Procedurile de achizitii publice reprezinta un mediu propice pentru manifestarea si adoptarea unor comportamente anticoncurentiale atat de catre autoritatile contractante, cat si de catre operatorii economici participanti la astfel de proceduri.
Daca in cazul autoritatilor contractante actiunile susceptibile de a restrictiona concurenta intervin cu preponderenta in etapa de intocmire a documentatiei de atribuire, operatorii economici recurg la astfel de practici inca din etapa de pregatire a candidaturilor/ofertelor.
In timp ce o eventuala redactare deficitara si restrictiva a documentatiei de catre autoritatea contractanta este, in general, vizibila, intelegerile dintre operatorii economici au, adesesori, caracter ocult, fiind dificil de identificat si de demonstrat. Asemenea manifestari anticoncurentiale reduc considerabil sansele altor participanti la procedura de a castiga contractul de achizitie publica. In pofida obligatiei de a lua toate masurile necesare pentru a evita situatiile de natura sa determine manifestarea concurentei neloiale stipulate la art. 66 din O.U.G. nr. 34/2006, autoritatile contractante se limiteaza de cele mai multe ori la a verifica existenta Certificatului de participare la licitatie cu oferta independenta, fara a mai intreprinde verificari suplimentare. Revine, asadar, ofertantilor interesati de incheierea contractului de achizitie publica sarcina de a fi vigilenti la orice indicii de natura a dezvalui un comportament anticoncurential al celorlalti participanti la procedura si de a uza de mijloacele legale de contracarare pe care le au la dispozitie.
Identificarea elementelor de natura a dezvalui un comportament anticoncurential
Operatorii economici au un avantaj semnificativ fata de autoritatile contractante in identificarea practicilor potential anticoncurentiale: buna cunoastere a pietei pe care acestia ofera produse, servicii si/sau lucrari. Specificul produselor/serviciilor/lucrarilor ofertate, numarul mic sau mare de operatori economici concurenti, informatiile provenind din piata, din relatii contractuale anterioare sau de la alte proceduri de atribuire cu privire la concurenti reprezinta elemente utile in recunoasterea unui comportament anticoncurential.
Indicii serioase in sensul unui eventual asemenea comportament pot fi oferite de:
(i) Formula de participare la procedura a celorlalti ofertanti
(ii) Modul de redactare a ofertei
(iii) Preturile ofertate si alti factori de evaluare
Cadrul legislativ aplicabil
(i) Legislatia achizitiilor publice
(ii) Legislatia concurentei
Mijloace legale disponibile
Din contextul legislativ decurg, de principiu, cateva demersuri pe care operatorul economic vatamat le are la dispozitie, in functie, bineinteles, de circumstantele concrete ale spetei:
(i) Formularea unei contestatii la C.N.S.C. in temeiul O.U.G. nr. 34/2006
(ii) Formularea unei plangeri la Consiliul Concurentei, in temeiul Legii nr. 21/1996
(iii) Formularea unei actiuni in justitie in vederea acordarii de despagubiri pentru repararea prejudiciilor cauzate
Concluzii
Este indubitabil, totusi, ca toate demersurile legale trebuie sa aiba drept fundament demonstrarea incalcarii regulilor de concurenta si “demascarea” unor intelegeri care de multe ori au un caracter secret. Aceasta veritabila probatio diabolica lipseste uneori de efectivitate remediile legale, motiv pentru care se impune ca operatorii economici sa manifeste o diligenta sporita in identificarea comportamentelor anticoncurentiale.
Extras de pe: www.juridice.ro
