Potrivit Camerei de Comert Americane in 
Romania (AmCham Romania), Reforma sistemului de achizitii publice reprezinta o prioritate pentru mediul de afaceri, care saluta initiativa Guvernului de a elabora Strategia Nationala privind Achizitiile Publice.
Masuri prioritare pentru reforma sistemului de achizitii publice:
1. Transparenta si predictibilitatea decizionala/institutionala la nivelul factorilor de reglementare.
2. Absorbtia fondurilor europene nerambursabile si necesitatea flexibilizarii procedurale si administrativ institutionale in domeniul achizitiilor publice.
3. Asigurarea unui grad ridicat de coerenta a sistemului de achizitii publice in raport cu alte reglementari.
4. Pregatirea temeinica a sistemului de achizitii publice pentru implementarea Directivelor Europene in legislatia nationala.
5. Utilizarea valorii optime (best value for money) si re-evaluarea criteriilor de atribuire in achizitiile publice.
6. Imbunatatirea pregatirii personalului insarcinat cu administrarea procedurilor de atribuire.
7. Simplificarea cadrului institutional al sistemului de achizitii publice.
8. Luarea unor masuri eficace pentru combaterea coruptiei si tratarea conflictelor de interese.
9. Elaborarea unor norme specifice anumitor sectoare de activitate.
10. Sustinerea de catre sistemul de achizitii publice a dezvoltarii economice si a concurentei loiale.
11. Asigurarea conditiilor egale si transparente (level playing field) pentru toti participantii si o alocare echitabila a riscurilor.
12. Recunoasterea si garantarea echilibrului contractual.
Aspecte particulare ce necesita imbunatatiriale sistemului achizitiilor publice in Romania:
2.1 Aspecte de ordin operational
a. Transferabilitatea. Avand in vedere ca legislatia actuala nu permite transferul unei cote parti a unui credit pe durata perioadei in care bancile furnizeaza servicii si faptul ca o componenta majora in stabilirea pretului este costul riscului.
b. In cazul criteriului “Pretul cel mai scazut” sau, daca se foloseste criteriul de atribuire “oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic”, cel mai important aspect este ca factorii de evaluare sa fie cuantificabili.
c. Lipsa unei metodologii prin care autoritatile contractante sa controleze o oferta cu pret neobisnuit de scazut.
d. Alocarea in contracte sau in caietul de sarcini a unor riscuri care nu sunt sub controlul Prestatorului
e. Inflexibilitatea in modificarea documentatiei de atribuire in timpul clarificarilor , inainte de depunerea ofertei.
f. Autoritatile contractante nu acorda de obicei ofertantilor acces la documentele dosarului de achizitie in termenul legal de depunere a contestatiilor la CNSC.
g. Potrivit Ordinului 509/2011 un tert sustinator trebuie sa dispuna de toate calificarile necesare (capacitati tehnice necesare) pentru a indeplini o cerinta de eligibilitate privind experienta similara.
h. In anumite proceduri de atribuire ofertantii sunt descalificati deoarece mentioneaza in oferta ca o anumita solutie tehnica poate fi realizata folosind oricare dintre doua materiale sau dintre doi furnizori etc.
2.2. Aspecte de ordin financiar/bancar:
a. Creditorii sunt tinuti responsabili solidar si indivizibil in cadrul unui credit sindicalizat
b. Garantia de participare
c. Cheltuieli aferente asistentei juridice. Elaborarea documentatiei juridice poate constitui un genera tor important de costuri pentru banci.
d. Se impune revizuirea dispozitiei care face referire la garantia necesara pentru depunerea contestatiilor la CNSC
e. Contractul de Credit.
b. Obligatia entitatilor private de a selecta subcontractori
c. Necesitatea implementarii unor standarde ocupationale specifice.
d. Lipsa unei limite de raspundere definite in contract.
e. Interpretarea abuziva a clauzelor contractuale de catre unele autoritati contractante.
f. Modele inechitabile de contracte propuse in cadrul procedurii de atribuire care contin clauze abuzive ce impun contractorilor sa isi asume riscuri.
g. Contractul cadru nu ar trebui folosit in procedura de atribuire exceptand situatia unui serviciu furnizat sau executat in mod repetat care se atribuie prin contracte ulterioare.
b. Termen limita . Procedurile de atribuire organizate pentru obtinerea unor facilitati de credit ar trebui sa tina cont de timpul necesar bancilor pentru a prezenta o oferta ferma.
c. Informatii Publice. Conform legislatiei, orice informatie referitoare la procesul de atribuire este publica, in acest fel concurentilor li se ofera acces la informatii societare confidentiale.
d. Necorelarea (datorita diverselor modificari) dintre principalele reglementari (OUG 34/2006) si normele de aplicare (HG nr.925/2006).
e. Definirea neclara a autoritatilor contractante si absenta unei liste centralizate (actualizata) cu toate autoritatile contractante.
f. Lista exceptiilor de la regulile de achizitii publice trebuie unitar interpretata prin norme de aplicare, pentru a se evita extinderile abuzive.
g. Lipsa oricaror indrumari din partea ANRMAP (care nu are niciun fel de atributii obligatorii de a oferi raspuns in cazul unor intrebari).
h. Absenta unor reguli clare aplicabile in cazul unor incidente in implementarea contractelor publice.
i. Achizitiile publice trebuie sa devina sustenabile si responsabile din punct de vedere social, conform Directivelor UE
– achizitii publice verzi.
j. Avand in vedere intentia declarata a Ministerului Fondurilor Europene de a implementa managementul portofoliului de proiecte (la nivelul ministerului probabil), devine obligatorie includerea aspectelor legate de achizitii inca din faza de planificare a investitiilor. Astfel , achizitiile “Best value” si “Lyfe cycle cost analysis” vor fi completate cu elementele “Timp/termen” si “Costul oportunitatii”.
k. Declaratiile impuse drept model in termenii de referinta, care urmeaza a fi emise de catre ofertanti, ii obliga pe acestia sa autorizeze autoritatile contractante sa obtina orice date/informatii tehnice si comerciale nelimitate cu privire la ofertanti, ceea ce este in contradictie cu legea in vigoare care cere autorizarea numai a informatiilor care asigura o buna evaluare a documentelor depuse de ofertanti in cadrul procedurii de atribuire.
l. Tertul sustinator trebuie sa isi asume raspundere directa fata de autoritatea contractanta.
m. In unele cazuri autoritatile contractante cer plata pretului indicat pentru subcontractorii ofertantului, si nu pretul indicat in oferta pentru partile respective. Aceasta cerinta ar trebui clar interzisa prin lege, avand in vedere ca este impotriva principiului economiei de piata.
n. Criteriul „cea mai avantajoasa oferta” ar trebui sa fie reglementat drept regula, iar criteriul”pretului cel mai scazut” drept exceptie .
o. Legea ar trebui sa prevada mai clar faptul ca specificatiile tehnice ar trebui sa nu restrictioneze concurenta,
in sensul ca numai un ofertant de pe piata respecta toate specificatiile si restul sunt exclusi.
p. Certificatul pentru neindeplinirea obligatiilor contractuale decurgand din contracte de achizitii publice ar trebui emis numai in cazul in care autoritatea contractanta a suferit si daune in urma neindeplinirii respective. Potrivit
Organizatia infiintata in 1993 reprezinta in prezent peste 370 de membri, companii internationale si locale, cu investitii totale in valoare de peste 20 de miliarde de dolari si care genereaza aproximativ 200.000 de locuri de munca.
