Un nou studiu al Comisiei Europene ofera o perspectiva noua asupra capacitatii administrative a tarilor membre in ceea ce priveste achizitiile publice, cu un accent firesc pe implementarea fondurilor europene structurale si de investitii (FESI). Studiul analizeaza sistemele si structurile din statele membre si face recomandari legate de modalitati de imbunatatire a calitatii proceselor legate de achizitiile publice pentru a asigura eficienta, transparenta si regularitatea utilizarii fondurilor, in acord cu Planul de Investitii pentru Europa si cu bugetul UE.
Studiul este realizat prin cercetare de birou pentru toate cele 28 de state membre, interviuri de teren pentru 15 state membre, studii de caz si un chestionar online completat de practicieni din cele 28 de state membre.
Rezumatul sistemului de achizitii publice
Bugetul Romaniei se bazeaza mai mult pe fondurile UE decat majoritatea statelor membre din cauza nivelului relativ scazut de dezvoltare economica masurata in PIB pe cap de locuitor. Din momentul in care Romania a aderat la UE in 2007, au fost introduse modificari semnificative in sistemul de achizitiile publice. Sistemul guvernamental romanesc este puternic centralizat, inclusiv in materie de achizitii publice. In ciuda nivelului ridicat de centralizare, acest sistem ramane destul de complex si implica numeroase institutii diferite, ale caror competente nu sunt distribuite in mod clar.
Capacitatea administrativa este o problema la toate nivelurile de guvernare. Chiar si organismele de reglementare si control de achizitii publice organizate la nivel central adesea nu au personal insuficient si beneficiaza de pregatire / formare limitata in materie de achizitii publice. In acelasi timp, mediul de reglementare este in schimbare rapida. Ca rezultat, aplicarea practicilor de achizitii publice pot varia in mod substantial in timp si intre institutii, ceea ce face sistemul dificil de supravegheat in mod eficient. Coruptia precum si constrangerile bugetare sunt percepute ca fiind bariere semnificative pentru realizarea unei mai mari valoari pentru bani (value for money) in sistemul de achizitii.
Descrierea caracteristicilor
Caracteristici juridice ale sistemului de achizitii publice
Romania a transpus directivele privind achizitiile publice inainte de aderarea sa la UE, prin OUG OUG 34/2006. De atunci, aceasta legislatie primara a fost supusa unor modificari multiple si substantiale. Schimbari frecvente au afectat, de asemenea, legislatia secundara de achizitii publice, precum Decizia Guvernului roman HG 925 / 2006xxx, precum si alte reglementari cu caracter obligatoriu.
Romania aplica norme diferite la achizitiile mentionate mai sus si sub pragurile UE. Atribuirea directa este permisa pentru contracte de valoare mica sub 30.000 de euro pentru servicii si 100.000 pentru lucrari. Proceduri simplificate pot fi aplicate pentru contracte intre 30.000 de euro si 134.000 EUR pentru bunuri si servicii si 134.000 EUR si 5186000 EUR pentru lucrari.
In timp ce procedurile deschise sunt de departe cele mai utilizate in mod obisnuit, reprezentand aproximativ trei sferturi din totalul contractelor, Romania, de asemenea, utilizaaza medie mai mult procedura de negociere fara publicare, acordurile-cadru si e-achizitii/licitatii electronice xxxi. Utilizarea licitatiilor electronice pentru aproximativ 7% din contracte, face situatia Romaniei unica in tarile din Europa Centrala si de Est, unde acestea sunt rare.
Sistemul institutional
Numeroase institutii au roluri si responsabilitati relevante in domeniul achizitiilor publice. Pana nu demult, existau trei organisme principale: Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP), Unitatea pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice (UCVAP), iar Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC). Odata cu trecerea din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr 13 din 20 mai, 2015i, ANRMAP si UCVAP devin o agentie unica nationala de achizitii publice (ANAP) din cadrul Ministerului de Finante.
Nou creatul ANAP va fi organismul de achizitie primar din Romania, fiind responsabil pentru functiile de elaborare a politicilor, executive si de control legislativ. Aceasta din urma include controalele ex ante ale tuturor documentelor de licitatie, inainte de publicarea pe portalul national de achizitii electronice, indiferent de valoarea sau procedura lor. Spre deosebire de ANRMAP, noul ANAP va avea o structura mult mai putin centralizata, care ar trebui sa ii permita sa serveasca mai bine nevoile diverse ale diferitelor regiuni ale tarii.
CNSC este organism administrativ de prima instanta cu jurisdictie asupra achizitiilor publice. Acesta urmareste sa garanteze conformitatea autoritatilor contractante cu legislatia, prin solutionarea plangerilor depuse de orice persoana, care sustine ca drepturile lor sau interese legitime au fost incalcate printr-un act al autoritatii contractante. El are puterea de a anula actiunea care lezeaza reclamantul, de a anula o procedura de atribuire sau de a obliga o autoritate contractanta sa ia masuri corective. Atat autoritatile contractante cat si reclamantii pot contesta deciziile CNSC in fata Curtii de Apel a judetului in care se afla autoritatea contractanta. Cu privire la recurs impotriva unei decizii a CNSC este definitiva si obligatorie pentru toate partile implicate. Mai mult decat atat, Romania a instituit recent limite de timp stricte cu privire la procedurile de remediere: nu mai mult de patru luni de la pronuntarea horararii, cel mai scurt in UE.
Principalul organism de supraveghere in ceea ce priveste achizitiile publice este Curtea de Conturi. Ea efectueaza controale ex post ale planificarii, gestionarii si utilizarii resurselor financiare din sectorul public, inclusiv prin intermediul achizitiilor publice. Acesta raporteaza constatari si nereguli la ANRMAP / ANAP si Directia Nationala Anticoruptie (DNA), care controleaza si, daca sunt justificate, se aplica sanctiunile corespunzatoare. In cadrul Curtii de Conturi, Autoritatea de Audit este responsabila de auditul extern al proiectelor cofinantate de UE, si controleaza, de asemenea, procedurile de achizitii publice, cu propriile sale competente.
In plus, Consiliul Concurentei, un organism administrativ autonom care vizeaza protejarea si stimularea concurentei in Romania, isi asuma si un alt tip de control al achizitiilor publice prin intermediul Modulului de Licitatii Trucate (MLT). MLT analizeaza rapoartele de control ale ANRMAP / ANAP, CNSC si Curtea de Conturi a Romaniei pentru a identifica eventualele practici anticoncurentiale in cadrul procedurilor de achizitii publice. Pe baza rezultatelor, MLT efectueaza investigatii in anumite cazuri selectate in colaborare cu institutiile mentionate mai sus si poate sanctiona nereguli prin amenzi aplicate, autoritatilor contractante.
Alte institutii implicate in reglementarea, punerea in aplicare, controlul si sanctionarea achizitiilor publice se numara Centrul National de Management pentru Societatea Informationala, Autoritatile de Management ale fondurilor UE, Autoritatea pentru Certificari si plati, DNA, Agentia Nationala de Integritate (ANI), si Departamentul pentru Lupta Antifrauda. Fiecare dintre ele contribuie la monitorizarea si punerea in aplicare a achizitiilor publice, precum si initierea si modificarea legislatiei, dar responsabilitatile nu sunt clar delimitate.
Aspecte-cheie care au o influenta asupra capacitatii administrative
Resurse umane: La nivel de politica si de supraveghere nationala, defalcari detaliate ale nivelurilor de responsabilitate si de calificare sunt publicate ca parte a rapoartelor anuale de activitate a organizatiilor, cum ar fi Curtea Nationala de Conturi, CNSC si ambele componente ale ANAP. Personalul lor este format din functionari publici, incluzand in principal consilieri economici si tehnici, consilieri juridici si personal administrativ. Nivelurile de personal sunt frecvent criticate ca fiind prea scazute/reduse, date fiind responsabilitatile avute de aceste organisme.
De exemplu, ANRMAP efectua verificarea ex-ante a tuturor documentelor de atribuire din tara si avea obligatia de a examina astfel de documente in termen de doua saptamani de la depunere. Intarzierile erau in mod frecvent de doua ori durata respectiva, avand ca rezultat intarzieri sistematice in procesul de achizitii publice. Mai mult decat atat, lipsa de claritate si precizie in asistenta furnizata autoritatilor contractante care au depus documente pentru care sunt necesare amendamente, au determinat adesea intarzieri suplimentare . Acest lucru a fost, de asemenea, atribuit deficientelor de capacitate administrativa. In plus fata de controalele ex ante ale tuturor contractelor, ANRMAP a avut alte responsabilitati, inclusiv controalele ex-post. In 2013, ANRMAP a avut un personal total de 139 ii. In mod similar, cei 91 de angajati ai CNSC lupta pentru a face fata procesarii a 5,739 plangerile primite in 2013xxii.
In plus, majoritatea autoritatilor contractante nu dispun de suficiente resurse umane si personal instruit pentru a defini criterii de selectie, pregatirea documentelor de licitatie, evaluarea ofertelor si pentru a garanta o executie corecta a contractelor xxx.
Pe langa problema este lipsei de personal, este si lipsa de expertiza in materie de achizitii publice specifice. Drept urmare, autoritatile contractante se bazeaza frecvent pe consultanti externi pentru pregatirea documentelor de licitatie. Cu toate acestea, consultanti externi vin cu propriile lor probleme, cum ar fi lipsa de impartialitate. Mai mult decat atat, activitatea desfasurata de catre consultanti nu este intotdeauna agreata de catre autoritate, limitand si mai mult valoarea adaugata a acestora. Dificultati similare apar de multe ori in timpul fazei de implementare.
Structuri: ANAP si Curtea Nationala de Conturi impart responsabilitatile pentru proiectarea, implementarea si controlul politicii de achizitii publice, cu Ministerul Fondurilor Europene (MFE) competent pentru controlul proiectelor finantate de UE si, prin urmare, sunt principalii furnizori de programe de formare, orientari si evenimente de informare in acest domeniu.
Formare: ANRMAP organiza cursuri de formare printr-un departament specializat dedicat practicienilor in achizitii publice si a altor parti interesate, cum ar fi judecatorii ai instantelor de apel si furniza consultanta in mod regulat autoritatilor contractante atunci cand efectua controale ale procedurilor de licitatie. Aceasta practica va fi continuata de catre ANAP, care isi asuma responsabilitatea pentru formarea personalului propriu si mai mare a populatiei autoritatiilor contractante prin intermediul unor orientari metodologice. Anap a restabilit deja un serviciu de asistenta atat pentru autoritatile contractante si operatorii economici prin intermediul site-ul ANRMAP, desi ea are inca nevoie sa fie dezvoltat in continuare.
Achizitiile publice sunt, de asemenea, unul dintre domeniile prioritare ale programului de formare a Curtii Nationale de Conturi , precum si strategia de perfectionare a lui MFE. O serie de cursuri sunt organizate in fiecare an, concentrandu-se fie pe punerea in aplicare generala a legii privind achizitiile publice, auditul de achizitii publice sau pe aplicarea regulamentelor privinf fondurile UE iii.
Mai mult decat atat, este in curs de desfasurare un proiect de asistenta tehnica, numit “Sprijin pentru personalul implicat in gestionarea instrumentelor structurale, in vederea optimizarii sistemului de achizitii publice”, acesta urmareste sa asigure diseminarea si schimbul de informatii cu privire la utilizarea achizitiilor publice de catre personalul care se ocupa cu administrarea fondurilor UE la toate nivelurile, inclusiv autoritatile de management, organismele intermediare, autoritatile de certificare, autoritatile de audit si beneficiarii. Acesta include programe de formare specifice cu privire la utilizarea fondurilor UE prin achizitii publice si organizarea grupurilor de lucru intre cele doua componente ale ANAP, MFE, Autoritatea de Audit si Management iv.
Sisteme / instrumente: Autoritatile centrale care activeaza in domeniul achizitiilor publice au elaborat ghiduri si documentatia de licitatie standardizata pentru uzul autoritatilor contractante la toate nivelurile. In plus, MFE a creat un ghid privind principalele riscuri ale utilizarii fondurilor UE prin intermediul achizitiilor publice pentru authoritie sv contractante. Unele documente de licitatie standardizate, sunt, de asemenea, deja disponibile pentru proiectele de infrastructura in sectoarele mediului si transporturilor. Mai mult decat atat, ANRMAP a elaborat documentatii de atribuire standardizate, formulare si contracte standard in diverse sectoare (modernizarea drumurilor, furnizare lapte si de software, precum si servicii de supravegherea muncii).
E-achizitii publice/ Licitatii electronice
Din 2006, autoritatile contractante sunt obligate sa incheie 40% din contractele anuale de achizitii publice in valoare de peste 30.000 de euro prin metode electronice, fie prin proceduri de achizitii publice end-to-end sau prin achizitii directe prin intermediul catalogului vi electronic. Achizitiile publice exclusiv electronice de la anuntul de participare pana la depunerea ofertei, au constituit la 1,05 miliarde de euro in 2011, sau 6,2% din totalul achizitiilor vii. In timp ce aceasta cifra a fost doar jumatate din media UE, Romania este inaintea multor alte state membre. Un factor care ar putea fi de interes in randul comunitatii de afaceri.
In 2012, 19% din intreprinderile au utilizat sistemul de achizitii publice electronice pentru a avea acces la documentele de licitatie, cu mult peste media UE de 13%. Utilizarea pe scara larga a licitatiilor electronice in Romania ar trebui sa fie evidentiata pentru ca reprezinta aproximativ de trei ori valoarea contractelor procesate prin depunere electronica in acelasi an vii.
In 2014, 45,283 proceduri in valoare la 21,9 miliarde de euro au fost efectuate in mod exclusiv online viii. In acelasi an, o medie de 22% din totalul procesului de achizitie a fost realizat integral prin mijloace electronice.
Sub supravegherea Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale, Agentia pentru Agenda Digitala a Romaniei este institutia publica responsabila de e-guvernare si, prin urmare, este responsabila pentru Sistemul Electronic National pentru Achizitii Publice (SEAP).
SEAP este o platforma de achizitii publice, care functioneaza ca un portal pentru toate institutiile publice, care doresc sa achizitioneze bunuri, servicii si lucrari, electronic. Operatorii publici si ofertanti trebuie sa se inregistreze in SEAP la fiecare doi ani si sa plateasca o taxa pentru a obtine certificate digitale pentru autentificarea in sistem si semnatura electronica. Functionalitatile SEAP includ publicarea online a anunturilor de participare si a documentatiei de licitatie, facilitand interoperabilitatea cu Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, precum si depunerea electronica a documentatiei de licitatie six. SEAP permite, de asemenea, autoritatilor contractante sa efectueze achizitii directe pe cale electronica. In 2014, achizitiile s-au ridicat la o valoare de aproximativ 14 miliarde viii euro.
Obiectivele strategice privind dezvoltarea achizitiilor publice electronice sunt definite in Strategia Nationala privind Agenda Digitala a Romaniei, care a stabilit obiectivul de a creste utilizarea SEAP pana la 60% din procedurile de achizitii publice in 2014 x. Agenda Digitala a Romaniei, de asemenea, isi propune sa sprijine imbunatatirea licitatii electronice prin dezvoltarea de noi functionalitati in SEAP.
Coruptia
Frauda, coruptia si conflictele de interese sunt preocupari majore in domeniul achizitiilor publice din Romania. Perceptia coruptiei este una dintre cele mai ridicate din UE, cu 91% dintre respondenti spun ca fenomenul coruptiei este larg raspandit, cu mult peste media UE de 75% xi.
Conform indicatorilor de guvernare ale Bancii Mondiale, Romania se situeaza pe ultimul loc intre tarile UE in ceea ce priveste controlul coruptiei si eficienta guvernarii xii. Mituirea este cea mai frecventa forma citata de coruptie in cadrul proceselor de achizitii publice, urmata de licitatii trucate si conflict de interese xiii.
In plus, un raport privind eficienta si transparenta achizitiilor publice din Romania, elaborat in cadrul unui proiect de cross-country co-finantat de OLAF, a subliniat recent ca achizitiile publice ii lipsesc cu fermitate de transparenta in toate etapele de procedures xiv licitatie. In primul rand, in timpul identificarii necesitatilor de catre autoritatea contractanta, neregulile constau, in principal, in divulgarea de informatii confidentiale anumitor concurenti, introducerea unor clauze ascunse pentru a favoriza un ofertant sau cresterea pretului unui contract. Selectarea procedurilor de asemenea, limiteaza adesea concurenta cu termene excesiv de scurte, adaugarea unor ofertanti fictivi sau transmiterea unor invitatii catre firmele putin probabil sa prezinte oferte competitive.
Raportul subliniaza, de asemenea, incalcari in atribuirea contractelor, in special descalificarea concurentilor fara temei legal, atribuiri facute catre societati care nu indeplinesc criteriile, exercitarea de influenta asupra comisiei de selectie, sau modificarea documentelor de licitatie dupa finalizarea procedurii. Frauda are loc, de asemenea, in timpul executarii contractului, in principal prin plata pentru activitati non-existente sau lipsa unor controale suficiente de livrare care duce la servicii, bunuri sau lucrari de calitate redusa. Pana in prezent, conflictul de interese este definit mai restrans in legislatia romaneasca decat standardele UE, limitand capacitatea guvernului de a-l combate . Cu toate acestea, acest lucru va fi cu transpunerea Directivei xv privind achizitiile publice din 2014.
Totusi, au existat unele evolutii pozitive. O initiativa promitatoare este un sistem IT bazat pe controalelor ex ante numit “Prevent”, elaborat de catre Agentia Nationala de Integritate (ANI) pentru a identifica conflictele de interese in atribuirea contractelor de achizitii publice. Toti functionarii publici implicati in procedurile de achizitii publice vor fi obligati sa prezinte detalii personale relevante pentru a identifica orice posibil conflict de interese. Aceste date vor fi integrate in platforma SEAP existenta, astfel incat sistemul analizeaza si detecteaza eventualele probleme si le raporteaza autoritatilor contractante. In prima faza, Prevent va fi aplicat numai la fondurile UE, cu extindere pentru a include toate achizitiile publice xvi.
Strategia Nationala Anticoruptie 2012-2015 (SNA) defineste obiective majore pentru a promova integritatea si buna guvernare in toate institutiile publice. Ea se bazeaza pe rezultatele obtinute din cele doua strategii anterioare anticoruptie si pe o ampla consultare publica, care a implicat mai mult de 500 de parti interesate, publice si private. SNA este axata pe aplicarea stricta a legislatiei existente, precum si monitorizarea si evaluarea planului xvii de actiune corespunzatoar. Aceasta din urma combina masurile de prevenire si de urmarire penala care vizeaza cresterea nivelului de educatie anticoruptie in randul angajatilor publici, utilizarea eficienta a controalelor administrative si prevenirea conflictelor de interese in achizitiile publice.
Agenda Europa 2020
Sistemul de achizitii romanesc este folosit pentru a promova obiectivele strategice in conformitate cu agenda Europa 2020 in primul rand in politica de mediu. Ministerul Mediului a dezvoltat recent un plan de actiune pentru achizitiile verzi, ceea ce face Romania printre ultimele SM care se ocupa de acest lucru xviii. Planul de actiune stabileste obiective pentru aplicarea criteriilor ecologice in achizitionarea anumitor tipuri de produse, inclusiv produse de curatare si servicii, constructii, echipamente de iluminat, produse alimentare ecologice si bauturi, mobilier, echipamente IT si hartie. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului emite un raport anual de monitorizare cu privire la utilizarea achizitiilor publice ecologice. Raportul se bazeaza pe informatiile inregistrate in cadrul platformei nationale de licitatii publice si raportarea facuta de authoritile xix contractante. Ministerul Mediului organizeaza, de asemenea, evenimente de informare si conferinte privind achizitiile publice ecologice precum si programe de formare pentru achizitorii publice in administratia centrala si locala.
La fel ca in majoritatea statelor membre, Romania nu are o strategie nationala privind politica de achizitii publice dedicata, inovatoare. Cu toate acestea, inovatia in sine este adesea mentionata ca un criteriu general, inclusiv prin calitatea si eficacitatea si utilizarea celor mai bune technologii xx disponibile. In plus, IMM-urile castiga in prezent, 59% din contracte publice care depasesc pragurile si nu par, prin urmare, sa fie dezavantajate in mod semnificativ in procedurile xxi de achizitii publice romanesti.
In cele din urma, in domeniul politicii sociale, fiecare licitatie publica este obligata prin lege sa includa cerinte sociale minime privind protectia muncii si conditiile care sunt in vigoare la nivel xx national. Ca urmare, majoritatea autoritatilor contractante folosesc consideratii de ordin social in documentele de licitatie, punand Romania inaintea mediei la nivelul UE.
Nereguli si constatari facute de autoritatile nationale de audit
Rapoartelor anuale de activitate ale CNSC si Curtea Nationala de Conturi indica faptul ca multe nereguli detectate in cheltuielile publice sunt legate de achizitiile publice. CNSC raporteaza ca mai mult de doua treimi din toate procedurile de achizitii publice derulate in Romania au facut obiectul unor plangeri in 2013. Aproape 40% dintre plangeri au fost cu privire la contractele de achizitii publice finantate din funduri europene xxii . In 2014, au fost depuse si solutionate 1.581 de sesizari la CNSC, in ceea ce priveste procedurile finantate de UE si 2172 sesizari in ceea ce priveste proiectele finantate din afara UE.
Cele mai frecvente tipuri de nereguli includ utilizarea nejustificata a proceduri de atribuire care sa fie aplicate in mod normal, ca exceptii, divizarea unui contract in mai multe contracte mai mici pentru a evita procedurile de achizitii publice, ignorand normele in materie de transparenta, in special cele referitoare la publicarea anuntului de atribuire in perioada specificata prin lege, precum si utilizarea necorespunzatoare si subiectiva a criteriilor in timpul evaluarii ofertei xxiii.
Curtea Nationala de Conturi raporteaza ca cele mai multe dintre corectiile financiare aplicate programelor finantate de UE sunt datorate nerespectarii legislatiei iii achizitiilor publice. Principalele deficiente se refera la aplicarea criteriilor de calificare si selectie restrictive, nerespectarea ofertei castigatoare cu criteriile din documentatia de atribuire, nerespectarea cerintelor de publicitate si de transparenta in atribuire, acte aditionale suplimentare la acelasi contractant prin negociere cu incalcarea prevederilor legale privind imprevizibilitate si nerespectarea principiului egalitatii. Atunci cand este relevant, Curtea Nationala de Conturi raporteaza constatarile sale privind nerespectarea legislatiei privind achizitiile publice catre autoritatile de urmarire penala. 17 de cazuri au fost identificate de catre Autoritatea de Audit in 2013.
Mai mult, Romania este identificata de CE ca tara-tinta care are nevoie de un plan de actiune specific pentru a remedia deficientele privind achizitiile publice. Intr-adevar, multe corectii financiare si rezervele au fost aplicate programelor finantate de UE din Romania in ultimii ani din cauza unor nereguli de achizitii publice si de suspiciune de frauda si complicitate in atribuirea contractelor xxiv publice.
Perspectiva
Romania a adoptat o strategie nationala cuprinzatoare pentru Achizitii Publice in 2015. Un plan detaliat de actiune operational a fost anexat la strategie, in scopul de a creste probabilitatea de succes, si dupa cum este prevazut in Acordul de parteneriat al Romaniei cu CE, din 2014.
Pe termen lung, perspectivele sunt in principal axate pe o serie de initiative destinate pentru imbunatatirea capacitatii administrative.
In primul rand, pentru a face fata provocarilor privind capacitatea administrativa, a fost adoptata o strategie privind consolidarea eficientei administratiei publice 2014-2020, ca parte a reformei continue a administratiei xxv publice, impreuna cu un plan de actiune pentru implementarea sa xxvi . Strategia urmareste sa clarifice mandatele si competentele intre nivelul central si local, pentru modernizarea proceselor de management si sa reduca birocratia si sa simplifice procedurile, atat pentru cetateni cat si intreprinderi. In plus, o Strategie Nationala de Formare Profesionala in domeniul achizitiilor xxvii publice vor avea ca scop consolidarea capacitatilor de autoritatilor xxviii contractante.
In al doilea rand, se are in vedere o crestere a numarului de angajati ANAP viitorul apropiat. De fapt, noul pachet legislativ pentru punerea in aplicare a noilor directive va prevedea posibilitatea ca ANAP sa revina la contractanti autorizati in mod specific. Organele legislative romanesti intentioneaza de asemenea sa introduca o noua profesie, achizitorul public, care va fi organizata pe trei niveluri profesionale: management, expert si consilier. O lista centralizata a tuturor profesionistilor care poarta titlul de achizitorii publici se va afla initial la ANAP, si, ulterior, la un organism profesional independent, similar unei asociatii. ANAP va putea apoi sa apeleze la contractanti atunci cand personalul permanent se dovedeste insuficient.
ANALIZA
Puncte forte
De la aderarea la UE, Romania a facut imbunatatiri la cadrul legislativ si de reglementare a achizitiilor publice, si urmareste constant reforme suplimentare pentru a imbunatati sistemul global. De exemplu, crearea unui grup comun de lucru care reuneste cele doua componente ale ANAP, precum si CNSC de a lucra pentru a intocmi instructiuni si ghiduri pentru armonizarea interpretarii legislatiei nationale si europene cu privire la aspectele specifice.
In ultimii ani, Romania a facut unele progrese in lupta impotriva coruptiei si in aducerea unui numar mai mare de cazuri in judecata si in cele din urma, condamnare. In plus, au fost create mai multe mecanisme pentru a detecta posibilele conflicte de interese in toate etapele procedurilor de achizitii publice si de a identifica si sanctiona practicile frauduloase. SNA este prezentata drept o buna practica la nivel mondial de catre Transparency International si reprezinta un cadru solid pentru reforme, deoarece ia in considerare lectiile invatate si esecurile din trecut si pune accentul pe coordonare precum si pe monitorizare si evaluare.
In sfarsit, structura centralizata a sistemului electronic de achizitii publice pare sa fie adaptata pentru a stimula utilizarea unui instrument comun, SEAP, de catre autoritatile contractante si ofertanti pentru indeplinirea obiectivelor ambitioase fixate la nivel national.
Puncte slabe
In ciuda progreselor inregistrate in ultimii ani, achizitiile publice din Romania continua sa fie un motiv de ingrijorare xxx. Se considera ca legislatia privind achizitiile este, in general, lipsita de coordonare si de coerenta si necesita revizuiri frecvente. Legislatia secundara si regulamentele de punere in aplicare sunt adesea vazute ca in contradictie cu legile primare, care rezulta in punerea in aplicare incoerenta. Aceasta inconsecventa face dificil pentru practicienii onesti si potentialii furnizori sa tina pasul cu reglementarile, face mai usor pentru cei cu motive ascunse sa manipuleze sistemul.
Acelasi lucru este valabil si pentru structura institutionala, care este compusa din mai multi actori cu responsabilitati care de multe ori se suprapun, rezultand in operatiuni ineficiente si decizii si indrumare contradictorii, pentru autoritatilor contractante. Absenta unor orientari clare si practice interpretarea legii este o sursa de incertitudine pentru practicienii publici si participanti xxix.
Capacitatea administrativa este o alta provocare fundamentala pentru Romania, ale carei reforme si absorbtie a fondurilor structurale ale UE sunt adesea intarziate de lipsa de punere in aplicare, capacitatea si structura instabila a administratiilor publice. Progresul in abordarea lipsei de personal calificat in domeniul achizitiilor publice a fost pana in prezent limitat xxx si povara administrativa pentru ofertanti este inca una dintre cele mai mari din UE xxxi. Mai mult decat atat, chiar daca lupta impotriva coruptiei a devenit o prioritate nationala, exista inca o rezistenta ridicata la masuri de integritate si anticoruptie la nivel politic si administrativ. Lipsa unui mecanism puternic de solutionare a reclamatiilor, precum si de executare efectiva a hotararilor judecatoresti ramane, de asemenea, problematica xxx.
Recomandari
- O structura legala mai coerenta: In viziunea CE, este importanta o reforma fundamentala a legislatiei in domeniul achizitiilor publice si trebuie limitate viitoare modificari ale legislatiei specifice
- Combaterea coruptiei: Se recomanda cresterea sanctiunilor si imbunatatirea eforturilor cu scopul diminuarii abuzurilor in sfera achizitiilor publice. Se recomanda dezvoltarea unui mecanism de solutionare a reclamatiilor si stabilirea unei modalitati de a anula contracte atribuite in mod necorespunzator. De asemenea, Romania trebuie sa dezvolte mecanisme de prevenire si control pentru prevenirea si detectarea coruptiei la nivel inalt, cum ar fi stabilirea unui cod de conduita.
- Cresterea capacitatii administrative: Studiul recomanda realizarea de traininguri pentru functionari si organizarea un birou de suport „ad-hoc” prin intermediul unui call center
- ANAP: Comisia recomanda Romaniei sa profite de crearea agentiei consolidate de achizitii publice – ANAP – intarindu-i independenta
- Reducerea costurilor de ofertare: Este importanta reformarea procesului de ofertare avand in vedere perspectiva ofertantului – trebuie redusa povara administrativa a ofertantului
Documentul integral in limba engleza: Achizitiile publice – Studiu privind capacitatea administrativa in UE, Romania
i Ordonanta de urgenta a Guvernului nr . 13/2015, denumit in continuare “OUG 13/2015”.
ii ANRMAP (2014), Raportul anual de activitate 2013.
iii Curtea Romana de Conturi (2013), Raportul anual de activitate.
iv Ministerul Fondurilor Europene (2014), Acordul Romania de parteneriat pentru programarea 2014-2020
perioada.
v Acordul v Parteneriat (2014) pentru Romania, in conformitate cu articolele 14 si 15 din Regulamentul (UE). N.1303 / 2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 17 decembrie 2013 este disponibil la adresa: http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-2020/acord- parteneriat/PA_2014RO16M8PA001_1_1_ro.pdf
vi Hotarirea Guvernului nr. 1660/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica prin mijloace electronice din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.
vii Comisia Europeana (2013), DG MARKT, Achizitiile publice de stat raport.
viii Agentia pentru Agenda digitala a Romaniei (AADR) (2014), Raportul anual.
ix Agentia pentru Agenda digitala a Romaniei (2014), Sistemul Electronic de Achizitii Publice – Manual de utilizare.
x Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale (2014), Strategia Nationala privind Agentia pentru Agenda digitala a Romaniei
xi Comisia Europeana (2014), DG HOME & DG COMM, Flash Eurobarometru 374 Intreprinderile de ancheta ”
Atitudini fata de coruptie in UE.
xii Indicatorii de guvernare Banca Mondiala, 2012 date privind 215 de tari, 2013.
xiii PwC pentru Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF), (2013), Achizitii publice: Costurile platite pentru coruptie, identificarea si reducerea, coruptiei in achizitiile publice in UE.
xiv Parteneriat pentru Dezvoltare Sociala si Expert Forum (2014), evaluarea eficientei, integritatii si transparentei sistemului romanesc de achizitii publice, co-finantat de OLAF si Hercule II 2007 Program 2013.
xv Comisia Europeana (2015) Document de lucru al serviciilor Comisiei Romania: Raportul tehnic. Care insoteste Raportul de document al Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele realizate in Romania in cadrul de cooperare si verificare.
xvi Comisia Europeana (2011), DG REGIO, Evaluarea sistemului de achizitii publice din Romania.
xvii Transparency International (2013), Bune practici in strategia anticoruptie.
xviii Programul elvetian-roman Cooperare (2014), Achizitii publice in Romania, Ecologice (achizitii verzi in Romania), Centrul pentru Politici Durabile (Centrul pentru Politici Durabile) ECOPOLIS.
xix Comisia Europeana (2012), DG RTD, cele mai bune practici privind achizitiile publice ecologice sau durabile si a unor noi orientari.
xx Kahlenborn, Walter; Christine Moser; Joep Frijdal si Michael Essig (2011), utilizarea strategica a achizitiilor publice in Europa, Raport Final al Comisiei Europene, DG MARKT / 2010/02 / C, Berlin: Comisia Europeana
xxi Adelphi (2014), DG MARKT, accesul IMM-urilor la pietele de achizitii publice si de agregare a cererii in UE.
xxii Consiliul National pentru Solutionare a Contestatiilor (2014), Raport de activitate 2013.
xxiii EurActiv (2014), coruptia Achizitiile publice din Romania, Raportul special.
xxiv Comisia Europeana (2014), DG REGIO, Raportul anual de activitate 2013.
xxv Comunicare a Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (2013), Reforma
Administratiei Publice (reforma administratiei publice).
xxvi Documentul european de lucru al Comisiei (2015), Raport de tara Romania 2015, inclusiv o adancime de revizuire privind prevenirea si corectarea dezechilibrelor macroeconomice, COM (2015) 85 final.
xxvii Acordul de Parteneriat (2014) pentru Romania, in conformitate cu articolele 14 si 15 din Regulamentul (UE). N.1303 / 2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 17 decembrie 2013 este disponibil la adresa: http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-2020/acord- parteneriat/PA_2014RO16M8PA001_1_1_ro.pdf
xxviii Guvernul Romaniei (2014), Programul National de Reforma 2014 (Programul national de reforma).
xxix Comisia Europeana (2011), DG REGIO, Evaluarea sistemului de achizitii publice din Romania.
xxx Document al Comisiei Europene al Personalului de lucru (2014), care insoteste recomandarea documentului
de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul national de reforma din Romania 2014 si oferind un aviz al Consiliului privind Programul de convergenta 2014 din Romania, COM (2014) 424 final.
xxxi Comisia Europeana (2011), DG MARKT, achizitiile publice in Europa, costurile si eficienta.