„Romania Competitiva” este un proiect de 
dezvoltare economica sustenabila, rezultatul unei dezbateri de peste sase luni, la care au participat 600 de specialisti. Proiectul va fi prezentata public in cel mult doua saptamani, a anuntat Vasile Iuga, membru al comitetului initiatorilor.
„La elaborarea strategiei, ne-am propus sa avem in vedere trei conditii care au actionat ca niste filtre de selectie pentru a putea fi pusa in aplicare: cresterea economiei sa fie sustenabila, bugetele alocate sa fie rezonabile si masurile sa fie neutre ideologic, astfel incat sa poata genera consens politic”.
„Romania Competitiva” abordeaza 16 domenii de activitate, are 44 de obiective si prevede 127 de masuri, fiecare cu buget, cu calendar de aplicare si cu responsabilitati.
„Bugetul total necesar aplicarii strategiei este de 18 miliarde de euro in cinci ani, din care 12 miliarde de euro exista deja, iar restul de 6 miliarde de euro vor fi generati automat, prin cresterea economica. De fapt, cresterea economica necesara realizarii acestui buget este de 3,5% pe an, cu conditia sa nu existe derapaje de genul maririlor salariale nefondate si masurilor excesive de protectie sociala”, a spus Vasile Iuga.
Potrivit strategiei, sunt luati in calcul trei factori de crestere a Produsului Intern Brut: forta de munca (resursa umana), capitalul (resursa financiara) si productivitatea.
Exista si o serie de facilitatori ai cresterii economice sustenabile, in principal infrastructura si debirocratizarea. „Astazi, birocratia costa business-ul 4 miliarde de euro pe an, iar pe cetateni ii costa 3 miliarde de euro pe an – in total, 4,5% din PIB pentru un aparat ineficient, si aici strategia propune unele solutii. La infrastructura, avem ca prioritati pe sectorul rutier Centura Bucuresti, Autostrada Sibiu-Pitesti si inceperea autostrazii Targu Mures – Iasi, iar ca prioritate pe sectorul feroviar avem Coridorul IV (Curtici-Arad-Simeria-Brasov-Bucuresti-Constanta)”, a mai spus Vasile Iuga.
Descarca aici, proiectul, pentru informatii suplimentare.
Sursa: Mediafax
Au fost aprobate la finantare primele 55 de propuneri de proiect, dintre cele 100 depuse in cadrul primului apel al Programului Transnational Dunarea. Proiectele au primit o alocare de aproximativ 96 de milioane de euro, reprezentand 54% din bugetul FEDR total al programului.
Dintre proiectele aprobate, 5 sunt coordonate de lideri de proiect din Romania. In urma deciziei CM (Comintetul de Monitorizare), Autoritatea de Management si Secretariatul Comun vor informa reprezentantii liderilor de proiect despre pasii care trebuie intreprinsi in vederea semnarii contractelor de finantare si demararii implementarii proiectelor.
In ceea ce priveste cel de-al doilea apel de proiecte, s-a decis ca lansarea acestuia sa aiba loc in luna ianuarie a anului 2017, alte detalii urmand a fi anuntate, pana la sfarsitul anului in curs, pe pagina de internet a programului si in cadrul evenimentelor de promovare care urmeaza a fi organizate, inclusiv pe teritoriul Romaniei.
In prezent, este deschis apelul de proiecte dedicat Coordonatorilor de Arii Prioritare SUERD si este in pregatire un apel dedicat proiectelor tip ”seed money” (care sa acorde capital initial promotorilor de proiecte ce pot avea impact major in Regiunea Dunarii), estimat a fi lansat in semestrul al doilea al anului 2017.
* * *
Programul de cooperare transnationala pentru regiunea Dunarii, gestionat de MDRAP in calitate de Autoritate Nationala, stimuleaza inovarea si spiritul antreprenorial, conservarea patrimoniului natural si cultural din regiunea Dunarii, imbunatatirea conectivitatii si sprijinirea tranzitiei spre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon. Programul finanteaza proiecte de cooperare transnationala, in conformitate cu prioritatile Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunarii (EUSDR).
Concentrarea geografica include regiuni din noua state membre (Austria, Bulgaria, Croatia, Republica Ceha, Ungaria, Germania, Romania, Slovacia si Slovenia), dar si din trei tari din afara UE (Bosnia-Hertegovina, Serbia si Muntenegru).
Bugetul Programului de cooperare transnationala pentru regiunea Dunarii este in valoare de 222 de milioane de euro, astfel:
- 202 milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR); FEDR are, drept obiectiv, consolidarea coeziunii economice si sociale in Uniunea Europeana, prin reducerea dezechilibrelor dintre regiunile acesteia (in perioada 2014-2020, FEDR va investi peste 199 de miliarde de euro in regiunile Europei);
- 19,8 milioane de euro din Instrumentul de Asistenta pentru Preaderare (IPA); IPA ofera asistenta financiara si tehnica pentru a sprijini procesul de reforma in tarile in curs de aderare. Fondurile IPA dezvolta capacitatile acestor tari, avand, drept rezultat, evolutii pozitive si progresive in regiune (in perioada 2014-2020, IPA are un buget de aproximativ 11,7 miliarde de euro).
Beneficiarii eligibili sunt autoritati locale/regionale/nationale, organisme de drept public, Grupari Europene de Cooperare Teritoriala (GECT), organizatii internationale, organisme private, inclusiv IMM-uri.
Ratele de cofinantare (pentru statele membre) sunt:
- Prioritatile 1-4: 85% FEDR + 15% cofinantare nationala
- Prioritatea de AT: 75% FEDR + 25 % cofinantare nationala
Cofinantarea nationala poate fi publica sau privata.
Autoritatea de Management a programului este Ministerul Economiei Nationale din Ungaria.
Sursa: Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice
Asigurati-va ca Nu pierdeti contracte atribuite prin licitatii publice, inclusiv cele cu finantare europeana, Apelati la Serviciul de Monitorizare: www.licitatie-publica.ro (peste 2500 de Surse de licitatii publice), Zilnic, pe Email-ul dvs.
In scopul alinierii portofoliului de proiecte de investitii noi si in continuare, ce se finanteaza din fonduri publice, cu prioritatile Guvernului si in vederea includerii in bugetele anuale a proiectelor care au cele mai ridicate beneficii economice si sociale, Ministerul Finantelor Publice (MFP) a prezentat Executivului, spre aprobare, lista proiectelor de investitii publice semnificative, prioritizate.
(i) proiectele de investitii publice semnificative al caror stadiu fizic de executie este cuprins intre 0,01% si 99,99%, respeetiv 66 proiecte, prezentate in Anexa 1;
(ii) proiectele de investitii publice semnificative al caror stadiu fizie de executie este de 100%, respectiv 31 proiecte, prezentate in Anexa 2;
(iii) proiectele de investitii publice semnifieative al caror stadiu fizic de executie este de 0%, respectiv 22 proiecte, prezentate in Anexa 3.
(iv) Anexa 4 – tabele sumarizate eu proiectele de investitii publice incadrate pe cuartile, functie de stadiul fizic de implementare:
- MEMORANDUM cu tema 1) Aprobarea rezultatelor prioritizării proiectelor de investiții publice semnificative, conform informațiilor prezentate în Anexele 1,2,3 și 4 la prezentul memorandum, în scopul elaborării proectului legii bugetului de stat pe anul 2017 și 2) Punerea în aplicare de către ordonatorii principali de credite a măsurilor propuse în cuprinsul memorandumului Download
- Anexa 1-4 Download
- Anexa 4 Download
Comisia Europeana a aprobat alocarea a 226,6 milioane de euro din Fondul de coeziune pentru proiectul „Reabilitarea liniei de cale ferata Bucuresti – Constanta, tronsoanele Bucuresti Nord – Bucuresti Baneasa si Fetesti – Constanta”.
Proiectul face parte din Programul Operational Transport perioada 2007 – 2013, axa prioritara „Modernizarea si dezvoltarea retelei TEN-T de baza in scopul dezvoltarii unui sistem durabil de transport si integrarii acestuia in retelele de transport ale Uniunii Europene”.
Lucrarile de reabilitare a celor peste 80 de km de cale ferata intre Bucuresti si Constanta, pe cele doua tronsoane Bucuresti Nord – Bucuresti Baneasa, respectiv Fetesti – Constanta, au fost finantate initial de catre statul roman. Valoarea totala a proiectului fiind de aproape 475 de milioane de euro.
Prin proiectul de reabilitare a caii ferate intre Bucuresti si Constanta s-a urmarit in principal reducerea duratei de calatorie. Trecerea de la transportul preponderent rutier intre capitala si litoral spre un transport sigur si modern cu trenul, precum si reducerea poluarii.
In urma lucrarilor de reabilitare a acestei portiuni de cale ferata, se estimeaza ca, pana in anul 2030, aproximativ 3,7 milioane de pasageri vor folosi anual trenul pentru a parcurge distanta intre Bucuresti si Constanta. Transportul feroviar de marfa pe aceasta ruta este estimata sa ajunga pana la 21 de milioanede tone anual. In prezent, trenurile de pasageri pot circula pe ruta Bucuresti – Constanta cu viteze de pana la 160 de km/ora, iar cele de marfa cu maximum 120 de km/ora.
Context:
In prezent, rata de absorbtie pentru Programul Operational Transport in exercitiul bugetar 2007-2013, este de peste 81%.
In perioada de programare 2014 – 2020, Romania are alocate aproximativ 9,4 miliarde de euro pentru Programul Operational pentru Infrastructura Mare (POIM), atat prin Fondul european de dezvoltare regionala, cat si prin Fondul de coeziune. Mai mult de jumatate din finantarea totala (inclusiv cofinantarea nationala) pentru POIM — 6,8 miliarde de euro — este prevazuta pentru infrastructura de transport, 37% pentru dezvoltarea sectorului de mediu, iar 5% pentru sectorul energetic.
Persoana de contact
Dana Berinde – membru de cabinet, tel.: +32 460 76 79 75, e-mail: dana.berinde@ec.europa.eu
Sursa: Reprezentanta Comisei Europene in Romania
Asigurati-va ca Nu pierdeti contracte atribuite prin licitatii publice, Apelati la Serviciul de Monitorizare: www.licitatie-publica.ro. Incercati Aici 7 Zile Gratuit. Va dam acces la peste 7.000 de anunturi de licitatie din Romania, din peste 2500 surse publice sau private.
Licitatii din Cai ferate
Licitatii pentru constructie, intretinere, cai ferate, traverse, vagoane, locomotive, sine de cale ferata, linii cf, etc
In sedinta ordinara a Consiliului local din 29 septembrie au fost supuse aprobarii doua proiecte de hotarare: Planul de Mobilitate Urbana Durabila si Strategia Integrata de Dezvoltare Durabila a Municipiului Giurgiu. Potrivit primarului Nicolae Barbu aceste proiecte se vor realiza pana in anul 2020.
Pana in anul 2020, in municipiul Giurgiu ar urma sa aiba 19 kilometri de piste de biciclete, in cadrul proiectului transfrontalier ‘Reteaua de biciclete electrice in regiunea de granita Romania-Bulgaria’.
“Este o noutate in a pune la dispozitia cetatenilor biciclete electrice, acest concept vine in completarea sau in sustinerea planului de mobilitate urbana durabila a tuturor localitatilor. Vreau sa va asigur ca Municipiului Giurgiu, prin programul de mobilitate urbana, si-a stabilit realizarea unui numar de 19 kilometri de piste de biciclete in municipiu, infrastructura rutiera permite realizarea foarte rapida a acestora, pentru ca strazile de intrare in oras sunt strazi largi de aproape 14 metri latime”, a declarat primarul municipiului Giurgiu, Nicolae Barbu.
Primaria municipiului doreste sa dezvolte si un circuit turistic de biciclete in care sa fie incluse principalele obiective turistice din oras dar si in legatura cu obiectivele din Ruse, (Bulgaria), oras care a dezvoltat deja o retea de piste de biciclete.
Proiectul in care sunt incluse 32 de localitati din Romania si Bulgaria, din zona transfrontaliera, care vor fi dotate cu un numar cuprins intre cinci si zece biciclete electrice precum si cu statii de incarcare, va beneficia de finantare din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala.
Asigurati-va ca Nu pierdeti contracte atribuite prin licitatii publice, Apelati la Serviciul de Monitorizare: www.licitatie-publica.ro. Incercati Aici 7 Zile Gratuit.
Nu ratati oportunitati in domeniul Licitatii din Constructii de drumuri, sosele, autostrazi !!!
Sau poate va intereseaza Licitatiile din judetul Giurgiu? Iata o lista cu cele mai recente in acest moment:
In cea de-a doua zi a Reuniunii Anuale TEN-T 
Days de la Rotterdam, Ministrul Transporturilor, Dan M. Costescu, a coordonat promovarea celor 16 proiecte de infrastructura de transporturi ale companiilor din subordinea/ sub autoritatea Ministerului Transporturilor, care pot fi finantate prin Fondul European pentru Investitii Strategice (EFSI).
Prin acest fond sunt puse la dispozitie 315 miliarde de euro pentru proiecte din 17 tari.
Dintre proiectele prezentate de Romania:
- In domeniul aerian:
- extinderea Aeroportului Baneasa – renovare si modernizare terminal, turn de control, cai de rulare, platforma avioane, parcare, iluminare, statie de carburanti, statie de pompieri;
- extinderea Aeroportului Otopeni – un nou terminal realizat in doua etape, platforme avioane, cai de rulare, conexiune la reteaua rutiera, parcare, cladiri auxiliare, turn de control, echipamente si vehicule speciale.
- In domeniul rutier:
- Autostrada Craiova – Pitesti – 121 km;
- Centura Sud Bucuresti, la profil de autostrada – 48 km;
- Mentenanta autostrazilor Bucuresti – Constanta (A2) si Bucuresti – Pitesti (A1).
- In domeniul feroviar:
- Pachet de investitii pentru conectarea Bucurestiului cu zonele industriale din Sud
- Modernizarea liniilor CF aflate pe Coridorul Orient Est-Mediteranean;
- Modernizarea si electrificarea liniei de cale ferata Constanta – Mangalia (44 km).
- In domeniul naval:
- Constructie cheu la Gura Canalului Dunare – Marea Neagra – 287 m de cheu, terminal de 1.8 ha;
- Extindere cheu dana 85 – 89 – 578 m de cheu, terminal de 4,4 ha;
- Terminal de containere pe insula artificiala – extindere insula artificiala prin metoda pamant castigat din mare (66,6ha) si constructie terminal de containere de 28 ha;
- Terminal de cereale pe insula artificialp – extindere insula artificiala prin metoda pamant castigat din mare si constructie terminal de cereale de 18 ha;
- Realizarea unei statii de bunkeraj LNG – 241 m de cheu, 8 ha suprafata, capacitate de 5.000 – 7.500 mc;
- Mol 3-4 – terminal de cereale (suprastructura) cu capacitate de 120.000 de tone – ulterior dezvoltarii infrastructurii din fonduri structurale;
- Platforma industriala Port Constanta Sud – realizare infrastructura pe insula (22 ha) si pe tarm (6 ha), cheu de 350 m, sistem de conducte.
La Reuniunea de la Rotterdam a fost adus in discutie si transportul feroviar de marfa. O serie de masuri au fost adoptate in sesiunile de discutie ale ministrilor transporturilor:
- imbunatatiri eficiente pentru a elimina blocajele si a facilita traficul international pe Coridorul de Transport Feroviar de Marfa Orient -Est-Med, alaturi de Programul de actiuni privind Coridorul Orient-Est-Med.
- reducerea timpilor de asteptare transfrontaliera in transportul feroviar de marfa, alaturi de Planul de actiune aferent.
Informații suplimentare:
Fondul European pentru Investitii Strategice (EFSI) reprezinta nucleul Planului de Investitii pentru Europa (Planul Juncker).
EFSI nu este un fond de investitii clasic, in sensul in care veniturile publice sunt colectate si alocate pe proiecte alese in urma unui proces de selectie condus de autoritati publice, ci este un fond de „facilitare si multiplicare”, in sensul in care fonduri publice sunt alocate pentru a stimula investitii private, printr-o interfata indeplinita de Banca Europeana de Investitii.
EFSI vizeaza infrastructura strategica, inclusiv cea de transport. Mai precis, pot fi finantate diferite tipuri de proiecte daca aranjamentele institutionale si de proiect permit implicarea investitorilor straini. Aceste proiecte pot fi autostrazi/ drumuri expres, cai ferate, servicii feroviare, porturi, canale navigabile, aeroporturi.
Sursa: Ministerul Transporturilor
Planul Juncker – Romania a transmis la Comisia Europeana 5 proiecte in valoare totala de 484 milioane euro, pentru a fi finantate prin Fondul European pentru Investitii Strategice, Planul Juncker, care implica bani privati si credite bancare cu garantii europene.
Planul Juncker ar putea creste produsul intern brut al tarii cu 0,95 puncte procentuale cel putin, de 2,95 – 3 pp realist, sau 4.75 pp in cel mai bun caz, potrivit unui studiu al Comisiei Juncker planul de investitii si impactul sau potential asupra economiei romanesti“
Cele trei scenarii se bazeaza pe creșteri ale stocului de capital de 1 %, 3 % si, respectiv, 5 %.
Compania de stat ELCEN (Electrocentrale Bucuresti) are 3 proiecte. Un proiect este derulat de Regional Air Services, o firma privata de taxi aerian care detine aeroportul particular Tuzla si proiect derulat de o companie din domeniul agriculturii bio, Bio Farm Crucea, cu patroni din Luxemburg si statul Wyoming SUA.
Compania Elecrocentrale Bucuresti (ELCEN), detinuta de statul roman prin Ministerul Energiei, a transmis trei proiecte in valoare totala de 450 milioane Euro, pentru finantare din Planul Juncker.
Proiectul constă în punerea în aplicare a unei noi unități de eficiență combinate de mare ciclu de cogenerare, care funcționează cu gaze naturale, cu o eficiență totală de aproximativ 84%.
ELCEN spune ca banii ar urma sa vina 80% din credite bancare si 20% din resurse proprii, desi Ministerul Energiei i-a respins ELCEN-ului o forma a proiectului de la Grozavesti.
Punerea în aplicare a unei unități de cogenerare ciclu combinat în CHPP Bucuresti Sud.
Pentru acest proiect, ELCEN sustine ca vrea sa atraga finantari prin imprumuturi bancare. Compania ar vrea sa inceapa proiectul in ianuarie 2018.
Punerea in aplicare a unui proiect de camp verde / maro care consta intr-o unitate moderna de generare a energiei electrice pe gaz natural.
Aici, ELCEN mizeaza pe finantare privata si spune ca vrea sa inceapa proiectul din ianuarie 2019.
Societatea Regional Air Services, din Tuzla solicita ajutor european pentru un:
- Centru de training si coordonare pentru elicopterele de cautare si salvare, un proiect in valoare totala de 24 milioane de euro.
Crearea unui Centru de Coordonare si Formare pentru elicoptere de cautare si salvare pentru litoralul Marii Negre – la Aeroportul International din Tuzla, langa Portul Constanta, Romania
Societatea motiveaza oportunitatea proiectului prin faptul ca in zona sunt platforme petroliere si se deruleaza un anumit trafic de nave inclusiv turistice, care au nevoie de servicii de salvare cu elicoptere.
Companiei, care vizeaza si finantari europene si credite de la Banca Europeana pentru Investitii (BEI), se pare ca ii lipsesc sursele de finantare proprii si ca autoritatile romane nu sunt interesate sa se conformeze reglementarilor europene in domeniul acoperit de un astfel de centru de training si coordonare a activitatilor de salvare si cautare cu elicopterul.
Regional Air Services afirma ca este lider pe piața romanească in domeniul serviciilor de elicoptere, avand 72,2% din întregul trafic elicopter romanesc, capabil de a crea un centru de formare SAR (Cautare si Salvare).
Compania privata Bio Farm Crucea SRL, din judetul Constanta, vrea sa-si dezvolte:
- Productia de cereale organice, printr-un proiect in valoare totala de 10 milioane de euro. Din acest necesar de bani, firma constanteana spune ca are deja asigurati 5 milioane de euro si ca mizeaza pe finantari private si imprumuturi de la actionari.
Compania, care se recomanda drept cea mai mare ferma de produse organice (bio) din judetul Constanta, cauta un partener strategic pentru dezvoltarea capacitatilor de depozitare, atat calitativ, cat si cantitativ (sa achizitioneze mai multe terenuri, pentru a imbunatati instalații, echipamente si masini pentru a face mai multe cereale organice).
Compania operează în agricultura ecologică (CE Reg. 834/07, CE Reg 889/08). Producția sa se face în principal prin utilizarea de semințe organice certificate, tehnici de rotație a culturilor, îngrășăminte naturale, pasiune, timp și multă muncă. O fermă ecologică 100%, care furnizează produse agricole de bază organice certificate (cereale, soia, floarea-soarelui și porumb) la morarii și comercianți europeni.
Potrivit companiei, proiectul se afla deja in stadiul de achizitii, urmand sa inceapa din ianuarie 2018.
Planul de investitii Juncker se concentreaza pe inlaturarea obstacolelor din calea investitiilor, oferind vizibilitate si asistenta tehnica pentru proiecte de investitii si utilizarea inteligenta a noi si existente resurse financiare. Pentru a atinge aceste obiective, planul este activ este de trei domenii:
– mobilizarea investitiilor de cel putin 315 miliarde de euro în trei ani
– sprijinirea investitiilor in economia reala
– crearea unui mediu propice investitiilor.
Sursa: ec.europa.eu, economie.hotnews.ro
Banca Europeana de Investitii (BEI) acorda 
Romaniei un imprumut in valoare de 300 de milioane de euro pentru sprijinirea proiectelor de mediu in cadrul Programului Operational Infrastructura Mare, in perioada 2014-2020.
“Prin imprumutul BEI vor fi cofinantate proiecte prioritare cu o valoare totala de 4,5 miliarde de euro, contribuind astfel la o mai mare utilizare a fondurilor nerambursabile acordate de UE. Operatiunea va sprijini implementarea unor proiecte relevante in vederea transpunerii Directivelor cheie ale Uniunii Europene din domeniul infrastructura de apa, apa uzata si management deseurilor, imbunatatind astfel protectia mediului si contribuind la dezvoltarea sustenabila, precum si a standardelor de viata din Romania. Acesta este unul dintr-o serie de proiecte la care autoritatile romane lucreaza impreuna cu Banca Europeana de Investitii, cuprinzand transporturile, energia, dezvoltarea rurala si infrastructura publica, printr-o competitivitate sporita a serviciilor“, a declarat Cristian Popa, vicepresedintele BEI.
Finantarea BEI se acorda sub forma unui Program de Imprumut Structural. Pe langa proiectele de infrastructura la scara larga, imprumutul BEI poate fi, de asemenea, utilizat pentru finantarea unor scheme mai mici, care, din cauza dimensiunilor reduse, nu s-ar fi putut califica pentru o finantare directa din partea BEI.
De la inceputul operatiunilor BEI in Romania, Banca a acordat imprumuturi in valoare totala de aproximativ 11 miliarde de euro (inclusiv imprumutul semnat astazi), reprezentand cca. 7% din PIB-ul Romaniei estimat pe 2015.
Aproximativ 20% din totalul achizitiilor publice din Romania sunt realizate prin finantare din fonduri europene, piata achizitiilor publice totalizand peste 14 miliarde de euro.
Sursa: Ministerul Finantelor Publice
Comisarul european pentru politica regionala 
Corina Cretu a semnat miercuri, 8 iunie 2016, decizia privind modificarea proiectului major „Extinderea Liniei 4 de metrou, sectiunea Parc Bazilescu – Straulesti”.
Decizia vizeaza esalonarea proiectului in doua faze, intre perioadele de programare 2007-2013 si 2014-2020.
Faza I este incadrata pentru finantare europeana in perioada 2007-2013, iar valoarea eligibila a acesteia este de aproximativ 65 de milioane de euro, din care peste 55 de milioane de euro reprezinta cofinantare din partea Uniunii Europene. Valoarea initiala estimata a intregului proiect este de 97,7 milioane de euro.
Extinderea actualei Linii 4 de metrou din Bucuresti cu un segment in lungime de 1,89 km va reduce cu aproximativ 65% timpul de calatorie cu transportul public de-a lungul coridorului corespunzator acesteia si se estimeaza ca va fi utilizata de peste 3,6 milioane de pasageri pe an.
Acest proiect major face parte din Programul Operational ,,Transport”, Axa prioritara 1 ,,Modernizarea si dezvoltarea retelei de baza TEN-T in scopul dezvoltarii unui sistem durabil de transport si integrarii acestuia in retelele de transport ale Uniunii Europene” si se deruleaza prin Fondul de coeziune.
Mai multe detalii:
Dana BERINDE – Membru de cabinet
dana.berinde@ec.europa.eu +32 2 229 88 365
Pagini Utile
Portalul de Date Deschise pentru fondurile ESI 2014-2020
Twitter: @EU_Regional, @CorinaCretuEU, #ESIFunds
Investitii : Ministerul Fondurilor Europene (MFE) anunta ca a finalizat ghidurile de proiect si lanseaza apelurile care fac posibile dezvoltarea, cu fonduri europene, a infrastructurii de termoficare si de transport a energiei electrice si a gazelor naturale, incepand cu 2016.
Ghidurile se adreseaza operatorilor nationali de retele de transport a energiei electrice si a gazelor naturale – Transelectrica, respectiv Transgaz –, dar si primariilor din opt orase ale tarii: Bucuresti, Botosani, Oradea, Iasi, Ramnicu-Valcea, Bacau, Timisoara, Focsani. Cerinta UE de a finanta aceste orase isi are originile în perioada de preaderare a Romaniei în UE (proiect PHARE).
Obiectivele acestei finantari sunt reducerea pierderilor de agent termic pe retea – estimate la o treime din energia produsa, in Bucuresti – si un cost mai redus al Gigacaloriei.
Ghidurile si documentele anexe pot fi consultate aici. Cifrele publicate nu includ rezerva de performanta, alocata doar daca beneficiarii ating indicatorii de performanta agreati cu UE.
Cele 373 de milioane de euro fac parte din Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, al doilea program ca marime din UE. Banii vor fi distribuiti dupa cum urmeaza:
- 187,7 milioane euro sunt destinati Capitalei, cu tot cu rezerva de performanta, care se ridica la 6% din valoare si pe care Primaria Generala a Capitalei o va primi daca va atinge indicatorii de performanta solicitati de UE
- 105,7 milioane de euro vor merge la Botosani, Oradea, Iasi, Ramnicu Valcea, Bacau, Timisoara, Focsani.
- 80 milioane euro sunt destinati Companiei Nationale de Transport al Energiei Electrice TRANSELECTRICA S.A. si Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale TRANSGAZ- S.A.
Despre POIM 2014-2020:
- Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020 este al doilea program ca marime din UE, cu o alocare de aproximativ 12 miliarde de euro pentru sectoarele de transport, mediu si energie.
- MFE a lansat, în aprilie-mai 2016, ghiduri pentru proiecte în valoare de 5,8 miliarde de euro pentru transport si 3,5 miliarde euro pentru mediu.
- Portofoliul POIM pentru Primaria Bucuresti include:
- sumele pe termoficare – redimensionarea retelei de transport – in valoare de 187 milioane euro
- incineratorul de deseuri – aproximativ 200 milioane euro
- proiectul de modernizare a canalizarii: 325 milioane de euro
Sursa: Ministerul Fondurilor Europene
Mai jos aveti o lista cu oportunitati de afaceri/ contracte in domeniul instalatiilor de termoficare/ gaz:
