Comisia Europeana a aprobat continuarea a 19 comisia europeanaproiecte din mai multe regiuni din Romania, in valoare totala de 1,3 miliarde de euro. Aceste proiecte de infrastructura se refera la sistemul de alimentare cu apa, cel de canalizare si epurare, sistemul centralizat de termoficare urbana si la infrastructura de transport feroviar si rutier.

Proiectele au fost  incepute in perioada 2007-2013, dar vor putea fi finalizate si in urmatoarea perioada de programare.

Proiectele vizate sunt urmatoarele:

TRANSPORT:

  • Reabilitarea podurilor feroviare situate la km 152+149 si km 165+817 pe sectiunea feroviara Bucuresti-Constanta
  • Reabilitarea drumului national DN56, sectiunea Craiova–Calafat

EFICIENTA ENERGETICA

  • Reabilitarea sistemului de termoficare urbana la nivelul municipiului Oradea, in scopul conformarii la legislatia de mediu si cresterii eficientei energetice
  • Retehnologizarea sistemului de termoficare din municipiul Bacau, in vederea conformarii la normele de protectia mediului privind emisiile poluante in aer si pentru cresterea eficientei in alimentarea cu caldura urbana

EXTINDEREA SI REABILITAREA INFRASTRUCTURII DE APA

  • Judetul Satu Mare: Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata
  • Judetul Prahova: Reabilitarea si modernizarea sistemelor de apa si canalizare
  • Judetul Mehedinti: Reabilitarea si modernizarea sistemelor de apa si canalizare
  • Judetul Mures: Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata
  • Judetul Arges: Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata
  • Judetul Arad: Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata
  • Judetul Vaslui: Reabilitarea sistemului de alimentare cu apa, a sistemului de canalizare si a statiilor de epurare in aglomerarile Vaslui, Barlad, Husi, Negresti
  • Judetul Bistrita-Nasaud: Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata
  • Judetul Timis: Extinderea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si canalizare
  • Judetul Bihor: Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata
  • Judetul Valcea: Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata
  • Judetul Botosani: Extinderea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare-epurare a apelor uzate
  • Judetul Dambovita: Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata
  • Judetul Maramures: Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata
  • Judetul Suceava: Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata

Informatii suplimentare referitoare la natura proiectelor:

Obiectivele proiectelor de transport cuprind reabilitarea a doua poduri dunarene, Borcea si Cernavoda, parte a liniei de cale ferata Bucuresti–Constanta, prin modernizarea infrastructurii si sporirea vitezei de circulatie maxima la 160 km/h pentru trenurile de calatori si la 120 km/h pentru trenurile de marfa, respectiv reabilitarea a 80,435 km din drumul national DN56, portiunea dintre orasele Craiova si Calafat, la granita cu Bulgaria.

Cele 15 proiecte de apa si apa uzata includ realizarea de infrastructura si facilitati de tratare a apei uzate. Astfel, captarea de apa va fi imbunatatita, reteaua si instalatiile de pompare vor fi reabilitate si extinse, iar statiile de tratare a apei uzate vor intra in categoria nou-construite sau imbunatatite. Aceasta infrastructura contribuie la oferirea de servicii si un grad de acoperire in ce priveste apa curenta si cea uzata in conformitate cu directivele europene, in mod special cele legate de calitatea apei si tratarea apei uzate in mediul urban.

Sursa: Comisia Europeana (Reprezentanta in Romania)

Pentru a fi la curent cu toate achizitiile facute de autoritatile publice, indiferent de domeniu, urmariti www.licitatie-publica.ro, puteti incepe cu un Cont Gratuit Aici.

Ultimele licitatii publicate le gasiti Aici.

In perioada 29 – 30 mai 2016, Presedintia Uniunii Europene a Olandei si Ministerul olandez al Internelor si Relatiilor au organizat la Amsterdam – Olanda, intalnirea informala a ministrilor responsabili cu planificarea si dezvoltarea urbana.

Subiectul principal al reuniunii l-a reprezentat procesul de elaborare a Agendei Urbane a Uniunii Europene (UE).

Ministrii participanti au semnat Pactul de la Amsterdam – o agenda urbana pentru reducerea saraciei si cresterea eficientei energetice in orasele europene, considerat de specialisti un document “istoric”, deoarece marcheaza cresterea investitiilor in domeniile cheie ale Agendei Urbane a UE.

In cadrul reuniunii, delegatia MDRAP a sustinut includerea unor prevederi adaptate la provocarile cu care se confrunta Romania in domeniul dezvoltarii teritoriale si urbane in cadrul documentelor ce vor fi elaborate in cadrul Presedintiei Consiliului Uniunii Europene si in cadrul Agendei Urbane a Uniunii Europene a unor prevederi adaptate la provocarile cu care se confrunta Romania in domeniul dezvoltarii teritoriale si urbane.

Pactul de la Amsterdam structureaza procesul de elaborare a Agendei Urbane a UE pe baza celor 3 piloniimbunatatirea legislatiei, imbunatatirea finantarilor si a cunostintelor in domeniul urbanismului. Acesta pune, practic, la dispozitia autoritatilor regionale, nationale si locale instrumentele de care au nevoie pentru crearea politicilor publice europene care refecta cerintele cetatenilor. De asemenea, cuprinde cele 12 teme prioritare: integrarea migrantilor si refugiatilor, calitatea aerului, saracia urbana, locuire, economia circulara, locuri de munca si aptitudini in economia locala, adaptarea climatica, tranzitia climatica, utilizarea durabila a terenurilor si a solutiilor bazate pe natura, mobilitatea urbana, tranzitia digitala, achizitii publice inovatoare si responsabile.

Pentru toate aceste teme prioritare vor fi dezvoltate parteneriate intre statele membre, Comisia Europeana, autoritatile publice locale, platforme de cooperare si schimb de experienta la nivel european, structuri asociative, etc.

Pana in prezent au fost dezvoltate parteneriate pentru primele 4 teme, respectiv: integrarea migrantilor si refugiatilor, calitatea aerului, saracia urbana si locuire, coordonate de catre Olanda si Slovacia. In cadrul acestor parteneriate sunt inscrise si 2 municipii din Romania: Timisoara – in parteneriatul pentru saracia urbana si Constanta – in parteneriatul pentru calitatea aerului.

In urmatoarea perioada vor fi lansate si celelalte parteneriate.

Sursa: MDRAP

Tagged with:
 

Legea nr. 121/2014 privind eficienta energetica, a fost publicata  in M.Of. nr. 574 din data de 1 august 2014.

Noua reglementare are ca scop crearea cadrului legal pentru elaborarea si aplicarea politicii nationale in domeniul eficientei energetice in vederea atingerii obiectivului national de crestere a eficientei energetice.

Din punct de vedere al intinderii aplicabilitatii legii, masurile de politica in domeniul eficientei energetice se vor aplica pe intreg lantul de resurse primare, producere, distributie, furnizare, transport si consum final. Din punct de vedere al rezultatelor obtinute prin aplicarea Legii, pana in anul 2020 s-a stabilit o tinta nationala indicativa de reducere a consumului de energie cu 19%.

Legea reglementeaza, printre altele:

– achizitiile efectuate de organismele publice;
– obligatiile operatorilor economici;
– obligatiile autoritatilor administratiei publice locale;
– sanctiuni pentru nerespectarea prevederilor Legii;
– dispozitii finale.

CAPITOLUL I – Dispozitii Generale

Art. 3. —
(2)- p) sprijinirea, in colaborare cu Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, a autoritatilor administratiilor publice centrale pentru respectarea obligatiei de a achizitiona doar produse, servicii si cladiri cu performante inalte de eficienta energetica, in masura in care aceasta corespunde cerintelor de eficacitate a costurilor, fezabilitate economica, viabilitate sporita, conformitate tehnica, precum si unui nivel suficient de concurenta;

Art. 4. –
28.: organism public – autoritate contractanta astfel cum este definita in Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice de lucrari, de bunuri si de servicii;

CAPITOLUL III – Achizitii publice
Achizitii efectuate de organismele publice

Art. 7.
(1) 1 Administratiile publice centrale achizitioneaza doar produse, servicii, lucrari sau cladiri cu performante inalte de eficienta energetica, in masura in care aceasta achizitie corespunde cerintelor de eficacitate a costurilor, fezabilitate economica, viabilitate sporita, conformitate tehnica, precum si unui nivel suficient de concurenta, astfel cum este prevazut in anexa nr. 1.

(2) 1 Obligatia prevazuta la alin. (1) se aplica contractelor de achizitii de produse, servicii, lucrari sau cladiri de catre administratiile publice centrale.

(3) Obligatia mentionata la alin. (1) se aplica in cazul contractelor fortelor armate numai in masura in care aplicarea sa nu genereaza un conflict cu natura si obiectivul principal ale activitatilor fortelor armate.

(4) Obligatia prevazuta la alin. (1) nu se aplica contractelor de furnizare a echipamentului militar definite in Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrari, de furnizare de bunuri si de prestare de servicii de catre autoritatile sau entitatile contractante in domeniile apararii si securitatii si de modificare a Directivelor 2004/17/CE si 2004/18/CE.

(5) 2 Prin exceptie de la aplicarea prevederilor alin. (1) si (2), atunci cand un organism public achizitioneaza un pachet de produse reglementat in ansamblu de un act delegat adoptat in temeiul Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 mai 2010 privind indicarea, prin etichetare si informatii standard despre produs, a consumului de energie si de alte resurse al produselor cu impact energetic, acesta poate solicita ca eficienta energetica totala sa aiba prioritate asupra eficientei energetice a produselor individuale din pachetul respectiv prin achizitionarea pachetului de produse care respecta criteriul apartenentei la cea mai inalta clasa de eficienta energetica.

CAPITOLUL IV – Obligatiile operatorilor economici

Art. 9. —

(1) Operatorii economici care consuma anual o cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol au obligatia:

a) sa efectueze o data la 4 ani un audit energetic pe intregul contur de consum energetic; auditul este elaborat de o persoana fizica sau juridica autorizata in conditiile legii si sta la baza stabilirii si aplicarii masurilor de imbunatatire a eficientei energetice;

b) sa intocmeasca programe de imbunatatire a eficientei energetice care includ masuri pe termen scurt, mediu si lung;

c) sa numeasca un manager energetic, atestat de Departamentul pentru eficienta energetica, conform legislatiei in vigoare sau sa incheie un contract de management energetic cu o persoana fizica atestata de Departamentul pentru eficienta energetica care are statut de persoana fizica autorizata sau o persoana juridica prestatoare de servicii energetice agreata in conditiile legii.

(2) In cazul operatorilor economici care detin subunitati consumatoare a mai mult de 1.000 tone echivalent petrol (sucursale, puncte de lucru, precum si alte sedii secundare) amplasate in mai multe puncte geografice, care nu sunt legate direct prin functionalitate sau retele energetice, fiecare subunitate situata intr-un punct geografic diferit de al celorlalte subunitati este considerata din punctul de vedere al obligatiilor ce ii revin ca unitate independenta. Acestor unitati independente le sunt aplicabile prevederile alin. (1).

(3) Programele de imbunatatire a eficientei energetice prevazute la alin. (1) lit. (b):

a) se elaboreaza in conformitate cu modelul aprobat de Departamentul pentru eficienta energetica;

b) se transmit Departamentului pentru eficienta energetica pana la 30 septembrie a anului in care au fost elaborate.

(4) Operatorii economici care folosesc o cantitate de energie mai mare de 1.000 tone echivalent petrol pe an completeaza si transmit la Departamentul pentru eficienta energetica, pana la 30 aprilie a fiecarui an, declaratia de consum total anual de energie si chestionarul de analiza energetica a consumatorului de energie.

(5) Operatorii economici care consuma anual o cantitate de energie sub 1.000 tone echivalent petrol pe an, cu exceptia IMM-urilor, sunt obligati sa intocmeasca la fiecare 4 ani un audit energetic realizat de o persoana fizica sau juridica autorizata in conditiile legii si care sta la baza stabilirii si aplicarii masurilor de imbunatatire a eficientei energetice.

(6) Operatorii economici prevazuti la alin. (5) completeaza si transmit Departamentului pentru eficienta energetica, pana la 30 aprilie a fiecarui an, declaratia de consum total anual de energie.

(7) Operatorii economici prevazuti la alin. (1), (2) si (5) care nu au realizat audituri energetice pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi sunt obligati sa le realizeze pana la 5 decembrie 2015.

 (8) In vederea asigurarii calitatii auditurilor energetice, pentru orice client final, Departamentul pentru eficienta energetica emite criteriile minime pentru auditurile energetice in baza cerintelor prevazute in anexa nr. 4, precum si un regulament privind atestarea managerilor si autorizarea auditorilor energetici, cu exceptia auditorilor energetici pentru cladiri.

(9) Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Mediul de Afaceri si Turism, dezvolta programe pentru a incuraja IMM-urile sa se supuna auditurilor energetice, precum si pentru punerea ulterioara in aplicare a recomandarilor acestor audituri.

(10) Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Mediul de Afaceri si Turism poate sa instituie scheme de sprijin pentru IMM-uri, inclusiv in cazul in care au incheiat acorduri voluntare, pentru a acoperi costurile unui audit energetic si ale punerii in aplicare a recomandarilor rentabile formulate in urma auditurilor energetice, in cazul in care masurile propuse sunt puse in aplicare, cu respectarea legislatiei in domeniul ajutorului de stat.

(11) Operatorii economici care consuma anual o cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol si care pun in aplicare un sistem de management al energiei sau al mediului, certificat de catre un organism independent in conformitate cu standardele europene sau internationale relevante, sunt exceptati de la elaborarea unui audit energetic odata la 4 ani.

(12) Autoritatile administratiei publice locale din localitatile cu o populatie mai mare de 5.000 de locuitori au obligatia sa intocmeasca programe de imbunatatire a eficientei energetice in care includ masuri pe termen scurt si masuri pe termen de 3-6 ani.

(13) Autoritatile administratiei publice locale din localitatile cu o populatie mai mare de 20.000 de locuitori au obligatia:

a) sa intocmeasca programe de imbunatatire a eficientei energetice in care includ masuri pe termen scurt si masuri pe termen de 3-6 ani;

b) sa numeasca un manager energetic, atestat conform legislatiei in vigoare, sau sa incheie un contract de management energetic cu o persoana fizica atestata in conditiile legii sau cu o persoana juridica prestatoare de servicii energetice agreata in conditiile legii.

(14) Programele de imbunatatire a eficientei energetice prevazute la alin. (12) si alin. (13) lit. a) se elaboreaza in conformitate cu modelul aprobat de Departamentul pentru Eficienta Energetica si se transmit Departamentului pentru Eficienta Energetica pana la 30 septembrie a anului in care au fost elaborate.

 CAPITOLUL IX – Sanctiuni

Nerespectarea prevederilor Legii constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenzi de la 1.000 de lei pana la 200.000 de lei.

Art. 18.

(1) Constituie contraventii urmatoarele fapte:

a) nerespectarea de catre operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a);

b) nerespectarea de catre operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. b);

c) nerespectarea de catre operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. c);

d) nerespectarea de catre operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (4);

e) nerespectarea de catre operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (6);

f) nerespectarea de catre operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (7).

(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza, dupa cum urmeaza:

a) contraventiile prevazute la alin. (1) lit. a), cu amenda de la 10.000 lei la 200.000 lei, calculata proportional cu marimea consumului, astfel:

P = 0,9 x C + 10.000 lei, unde:

P = valoarea penalitatii in lei;

C = consumul anual de combustibil in tone echivalent petrol/an;

b) contraventiile prevazute la alin. (1) lit. b), cu amenda de la 15.000 lei la 30.000 lei;

c) contraventiile prevazute la alin. (1) lit. c), cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei;

d) contraventiile prevazute la alin. (1) lit. d), cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei;

e) contraventiile prevazute la alin. (1) lit. e), cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei;

f) contraventiile prevazute la alin. (1) lit. f), cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei.

(3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre personalul imputernicit din cadrul ANRE.

CAPITOLUL X – Dispozitii Finale

Art. 19.

(1) Planul national de actiune in domeniul eficientei energetice se actualizeaza in termen de 120 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi si la fiecare 3 ani, fiind aprobat prin hotarare a Guvernului.

(2) Pentru aplicarea unitara a prevederilor prezentei legi, Departamentul pentru Energie si Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice pot emite instructiuni, pentru domeniile specifice, care se aproba prin ordine ale ministrilor si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(3) Prevederile prezentei legi se completeaza cu prevederile Legii nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, republicata, si ale Hotararii Guvernului nr. 219/2007 privind promovarea cogenerarii bazate pe cererea de energie termica utila.

(4) In termen de 90 de zile de la data publicarii prezentei legi, ANRE dispune masurile necesare pentru aplicarea prevederilor art. 3.

(5) In primul Plan national de actiune in domeniul eficientei energetice se notifica Comisiei Europene evaluarea masurilor luate sau care se vor lua, daca este cazul, pentru eliminarea barierelor de reglementare ori de alta natura aparute in calea eficientei energetice. Masurile de eliminare pot include: furnizarea de stimulente, abrogarea sau modificarea dispozitiilor juridice ori de reglementare, simplificarea procedurilor administrative, asigurarea educarii si/sau formarii profesionale sau asistenta tehnica in materie de eficienta energetica.

Art. 20.

(1) Anexele nr. 1-11 fac parte integranta din prezenta lege.

(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Ordonanta Guvernului nr. 22/2008 privind eficienta energetica si promovarea utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 628 din 29 august 2008, cu modificarile ulterioare.

Prezenta lege transpune Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienta energetica, de modificare a Directivelor 2009/125/CE si 2010/30/UE si de abrogare a Directivelor 2004/8/CE si 2006/32/CE, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 315 din 14 noiembrie 2012.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

Sursa: www.lege5.ro

error: Continut protejat !