Potrivit celei mai recente prognoze economice, comisia europeanapublicate de Comisia Europeana miercuri, 9 noiembrie, in Romania cresterea PIB-ului real este printre cele mai rapide din Europa si se preconizeaza ca va ramane astfel in orizontul de monitorizare.

Valul de crestere este favorizat de  cresterea consumului ca rezultat al reducerii TVA, maririi salariilor si ratelor scazute ale dobanzilor. Se previzioneaza totodata cresterea inflatiei pe masura ce PIB-ul real il depaseste pe cel potential, iar efectul reducerilor precedente de taxe se estompeaza.

Totodata deficitul de cont curent se asteapta sa se dubleze anul acesta comparativ cu 2015. Estimarile arata ca deficitul bugetar se va mari considerabil, ca urmare a scaderii taxelor si cresterilor salariale in sectorul public.

Aceste dezvoltari la nivel national vin intr-un context european de crestere economica moderata, acompaniata de  eforturi de reducere a deficitelor bugetare.

Pe ansamblul Uniunii Europene se estimeaza ca ritmul cresterii economice va ramane moderat. Consumul privat ar urma sa ramana principalul motor al cresterii pana in 2018, sustinut de o rata pozitiva de ocupare a fortei de munca si salarii pe trend ascendent. Costurile indatorarii raman favorabile cresterii economice, in contextul unei orientari flexibile a politicii monetare. Deficitul bugetar agregat al zonei euro va continua sa scada, orientarea bugetara va ramane nerestrictiva, nivelul investitiilor va continua sa creasca.

Context

Previziunile se bazeaza pe o serie de ipoteze referitoare la elemente externe, cum ar fi cursurile de schimb, ratele dobanzilor si preturile produselor de baza, elaborate la data de 24 octombrie 2016. Cifrele utilizate reflecta asteptarile pietei, determinate pornind de la cea a instrumentelor derivate, la momentul realizarii previziunilor. Toate celelalte date integrate, inclusiv ipotezele privind politicile guvernamentale, sunt cele disponibile pana la data de 31 octombrie 2016, inclusiv.

Previziunile includ numai politicile anuntate in mod credibil si suficient de detaliate. Proiectiile sunt calculate pornind de la ipoteza ca acestea raman neschimbate.

Persoane de contact pentru presa:

Annika BREIDTHARDT (+ 32 2 295 61 53)

Audrey AUGIER (+32 2 297 16 07)

Intrebari din partea publicului larg:

Europe Direct la numarul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

Pagini utile

Comunicat de presa integral: http://europa.eu/rapid/press-release_IP-16-3611_ro.htm

Inregistrarea conferintei de presa sustinute de comisarul european Pierre MOSCOVICI, responsabil pentru afaceri economice si financiare, impozitare si vami: http://ec.europa.eu/avservices/video/player.cfm?ref=I128761

Inregistrarea sesiunii de intrebari si raspunsuri: http://ec.europa.eu/avservices/video/player.cfm?ref=I128762

Previziunile economice de toamna – Pagina si #ecforecast (document disponibil doar in limba engleza)

Explicatii referitoare la previziunile economice europene

Fisa de tara pentru Romania: http://ec.europa.eu/economy_finance/eu/forecasts/2016_autumn/ro_en.pdf

Urmariti activitatea vicepresedintelui Dombrovskis pe Twitter: @VDombrovskis

Urmariti activitatea comisarului Moscovici pe Twitter: @Pierremoscovici

Urmariti activitatea DG ECFIN pe Twitter: @ecfin

Sursa: Reprezentanta Comisiei Europene

Potrivit datelor statistice nationale si de la nivel european, Romania a avut cea mai mare crestere economica din Uniunea Europeana in trimetrul III al acestui an comparativ cu trimestrul II, fiind urmata de Polonia si Slovacia (ambele cu o crestere de 0,9%) si Spania, cu o crestere de 0,8%, potrivit unei estimari preliminare publicat azi de Oficiul European pentru Statistics (Eurostat).

Cu o crestere economica trimestriala de 1,4%, Romania este lider in UE.

Conform estimarilor tot de azi ale Institutului National de Statistica (INS), Produsul Intern Brut (PIB) in  trimestrul III 2015 a fost, in termeni reali, mai mare cu 1,4% comparativ cu trimestrul II 2015.

Economia zonei euro a crescut in trimestrul al treilea cu 0,3% fata de trimestrul precedent, in timp ce la nivelul Uniunii Europene avansul a fost de 0,4%.

Surse:

http://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/7075215/2-13112015-BP-EN.pdf/b1b2ad4f-32ef-4737-abbe-5dc7b91dd1bb

http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/pib/pib_flash/a15/pib_trimIIIr2015.pdf

Tagged with:
 

Potrivit Institutului National de Statistica, fata de Institutul National de Statistica INSacelasi trimestru din anul 2014, Produsul intern brut (PIB) a inregistrat o crestere cu 3,4% pe seria bruta si cu 3,8% pe seria ajustata sezonier.

 

Deasemenea, in semestrul I 2015, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2014, cu 3,8%, atat pe seria bruta cat si pe seria ajustata sezonier.

Evolutia Produsului intern brut trimestrial 2013 – 2015

Trim. I           Trim. II         Trim. III         Trim. IV             An
‐ in % fata de perioada corespunzatoare din anul precedent ‐
Serie bruta 2013 102,1 101,4 104,2 105,2 103,4
2014 104,1 101,5 103 102,7 102,8
2015 104,3 103,4
Serie ajustata sezonier 2013 101,9 102 104 104,7
2014 103,8 102,3 102,9 102,6
2015 103,8 103,8
‐ in % fata de trimestrul precedent ‐
Serie ajustata sezonier 2013 101,1 101,5 100,9 101,2
2014 100,2 100,1 101,4 100,9
2015 101,4 100,1

Datele tabelului (xls) vor putea fi accesate prin fisierul .rar atasat comunicatului pe homepage.

Produsul Intern Brut ‐ date ajustate sezonier ‐   estimat pentru trimestrul II 2015 a fost de 172903,9 milioane lei preturi curente, in crestere – in termeni reali – cu 0,1% fata de trimestrul I 2015 si cu 3,8% fata de trimestrul II 2014.

Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2015 a fost de 349108,0 milioane lei preturi curente, in crestere – in termeni reali – cu 3,8% fata de semestrul I 2014.

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2015 a fost de 162541,0 milioane lei preturi curente, in crestere – in termeni reali – cu 3,4% fata de trimestrul II 2014.

Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2015 a fost de 302717.2 milioane lei preturi curente, in crestere – in termeni reali – cu 3,8% fata de semestrul I 2014.

Contributia categoriilor de resurse si de utilizari la modificarea Produsului intern brut

Categorii de resurse

Comparativ cu varianta provizorie (1), dinamica PIB si a valorii adaugate brute, in trimestrul II 2015, s‐a majorat cu 0,1 puncte procentuale; volumul si contributia impozitelor nete pe produs s‐a majorat cu 0,3, respectiv cu 0,1 puncte procentuale.

Volumul valorii adaugate brute pe ramuri de activitate a inregistrat modificari mai importante in:

 –   Constructii (+3,5 puncte procentuale);

 –   Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor; transport si depozitare; hoteluri si restaurante (+1,0 puncte procentuale).

Datele complete  in format .xls  pot fi accesate prin fisierul .rar atasat comunicatului.

Categorii de utilizari

Din punctul de vedere al utilizarii PIB, modificari semnificative ale contributiei la cresterea PIB, intre cele doua estimari, au inregistrat:

–   formarea bruta de capital fix, de la +1,6% la +2,0%, ca urmare a cresterii volumului sau de la 107,9% la 109,7%;

–   importul de bunuri si servicii, de la +3,4% la +4,2%, ca urmare a cresterii volumului sau de la 107.8% la 109.8%;

–   exportul de bunuri si servicii de la +1,8% la +3,4%, ca urmare a cresterii volumului sau de la 104,2% la 108,1%;

–    cheltuiala pentru consumul final al gospodariilor populatiei, de la +3,8% la +3,5%, ca urmare a reducerii volumului sau de la 105,9% la 105,5%.

Datele complete (xls) pot fi accesate prin fisierul .rar atasat comunicatului pe homepage.

Economia Romaniei a crescut cu 3,7 la sută in primele sase luni ale anului, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Chiar daca avansul este considerabil, este o veste doar pe jumatate buna. Economia nu mai are acelasi ritm de crestere ca in trimestrele anterioare. E adevarat ca in trimestrul al II-lea, PIB-ul a crescut cu 3,2% fata de trimestrul al II-lea din 2014, dar numai cu 0,1 la suta comparativ cu trimestrul I de anul acesta, ceea ce arata ca economia pierde din avant si, de fapt, stagneaza, sunt de parere economistii.

Formula de calcul a PIB este urmatoarea:

PIB= C+G+I+(X-M), unde:

C – consum privat, G – cheltuieli guvernamentale, I – investitiile companiilor in bunuri de capital, X – export, M – import.

PIB-ul include bunurile si serviciile care dispun de piete (sau care ar putea dispune de piete) si produsele care sunt realizate de guvern si institutiile non-profit. Pentru a masura rata de crestere a PIB-ului real, PIB-ul la preturile curente sunt evaluate in preturile anului anterior si modificarile volumului astfel calculate sunt impuse la nivelul unui an de referinta; aceasta se numeste serie in lant. In mod corespunzator, modificarile pretului nu vor mari rata de crestere. PIB-ul real pe cap de locuitor este calculat ca raport al PIB-ului real la populatia medie dintr-un anumit an. Aceste este folosit adesea ca un indicator al bunastarii unei tarii, intrucat este o unitate de masura a venitului mediu net din acea tara. Totusi, nu reprezinta o unitate de masura completa a bunastarii economice. De exemplu, PIB-ul nu include majotatea muncii neplatite din gospodarii. Deasemenea, PIB-ul nu tine cont nici de efectele negative ale activitatii economice, precum degradarea mediului. PIL-ul real pe cap de locuitor se bazeaza pe cifre rotunjite. Discrepantele din tabele dintre totaluri si procente se datoreaza rotunjirilor.

Tagged with:
 

Potrivit Institutului National de Statistica, Comparativ cu trimestrul I 2015, Produsul Intern Brut (PIB) in trimestrul II 2015 a inregistrat, in termeni reali  o crestere de 0.1 %.

 

Fata de acelasi trimestru din anul 2014, Produsul intern brut a inregistrat o crestere cu 3,2% pe seria bruta si cu 3,7% pe seria ajustata sezonier;
In semestrul I 2015, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2014, cu 3,7%, pe seria bruta si cu 3,8% pe seria ajustata sezonier.
Seria ajustata sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculata  ca urmare a includerii estimarilor pentru trimestrul II 2015.
PIB 2000 - 2015

Date in format Excel

Contributia categoriilor de resurse si de utilizari la modificarea Produsului Intern Brut

La cresterea PIB, in semestrul I 2015 fata de semestrul I 2014, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contributii pozitive mai importante având urmatoarele ramuri:

 –    Comertul cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor; transport si depozitare; hoteluri si restaurante (+1,0%), cu o pondere de 17,7% la formarea PIB si al carui volum de activitate s‐a majorat cu 5,6%;

 –    Informatiile si comunicatiile (+0,9%), cu o pondere mai redusa la formarea PIB (7,2%) dar care au inregistrat o crestere semnificativa a volumului de activitate (13,8%);

 –    Industria (+0,5%), cu o pondere de 22,0% la formarea PIB si al carei volum de activitate s‐a majorat cu 2,2%;

 –    Impozitele nete pe produs (+0,5%), cu o pondere de 13,6% la formarea PIB si al caror volum de activitate s‐a majorat cu 4,2%.

Categorii de utilizari

Din punctul de vedere al utilizarii PIB, cresterea s‐a datorat, in principal:

–   cheltuielii pentru consum final al gospodariilor populatiei, al carei volum s‐a majorat cu 5,4% contribuind cu 3,5% la cresterea PIB;

–     formarii brute de capital fix, cu o contributie de +1,5%, consecinta a cresterii cu 8,1% a volumulului sau.

O contributie negativa la cresterea PIB a avut‐o exportul net (‐1,5%), consecinta a cresterii cu 6,3% a exporturilor de bunuri si servicii corelata cu o crestere mai mare a volumului importurilor de bunuri si servicii, cu 9,6%. Este de remarcat, insa, soldul usor pozitiv al balantei de plati.

Economia Romaniei a crescut cu 3,7 la sută in primele sase luni ale anului, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Chiar daca avansul este considerabil, este o veste doar pe jumatate buna. Economia nu mai are acelasi ritm de crestere ca in trimestrele anterioare. E adevarat ca in trimestrul al II-lea, PIB-ul a crescut cu 3,2% fata de trimestrul al II-lea din 2014, dar numai cu 0,1 la suta comparativ cu trimestrul I de anul acesta, ceea ce arata ca economia pierde din avant si, de fapt, stagneaza, sunt de parere economistii.

Formula de calcul a PIB este urmatoarea:

PIB= C+G+I+(X-M), unde:

C – consum privat, G – cheltuieli guvernamentale, I – investitiile companiilor in bunuri de capital, X – export, M – import.

PIB-ul include bunurile si serviciile care dispun de piete (sau care ar putea dispune de piete) si produsele care sunt realizate de guvern si institutiile non-profit. Pentru a masura rata de crestere a PIB-ului real, PIB-ul la preturile curente sunt evaluate in preturile anului anterior si modificarile volumului astfel calculate sunt impuse la nivelul unui an de referinta; aceasta se numeste serie in lant. In mod corespunzator, modificarile pretului nu vor mari rata de crestere. PIB-ul real pe cap de locuitor este calculat ca raport al PIB-ului real la populatia medie dintr-un anumit an. Aceste este folosit adesea ca un indicator al bunastarii unei tarii, intrucat este o unitate de masura a venitului mediu net din acea tara. Totusi, nu reprezinta o unitate de masura completa a bunastarii economice. De exemplu, PIB-ul nu include majotatea muncii neplatite din gospodarii. Deasemenea, PIB-ul nu tine cont nici de efectele negative ale activitatii economice, precum degradarea mediului. PIL-ul real pe cap de locuitor se bazeaza pe cifre rotunjite. Discrepantele din tabele dintre totaluri si procente se datoreaza rotunjirilor.

Tagged with: