Confidentialitate

Preluarea jurisprudentei relevante a C.E.J.

Necesitatea de a se facilita accesul ofertantilor declarati necastigatori la motivele concrete si detaliate pentru care o alta oferta a fost declarata castigatoare (cresterea transparentei).

  • Tert sustinator

Preluarea jurisprudentei relevante a C.E.J., fapt de natura sa asigure o abordare orientata mai mult spre latura practica a acestei problematici si care va fi detaliata prin intermediul legislatiei tertiare.

  • Modificarea contractului de achizitie publica

Simplificare: sunt reglementate expres si limitativ cazurile in care este permisa modificarea contractului de achizitie publica (pana la 10% pentru servicii si produse, 15% pentru lucrari dar nu mai mult de pragul de publicare in JOUE).

Este definita notiunea de modificari substantiale.

2. Proiectul de lege privind caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica

Aspecte generale :

  • Competenta alternativa pentru solutionarea contestatiilor – CNSC sau tribunalul, sectia de contencios administrativ.
  • Depunerea unor contestatii avand acelasi obiect, de catre persoane diferite, atat in fata instantei, cat si in fata CNSC – declinarea competentei catre instanta, fara obligatia contestatorului de a plati taxa de timbru.
  • Accesul la sistemul administrativ-jurisdictional este gratuit, incurajand formularea contestatiilor pe aceasta cale.
  • Accesul la instanta de judecata este conditionat de plata unei taxe de timbru.

Aspecte specifice :

  • Introducerea unui instrument nou,   notificarea, drept conditie obligatorie, prealabila formularii unei contestatii in fata CNSC sau a instantei de judecata.

Efect: suspendarea de drept a incheierii contractului.

Termene pentru notificare: 5/10 zile in functie de valoarea estimata a procedurii de achizitie/concesiune.

Autoritatile contractante pot lua orice masuri de remediere (revocarea actului, adoptarea oricaror alte masuri).

  • Sistemul de remedii administrativ-jurisdictional (CNSC)

Contestatiile formulate in cadrul aceleiasi proceduri de atribuire pana la data deschiderii ofertelor vor fi solutionate de acelasi complet.

Contestatiile formulate in cadrul aceleiasi proceduri de atribuire dupa data deschiderii ofertelor vor fi conexate la completul initial investit, altul decat cel competent sa solutioneze contestatiile formulate pana la data deschiderii ofertelor.

Inadmisibilitatea motivelor noi de contestare prezentate de parti pe calea concluziilor scrise sau orale sau a precizarilor la contestatie ulterior termenului legal de formulare a acesteia.

Suspendarea dreptului de a incheia contractul: autoritatea contractanta are dreptul de a incheia contractul numai dupa comunicarea deciziei Consiliului privind solutionarea contestatiei, sub sanctiunea nulitatii absolute a contractului.

In termen de cel mult 5 zile lucratoare de la data la care a primit contestatia, autoritatea contractanta are obligatia de a transmite Consiliului si contestatorului, din oficiu, punctul sau de vedere asupra contestatiei si obligatia de a transmite Consiliului in acelasi termen o copie a dosarului achizitiei publice, precum si dovada inaintarii punctului de vedere catre contestator si orice documente considerate edificatoare, cu exceptia anunturilor de participare publicate in sistemul electronic de achizitii publice – SEAP si a documentatiei de atribuire, atunci cand aceasta este disponibila si poate fi descarcata direct din sistemul electronic de achizitii publice – SEAP.

  • Calea de atac impotriva deciziilor CNSC

Plangere la Curtea de Apel, sectia de contencios administrativ – complete specializate Suspendarea procedurii de atribuire si/sau executarii contractului – constituirea in prealabil a unei cautiuni.

  • Sistemul de remedii judiciar (Instanta de judecata)

Contestatia in fata instantei de judecata este conditionata de plata unei taxe de timbru.

Recursul impotriva hotararii instantei este supus unei taxe de timbru de 50% din valoarea taxei de timbru pentru formularea contestatiei in prima instanta.

Suspendarea procedurii de atribuire si/sau executarii contractului – constituirea in prealabil a unei cautiuni.

Suspendarea dreptului de a incheia contractul: autoritatea contractanta are dreptul de a incheia contractul numai dupa comunicarea deciziei instantei privind solutionarea contestatiei, sub sanctiunea nulitatii absolute a contractului.

  • Masuri pentru unificarea practicii judiciare    

Sedinte lunare la nivelul CNSC.

Seminarii   trimestriale   cu   judecatori   din   cadrul   instantelor   judecatoresti   si specialisti ai Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice, precum si alte categorii de experti.

 3. Proiectul de lege privind achizitiile sectoriale

Principalele imbunatatiri/ modificari aduse de noua lege privind achizitiile sectoriale.

  • Lege separata pentru achizitiile sectoriale

Avand in vedere ca O.U.G. nr. 34/2006 a suferit numeroase modificari de-a lungul timpului, reglementarea achizitiilor sectoriale nefiind in toate cazurile adaptata in mod corespunzator modificarilor, se impune o reglementare separata a achizitiilor sectoriale, pentru a evita pe viitor orice interpretari si dificultati in aplicarea cadrului legal.

Activitati relevante:

  • Gaze si energie termica
  • Energie electrica
  • Apa
  • Servicii de transport
  • Porturi si aeroporturi
  • Servicii postale (fata de .O.U.G. nr. 34/2006, sunt excluse serviciile de posta electronica, serviciile financiar-postale, serviciile filatelice si serviciile logistice)
  • Extractia de petrol si gaze si prospectarea si extractia de carbune sau alti combustibili solizi (fata de OUG 34/2006, nu este inclusa explorarea petrolului si a gazelor naturale)

Entitati contractante:

  • Autoritati contractante
  • Intreprinderi publice
  • Companii private care functioneaza in baza unor   drepturi speciale sau exclusive acordate de o autoritate competenta cu conditia desfasurarii unei activitati relevante.

Drepturi speciale sau exclusive = drepturi acordate de o autoritate competenta prin orice act legislativ sau act administrativ al carui efect consta in limitarea exercitarii unei activitati relevante la una sau mai multe entitati si care afecteaza substantial capacitatea altor entitati de a desfasura o astfel de activitate.

  • Praguri valorice pentru proceduri:

 828.762 lei, pentru contractele sectoriale de produse si de servicii, precum si pentru concursurile de solutii

908.118 lei, pentru contractele sectoriale de lucrari

417.300 lei, pentru contractele sectoriale de servicii care au ca obiect servicii sociale si alte servicii specific

  • Praguri valorice pentru achizitia directa:

66.259,5 lei pentru achizitiile de produse sau servicii;

265.038 lei pentru achizitiile de lucrari

  • Proceduri de atribuire:

Parteneriatul pentru inovare = o noua procedura de atribuire utilizata de entitatea contractanta atunci cand identifica necesitatea dezvoltarii si achizitiei ulterioare a unui produs, serviciu sau a unor lucrari inovatoare, necesitate care nu poate fi satisfacuta de solutiile disponibile pe piata la un anumit moment.

  • Criterii de atribuire

Oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic

Pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, se aplica unul dintre urmatoarele criterii de atribuire:

  • pretul cel mai scazut;
  • costul cel mai scazut;
  • cel mai bun raport calitate-pret.

  • Acordul-cadru:

Durata acordului-cadru: 8 ani.

Reglementare mult mai flexibila, fiind stabilite numai reguli de principiu.

Contractele incheiate in baza unui acord-cadru se atribuie in temeiul unor norme si criterii obiective, care pot include reluarea procedurii concurentiale intre acei operatori economici care sunt parte la acordul-cadru astfel cum a fost incheiat.

  • Modificarea contractului:

Sunt reglementate expres si limitativ cazurile in care este permisa modificarea contractului de achizitie sectoriala, fara a fi necesara organizarea unei noi proceduri de atribuire.

  • Alte elemente de noutate:

Consultarea pietei – posibilitatea entitatilor contractante de a organiza consultari cu piata, anterior realizarii achizitiei sectoriale.

Documentul unic de achizitie european (DUAE) – declaratie pe proprie raspundere a candidatului/ofertantului, in forma electronica, ca dovada preliminara a indeplinirii criteriilor de calificare si selectie.

Subcontractarea – mecanism de plati directe catre subcontractanti, ce va fi detaliat in legislatia secundara.

Obligativitatea utilizarii mijloacelor electronice pe tot parcursul procedurii de atribuire perioada tranzitorie (aprilie 2017 – unitatile de achizitii centralizate; octombrie 2018 – restul entitatilor contractante).

IV Proiectul de lege privind concesiunile

Principalele imbunatatiri/ modificari aduse de noua lege privind concesiunile :

  • O lege distincta pentru concesiuni de lucrari si servicii

Pana la adoptarea Directivei 2014/23/UE, nu a existat o reglementare distincta a acestui domeniu la nivel european – contractele de concesiune de lucrari au fost subiect al regulilor de baza stabilite de Directiva 2004/18/CE, iar contractele de concesiune de servicii au facut obiectul principiilor Tratatului privind Functionarea Uniunii Europene (TFUE).

  • Realizarea unui studiu de fundamentare

Atunci cand o autoritate contractanta va intentiona sa realizeze un proiect prin atribuirea unui contract pe termen lung care sa cuprinda fie executarea de lucrari si operarea rezultatului lucrarilor, fie prestarea, gestionarea si operarea de servicii, autoritatea contractanta va avea obligatia de a elabora un studiu de fundamentare prin care se va demonstra necesitatea si oportunitatea realizarii proiectului in acest mod.

Acest lucru se va realiza si in cazul in care proiectul pe termen lung va presupune crearea unei societati avand ca actionari operatorul economic, pe de o parte, si autoritatea contractanta sau entitatea contractanta, pe de alta parte.

Studiul de fundamentare se va baza pe un studiu de fezabilitate in cazul proiectelor implicand executarea de lucrari.

  • Calitatea de concedent:
  • Autoritatile contractante, in sensul Legii privind achizitiile publice.
  • Entitatile contractante, in sensul Legii privind achizitiile sectoriale, cu conditia desfasurarii unei activitati relevante.

Riscul concesiunii – preluat in mod semnificativ de operatorul economic.

Durata concesiunii – limitata.

  • Prag valoric pentru proceduri:

 22.908.118 lei

Excluderi:

  • Activitatile relevante in domeniul apei;
  • Concesiunile pentru serviciile de transport aerian bazate pe acordarea unei licente de operare in sensul Regulamentului (CE) nr. 1008/2008;
  • Concesiunile pentru serviciile publice de transport de calatori in sensul Regulamentului (CE) nr. 1370/2007;
  • Concesiunile pentru serviciile de loterie (cod CPV 92351100-7), atribuite de catre un stat membru unui operator economic pe baza unui drept exclusiv.

  • Proceduri de atribuire:
  • Licitatia deschisa – cu posibilitatea organizarii unei etape de negociere;
  • Dialogul competitiv.

  • Criterii de atribuire:

Oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic

Puteti descarca aici, prezentarea – document: Principalele modificari Lege achizitii publice 2015.

Sursa: www.anrmap.ro ( Principalele aspecte introduse prin pachetul celor 4 proiecte de lege privind achizitiile publice )

Tagged with:
 

Eugen Teodorovici a anuntat, la o intalnire in Suceava, ca Ministerul Fondurilor Europene va lansa un proiect cu Agentia Nationala a Functionarilor Publici (ANFP) in cadrul caruia vor fi pregatite peste doua mii de persoane in teritoriu pentru achizitii publice.

Deasemenea s-a precizat ca pana la sfarsitul anului, vor fi facute mai multe modificari pe zona de achizitii publice:

– la nivelul legislatiei,

– pe partea de instituţii, de la comasari de instituţii si pana la disparitia unor structuri,

– schimbari legislative,

– la nivel de proceduri : adoptarea unei hotarari de guvern in care se prevede, intre altele, ca cei care depun oferte nu mai aduc de la inceput toate documentele, ci doar cei care sunt declaraţi castigatori,

– privind plata subcontractorilor.

Sursa: www.mediafax.ro

Tagged with:
 

Guvernul pregateste o modificare a sistemului de achizitii, cu noi reguli care vor permite statului să nu mai acorde contracte strict pe criteriul pretului cel mai scazut, ci sa ia in considerare şi alti factori, ca livrarea, costul pe ciclul de viata, consultanta, materialele, angajatii.

Conform unui studiu publicat de Institutul pentru Politici Publice, la achiziţiile pe bani publici derulate in Romania prin sistemul electronic de achizitii publice este folosit în proportie de 97 %, preţul cel mai scazut ca principal criteriu de atribuire a contractului, iar oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic este luata în calcul in 3 % din proceduri.

S-a constatat ca autoritatile contractante derulează achizitii publice prin proceduri pe care nu le inţeleg foarte bine si, de teama ca vor fi sanctionate, folosesc ca si criteriu pretul cel mai redus din ofertele primite sau perioada cea mai mica asumata pentru executarea contractului, generand lucrari de proasta calitate care pe termen lung sunt mai costisitoare.

O primă varianta a noilor reguli va fi redactata pană la sfarsitul acestui an si se va baza pe recentele recomandari formulate in domeniu de catre Comisia Europeana, au declarat agentiei MEDIAFAX surse oficiale.

Printre criteriile care vor putea astfel fi luate in calcul alaturi de pret vor fi :

– conditiile de livrare si plata,

www.licitatie-publica.ro

www.licitatie-publica.ro

– extinderea serviciilor de consultanta si inlocuire post-vanzare,

– factorii de mediu sau sociali ( exp:, dacă au fost tiparite carti pe hartie reciclată sau pe hartie obtinută din exploatarea sustenabila a lemnului),

– promovarea integrarii sociale a persoanelor dezavantajate sau a membrilor grupurilor sociale in randul persoanelor desemnate sa realizeze contractul,

– poluarea provocata de extractia materiilor prime utilizate in produs sau cauzate de produsul insusi ori de fabricatia sa,

– lipsa elementelor chimice toxice la fabricarea produselor cumparate,

– folosirea unor utilaje eficiente energetic,

– reducerea la minim a deseurilor sau utilizarea eficienta a resurselor.

Sursa: www.sn-seap.ro (Autor: Thomas Dinca – Mediafax)

Tagged with:
 

La data de 30 iunie 2014, guvernul Romaniei a introdus prin O.U.G. nr. 51/2014, sanctiuni pentru operatorii economici care formuleaza contestatii in cadrul procedurilor de achizitii publice.

 

Astfel, conform noilor articole 2711 si 2712 din O.U.G. nr. 34/2006, suplimentar garantiei de participare, operatorii economici au obligatia de a constitui o garantie de buna conduita de 1% din valoarea estimata a contractului de achizitie publica, care poate ajunge pana la 100.000 EUR, ce poate fi retinuta in intregime de catre autoritatea contractanta, in cazul respingerii contestatiei/cererii/plangerii.

VASS Lawyers, ivass lawyersn calitate de reprezentant al mai multor companii  a formulat o sesizare catre Comisia Europeana cu privire la incalcarea in mod fundamental, prin adoptarea O.U.G. nr. 51/2014, a unor dispozitii din dreptul european, precum principiile efectivitatii si comparabilitatii remediilor, accesul liber la remedii, precum si principiul liberei circulatii a bunurilor si serviciilor.

Sesizarea vizeaza punerea in concordanta a legislatiei nationale cu legislatia europeana si, in special, cu Tratatul de Functionare a Uniunii Europene si cu Directivele de remedii 89/665/CEE si 92/13/CEE, respectiv asigurarea din nou a accesului efectiv la justitie al operatorilor economici participanti la procedurile de achizitii publice.

Operatorii economici au posibilitatea sa semneze sesizarea catre Comisia Europeana, pana la data de 28 iulie 2014. Informatii suplimentare cu privire la sesizare si procedura de semnare a acesteia pot fi obtinute la nr. de telefon 021-222-0977 sau la adresa de e-mail office@vasslawyers.eu.

Sursa: www.juridice.ro

Contestarea procedurilor de achizitii publice, alternative: Guvernul Romaniei a introdus, prin ordonanta de urgenta, sanctiuni pentru operatorii economici care formuleaza contestatii.

Suplimentar garantiei de participare, acestia vor trebui sa constituie si o garantie de buna conduita de pana la 100.000 EUR, ce va putea fi retinuta in intregime de catre autoritatea contractanta, in cazul respingerii contestatiei/cererii/plangerii.

Simpla stabilire a acestei obligatii va creste in mod substantial cheltuielile ofertantilor/candidatilor, cheltuieli care se vor regasi probabil chiar in preturile ofertate de operatori in cadrul procedurilor de atribuire.

Sumele retinute in cazul respingerii contestatiilor/cererilor/plangerilor sunt enorme iar de gradul de predictibilitate a rezultatului unei contestatii este aproape de zero: jurisprudenta in acest domeniu este extrem de contradictorie, spete identice fiind nu o data solutionate in mod diametral opus. Statul roman calca astfel in picioare principiul efectivitatii remediilor, consacrat prin Directivele de remedii nr. 89/665/EEC si nr. 92/13/EEC.

Totusi, operatorii economici mai au la dispozitie o cale de atac, pentru promovarea careia nu risca sa plateasca 100.000 EUR autoritatii contractante “imaculate”: sesizarea Comisiei Europene, in conformitate cu art. 258 din Tratatul de Functionare a Uniunii Europene.

In plus fata de faptul ca aceasta procedura elimina riscul platii unei usturatoare “garantii”, sesizarea Comisiei Europene prezinta multiple avantaje

Procedura de infringement prezinta insa si un dezavantaj important: ca urmare a primirii unei sesizari, ramane exclusiv la latitudinea Comisiei Europene demararea sau nu a procedurii de infringement.

Material preluat de pe: www.vasslawyers.eu

Autor: Av. Iulia VASS,  VASS Lawyers

Tagged with:
 

ORDONANTA DE URGENTA nr. 51 din 28 iunie 2014

pentru modificarea si privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii

EMITENT: GUVERNUL

PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014

Data intrarii in vigoare : 30 iunie 2014

Avand in vedere:

– necesitatea adoptarii unor masuri urgente care sa fluidizeze procedura de atribuire a contractelor de achizitii publice si care sa protejeze autoritatile contractante impotriva depunerii unor contestatii abuzive care au modificat scopul pentru care au fost instituite caile de atac in domeniul achizitiilor publice;

– importanta evitarii riscului diminuarii gradului de cheltuire a fondurilor alocate, inclusiv a fondurilor europene;

– imposibilitatea de a solicita cheltuieli la rambursare, ceea ce conduce la o stagnare a gradului de absorbtie, conform datelor statistice,

tinand cont de faptul ca o prioritate majora a Guvernului o constituie imbunatatirea gradului de absorbtie a fondurilor UE,

in scopul evitarii consecintelor negative care deriva din disfunctionalitatile sistemului, respectiv:

– pierderea finantarii externe, cauzata de prelungirea procedurii de atribuire;

– intarzierea implementarii unor proiecte de interes general;

– aparitia unor disfunctionalitati in ceea ce priveste activitatea autoritatilor contractante, datorate neachizitionarii in timp util a produselor, serviciilor si/sau lucrarilor necesare desfasurarii activitatilor curente etc.;

– impovararea personalului cu atributii in gestionarea procedurilor de achizitii publice;

– existenta unui numar foarte mare de contestatii care afecteaza eficienta Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor,

pentru evitarea dezangajarii automate a fondurilor alocate Romaniei si pentru a asigura o crestere continua a gradului de absorbtie,

in considerarea faptului ca aceste elemente vizeaza interesul general public si constituie situatii de urgenta si extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, se impune elaborarea in regim de urgenta a unor reglementari privind masuri pentru asigurarea unei bune gestiuni financiare a fondurilor europene.

In temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,

Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

ART. I

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Articolul 161 se abroga.

2. La articolul 270 alineatul (1), dupa litera d) se introduce o noua litera, litera d1), cu urmatorul cuprins:

“d1) dovedirea interesului legitim;”.

3. La articolul 270, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“(2) In situatia in care Consiliul apreciaza ca in contestatie nu sunt cuprinse toate informatiile prevazute la alin. (1), va cere contestatorului ca, in termen de 3 zile de la instiintare, sa completeze contestatia. In cazul in care contestatorul nu se conformeaza obligatiei impuse de Consiliu, contestatia va fi respinsa ca inadmisibila.”

4. Dupa articolul 271 se introduc doua noi articole, articolele 2711 si 2712, cu urmatorul cuprins:

“Art. 2711. – (1) In scopul de a proteja autoritatea contractanta de riscul unui eventual comportament necorespunzator, contestatorul are obligatia de a constitui garantia de buna conduita pentru intreaga perioada cuprinsa intre data depunerii contestatiei/cererii/plangerii si data ramanerii definitive a deciziei Consiliului/hotararii instantei de judecata de solutionare a acesteia.

(2) Contestatia/Cererea/Plangerea va fi respinsa in cazul in care contestatorul nu prezinta dovada constituirii garantiei prevazute la alin. (1).

(3) Garantia de buna conduita se constituie prin virament bancar sau printr-un instrument de garantare emis in conditiile legii de o societate bancara ori de o societate de asigurari si se depune in original la sediul autoritatii contractante si in copie la Consiliu sau la instanta de judecata, odata cu depunerea contestatiei/cererii/plangerii.

(4) Cuantumul garantiei de buna conduita se stabileste prin raportare la valoarea estimata a contractului ce urmeaza a fi atribuit, astfel:

a) 1% din valoarea estimata, daca aceasta este mai mica decat pragurile valorice prevazute la art. 55 alin. (2) lit. a) si b);

b) 1% din valoarea estimata, daca aceasta este mai mica decat pragurile valorice prevazute la art. 55 alin. (2) lit. c), dar nu mai mult decat echivalentul in lei a 10.000 euro, la cursul BNR de la data constituirii garantiei;

c) 1% din valoarea estimata, daca aceasta este egala sau mai mare decat pragurile valorice prevazute la art. 55 alin. (2) lit. a) si b), dar nu mai mult decat echivalentul in lei a 25.000 euro, la cursul BNR de la data constituirii garantiei;

d) 1% din valoarea estimata, daca aceasta este egala sau mai mare decat pragurile valorice prevazute la art. 55 alin. (2) lit. c), dar nu mai mult decat echivalentul in lei a 100.000 euro, la cursul BNR de la data constituirii garantiei.

(5) Garantia de buna conduita trebuie sa aiba o perioada de valabilitate de cel putin 90 de zile, sa fie irevocabila si sa prevada plata neconditionata la prima cerere a autoritatii contractante, in masura in care contestatia/cererea/plangerea va fi respinsa ca inadmisibila.

(6) In cazul in care, in ultima zi de valabilitate a garantiei de buna conduita, decizia Consiliului sau hotararea instantei de judecata nu este ramasa definitiva, iar contestatorul nu a prelungit valabilitatea garantiei de buna conduita in aceleasi conditii de la alin. (1)-(5), autoritatea contractanta va retine garantia de buna conduita. Prevederile art. 2712 alin. (3)-(5) se aplica in mod corespunzator.

(7) Prevederile alin. (1)-(6) se aplica in mod corespunzator si in situatia in care plangerea impotriva deciziei Consiliului este formulata de o alta persoana decat autoritatea contractanta sau contestator, conform art. 281.

Art. 2712. – (1) In cazul in care contestatia este respinsa de catre Consiliu sau de catre instanta de judecata, atunci cand contestatorul se adreseaza direct instantei, autoritatea contractanta are obligatia de a retine garantia de buna conduita de la momentul ramanerii definitive a deciziei Consiliului/hotararii instantei de judecata. Retinerea se aplica pentru loturile la care contestatia a fost respinsa.

(2) Prevederile alin. (1) se aplica si in cazul in care contestatorul renunta la contestatie/cerere/plangere.

(3) Masura prevazuta la alin. (1) nu va fi aplicata in cazul in care Consiliul/instanta de judecata respinge contestatia ca ramasa fara obiect sau in cazul in care s-a renuntat la contestatie/cerere/plangere, ca urmare a adoptarii de catre autoritatea contractanta a masurilor de remediere necesare, in conditiile art. 2563 alin. (1).

(4) In situatia in care Consiliul admite contestatia, respectiv instanta competenta admite plangerea formulata impotriva deciziei Consiliului de respingere a contestatiei, autoritatea contractanta are obligatia de a restitui contestatorului garantia de buna conduita, in cel mult 5 zile de la momentul ramanerii definitive a deciziei/hotararii.

(5) In situatia in care contestatorul se adreseaza direct instantei de judecata si aceasta admite cererea introdusa, prevederile alin. (4) se aplica in mod corespunzator.

(6) Sumele incasate de autoritatea contractanta din executarea garantiei de buna conduita reprezinta venituri ale autoritatii contractante.”

5. La articolul 274, alineatele (1) si (4) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

“Art. 274. – (1) In vederea solutionarii contestatiei/contestatiilor, autoritatea contractanta are obligatia de a transmite Consiliului, in termen de cel mult 5 zile lucratoare de la data primirii contestatiei conform prevederilor art. 271 alin. (1), punctul sau de vedere asupra acesteia/acestora, insotit de orice alte documente considerate edificatoare, precum si, sub sanctiunea amenzii prevazute la art. 275 alin. (3), o copie a dosarului achizitiei publice, cu exceptia anunturilor publicate in SEAP si a documentatiei de atribuire, atunci cand aceasta este disponibila si poate fi descarcata direct din SEAP. Lipsa punctului de vedere al autoritatii contractante nu impiedica solutionarea contestatiei/contestatiilor, in masura in care s-a facut dovada comunicarii acesteia/acestora.

……………………………………………………………..

(4) La cerere, contestatorul are acces la dosarul achizitiei publice depus la Consiliu.”

6. La articolul 274, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu urmatorul cuprins:

“(5) Consiliul sau instanta de judecata are obligatia de a aplica prevederile alin. (4), cu respectarea art. 24.”

7. La articolul 278, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“Art. 278. – (1) Consiliul/Instanta de judecata se pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si de fond, iar cand se constata ca acestea sunt intemeiate, nu se mai procedeaza la analiza pe fond a cauzei.”

8. Articolul 2781 se abroga.

9. La articolul 294, alineatul (9) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“(9) In cazul contractelor finantate din fonduri europene si/sau din fonduri publice nationale aferente acestora, prevederile alin. (1)-(8) se aplica doar contraventiilor care nu constituie abatere potrivit anexei la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea si sanctionarea neregulilor aparute in obtinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor nationale aferente acestora, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 142/2012, cu modificarile si completarile ulterioare.”

ART. II

Contestatiile/Cererile/Plangerile aflate in curs de solutionare la Consiliu/instanta de judecata la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta continua sa fie solutionate in conditiile si cu procedura prevazuta de legea in vigoare la data la care au fost depuse.

 Sursa: http://lege5.ro

Tagged with: