Legislatia in domeniul achizitiilor publice reglementeaza utilizarea acordului-cadru, fiind considerata o modalitate speciala de atribuire, care poate fi folosita in anumite situatii specifice .

 

Mai multe informatii despre Acordul cadru, dar si Contractele Subsecvente gasiti intr-un alt articol: Acord cadru si Contracte Subsecvente

Astfel, acordul-cadrul, ca instrument in achizitii publice, este definit in art.3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice, ca fiind: acordul incheiat in forma scrisa intre una sau mai multe autoritati contractante si unul ori mai multi operatori economici care are ca obiect stabilirea termenilor si conditiilor care guverneaza contractele de achizitie publica ce urmeaza a fi atribuite intr-o anumita perioada, in special in ceea ce priveste pretul si, dupa caz, cantitatile avute in vedere.

Ca tehnica, acordul-cadru incorporeaza toate demersurile necesare atribuirii instrumentului acord-cadru, precum si contractelor subsecvente aferente acestuia.

Autoritatea contractanta are dreptul de a incheia contracte subsecvente numai in perioada de valabilitate a acordului-cadru. Durata contractelor subsecvente poate depasi durata de valabilitate a acordului-cadru.

In practica, acordul cadru poate imbraca doua forme:

  • Acordul – cadru in care toate conditiile sunt stabilite, cu exceptia cantitatii (in cazul in care atribuirea contractelor subsecvente se realizeaza fara reluarea competitiei);
  • Acordul- cadru in care nu toate conditiile sunt stabilite (in cazul in care atribuirea contractelor subsecvente se realizeaza cu reluarea competitiei).

Indiferent de forma adoptata, acordul-cadru este potrivit sa se atribuie in situatia in care autoritatea contractanta nu detine informatii certe cu privire la cantitatea totala ce urmeaza sa fie achizitionata, conditia esentiala fiind ca necesitatea sa se formeze ad-hoc, neputand fi anticipat cu precizie momentul aparitiei nevoii si anvergura acesteia.

Pe de alta parte, un alt rationament care sta la baza utilizarii acordului-cadru ca tehnica de achizitie este dat de obtinerea de economii in ceea ce priveste atat costul legat de achizitia respectiva, cat si timpul necesar derularii procesului de achizitie.

Potrivit studiilor realizate, cele mai mari economii financiare si de timp se obtin atunci cand atribuirea unui acord-cadru este combinata cu achizitia centralizata si utilizarea fazei finale de licitatie electronica.

Avantajele acordului-cadru constau in:

  • derularea unei singure proceduri de atribuire atat pentru atribuirea acordului-cadru, cat si pentru atribuirea contractelor subsecvente;
  • posibilitatea incheierii cu un singur operator economic sau cu mai multi operatori economici in functie de natura achizitiei, caracteristicile pietei si modalitatea de gestionare a achizitiilor;
  • posibilitatea de atribuire a contractelor subsecvente fie cu reluarea competitiei, fie fara reluarea competitiei intre semnatarii acordului-cadru, in cazul acordului-cadru incheiat cu mai multi operatori economici;
  • reluarea competitiei in vederea atribuirii contractelor subsecvente se bazeaza pe o metodologie simplificata (nu mai este necesara publicarea in SEAP, iar procesul este deschis numai pentru semnatarii acordului-cadru). Simplitatea procesului in ceea ce priveste atribuirea contractelor subsecvente reprezinta un avantaj major, intrucat accelereaza atribuirea contractelor, creste eficienta si reduce semnificativ costurile atat pentru autoritatile contractante, cat si pentru operatorii economici.
  • posibilitatea utilizarii de catre o asociere de autoritati contractante prin agregarea necesitatii acestora, ceea ce poate conduce la economii semnificative.
  • nu angajeaza fonduri, acestea fiind angajate doar de contractele subsecvente atribuite ulterior acordului-cadru. In ceea ce priveste aceasta ultima mentiune,

Dezavantajele acordului-cadru au la baza urmatoarele considerente:

  • nu este pretabil pentru toate tipurile de achizitii.
  • lipsa certitudinii privind cantitatile ce vor fi achizitionate poate sa conduca la demotivarea operatorilor economici de a depune oferta, respectiv de a intra in relatii comerciale cu autoritatea contractanta respectiva.
  • numarul mare de operatori economici semnatari ai unui acord-cadru poate, de asemenea, sa demotiveze operatorii economici.
  • tendinta de a reduce perioada de timp intre stabilirea cantitatii necesare si incheierea contractului subsecvent, concretizata in mod practic prin nerespectarea frecventei de atribuire a contractelor subsecvente;
  • in cazul in care acordul-cadru este incheiat pe o perioada mai lunga de timp pot aparea blocari ale pietei, instituirea unor bariere comerciale sau asumarea achizitionarii unor produse, fara a lua in considerare dinamica pietei datorata unor modificari ale performantelor tehnologice ale acestora;
  • in cazul unui acord-cadru in care toate conditiile sunt stabilite, iar obiectul este reprezentat de produse care au un ritm de uzura morala accelerat, sau produse ale caror performante tehnologice se modifica in mod constant functie de dinamica pietei, prin atribuirea contractelor subsecvente se pot achizitiona produse cu specificatii tehnice inferioare celor care se gasesc pe piata la un anumit moment dat sau se poate ajunge la situatia in care este imposibila continuarea acordului-cadru (produsele nu se mai fabrica).

Acordul-cadru reprezinta o modalitate speciala de atribuire la care autoritatile contractante pot apela atunci cand intentioneaza sa achizitioneze produse/servicii/lucrari cu caracter de repetabilitate/recurenta, fara a exista insa informatii certe cu privire la cantitatea totala ce urmeaza sa fie achizitionata, conditia esentiala fiind ca necesitatea sa se formeze ad-hoc, neputand fi anticipat cu precizie momentul aparitiei nevoii si anvergura acesteia.

Exemplu:

Necesitatea obiectiva

O unitate spitaliceasca are nevoie sa achizitioneze alimente pentru a prepara hrana necesara bolnavilor internati

Obiectul contractului

Alimente diverse care pot fi enumerate

Cantitatea

Nu se cunosc cantitatile aferente fiecarei grupe de alimente intrucat nu este cunoscut numarul exact al bolnavilor care vor fi internati in spital pe parcursul unui an bugetar.

Calitatea

Autoritatea contractanta poate stabili specificatii tehnice pentru fiecare categorie/ produs in parte

Caracterul de repetabilitate/recurenta al necesitatii

Este cunoscut ca bolnavii trebuie hraniti in fiecare zi.

Se  considera ca nu este oportun a fi aplicat acordul-cadru in urmatoarele situatii:

  • atunci cand sunt cunoscute elementele cantitative ale achizitiei, chiar daca, cantitatile se achizitioneaza succesiv, prin comenzi repetate in baza aceluiasi contract sau in contracte separate;
  • pentru realizarea de investitii noi, care prin natura lor sunt expresie a unor proiecte cu un scop clar definit si rezultat unic; obiectul achizitiei este unul complex sau necesita personalizare sau schimbari ale liniei de productie, a metodelor si metodologiilor de realizare, in astfel de cazuri operatorul economic putand cunoaste daca intrarea intr-o astfel de relatie contractuala este sau nu profitabila numai in functie de cantitate;
  • pentru achizitia de lucrari, servicii si produse a caror cantitate si frecventa este redata de categoria de cheltuieli din care este decontata, avand in vedere ca utilizarea acestei categorii are un caracter clar, precis si limitat determinat de autorizarile bugetare in cauza;

Exemple: autobuze, autoutilitare, echipamente si aparatura medicala de inalta tehnologie si complexitate (ex: dispozitive medicale pentru diagnostic in vitro, dispozitive medicale electro-mecanice, dispozitive medicale pentru imagistica medicala, dispozitive medicale pentru diagnostic si radioterapie, etc.), tramvaie, troleibuze, vagoane de metrou, vagoane de tren s.a.

  • pentru acele categorii de servicii specifice a caror recurenta este data de obiectivele pe care trebuie sa le indeplineasca raportate la suprafete fixe si sau nr. de posturi.
  • Exemple: servicii de curatenie, servicii de paza si securitate etc.

In cazul achizitiilor de material rulant pentru transportul public urban, este chiar indicata incheierea unui contract de achizitie publica, cu posibilitatea achizitionarii unor cantitati suplimentare, fiind necesar un studiu preliminar al conditiilor pietei precum si al capacitatilor de productie ale operatorilor economici care activeaza in aceasta piata de profil.

In situatia in care obiectul achizitiei este caracterizat print-un ritm crescut al uzurii morale, cum ar fi produsele IT, echipamente si aparatura medicala de inalta tehnologie si complexitate, autoritatea contractanta trebuie sa ia in considerare ritmul respectiv la incheierea acordului-cadru si sa stabileasca o durata a acestuia in consecinta, astfel incat sa elimine riscul de a achizitiona pe intreaga perioada de derulare a acordului-cadru acelasi tip de produs, fara a lua in considerare avansul tehnologic.

Sursa: ANAP, Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice

 

Tagged with:
 

Leave a Reply

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.



WP to LinkedIn Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
error: Continut protejat !