Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Bolos, a semnat primele 10 contracte pentru finantarea din fonduri europene a cheltuielilor spitalelor COVID-19. Contractele semnate, in valoare totala de 205,1 milioane lei, sunt finantate in cadrul ProgramulOperaționalui Operational Infrastructura Mare, prin intermediul apelului „Consolidarea capacitatii de gestionare a crizei sanitare COVID-19” in valoare de 350 milioane euro.
Dintre proiectele semnate, 8 sunt de tip A (proiecte de investitii pentru unitatile sanitare publice) si 2 sunt de tip C (investitii pentru directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului).
Beneficiarii finantarilor sunt:
- Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Oradea – 40,1 milioane lei
Proiectul: Cresterea capacitatii de gestionare a crizei sanitare COVID-19 in municipiul Oradea si judetul Bihor – proiect de tip A;
- Institutul Clinic Fundeni – 24,3 milioane lei
Gestionarea in timp util si eficient de catre Institutul Clinic Fundeni a crizei sanitare COVID-19 – proiect de tip A;
- Spitalului Clinic Municipal Filantropia din municipiul Craiova – 48,1 milioane lei
Combaterea raspandirii virusului prin dotarea Spitalului Clinic Municipal Filantropia din municipiul Craiova – proiect de tip A;
- Municipiul Carei – 2,3 milioane lei
Cresterea capacitatii de gestionare a crizei sanitare COVID-19 in municipiul Carei – proiect de tip A;
- Municipiul Bistrita – 870.000 lei
Sprijin pentru persoanele vulnerabile – proiect de tip C;
- Judetul Giurgiu – 4,3 milioane lei
Management eficient anti COVID la nivelul DGASPC Giurgiu Macov – proiect de tip C;
- Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova – 13,3 milioane lei
Consolidarea capacitatii centrului medical din cadrul Serviciul de Protectie si Paza pentru gestionarea crizei sanitare COVID-19 – proiect de tip A;
- Judetul Cluj – 12,2 milioane lei
Dotarea Unitatii de Primire Urgente din cadrul Spitalului Clinic de Urgenta pentru Copii Cluj-Napoca in contextul pandemiei COVID-19 – proiect de tip A;
- Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Pneumoftiziologie Victor Babes Craiova – 48,2 milioane lei
Combaterea Virusului prin Dotarea Spitalului Clinic de Boli Infectioase si Pneumoftiziologie Victor Babes Craiova – proiect de tip A;
- Serviciul de Protectie si Paza – U.M 0149 Bucuresti – 10,2 milioane lei
Consolidarea capacitatii centrului medical din cadrul Serviciul de Protectie si Paza pentru gestionarea crizei sanitare COVID-19 – proiect de tip A.
Pana in prezent, au fost depuse spre evaluare 51 cereri de finantare cu o valoare de 164,2 milioane euro:
- 41 de proiecte de tip A, in valoare de 155,4 milioane euro, prin care 50 de unitati sanitare publice sunt dotate cu echipamente medicale/echipamente de protectie;
- 10 proiecte de tip C, in valoare de 8,8 milioane euro, prin care directiile generale de asistenta sociala sunt dotate cu echipamente de protectie.
Alte 125 cereri de finantare sunt in curs de completare in sistemul informatic MySMIS. Proiectele sunt evaluate de catre Autoritatea de Management pentru Programul Operational Infrastructura Mare (AM POIM), in parteneriat cu Ministerul Sanatatii.
Apelul de proiecte este deschis pana la data de 30 septembrie 2020 si este adresat urmatoarelor categorii de beneficiari:
- Unitati sanitare publice pentru care Ministerul Sanatatii stabileste necesitatea dotarii;
- Ministerul Sanatatii/ alte autoritati publice centrale si autoritati publice locale, sau unitati aflate in subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, pentru achizitii necesare gestionarii crizei de sanatate publica;
- Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta.
UE sprijina redresarea economica in toate statele membre prin injectarea a aproape 2,2 miliarde EUR in 140 de proiecte-cheie de transport. In cazul României, Uniunea Europeana investeste aproape 118 milioane de euro in cadrul a 10 astfel de proiecte. Acestea vor contribui la construirea pe intregul continent a legaturilor de transport care lipsesc, vor sprijini transportul sustenabil si vor crea locuri de munca.
Proiectele vor beneficia de finantare prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE), schema de granturi a UE pentru infrastructura de transport.
Lista celor 10 proiecte selectate din Romania este disponibila aici
- Modernizarea liniei de cale ferata Gara de Nord Bucuresti – Aeroportul International Henri Coanda
Legatura directa dintre Gara de Nord Bucuresti – Aeroportul International Henri Coanda va incuraja mai multi cetateni sa calatoreasca catre aeroport cu trenul.
Finantare UE: €48.4 millioane
- Modernizarea liniei de cale ferata Coslariu – Cluj-Napoca (studiu de fezabilitate)
Proiectul de modernizare va analiza conditia actuala a liniei de cale ferata pentru a identifica zonele cu deficiente si pentru a realiza un studiu de fezabilitate ce va ajuta la pregatirea pasilor necesari pentru urmatoarele etape ale proiectului.
Finantare UE: €9.4 millioane
- Modernizarea liniei de cale ferata Bucuresti – Craiova (studiu de fezabilitate)
Proiectul are ca scop modernizarea liniei de cale ferata Bucuresti – Craiova. Partenerii vor analiza starea curenta a liniei de cale ferata pentru a identifica zonele cu deficiente. Un studiu de fezabilitate va fi realizat, pregatind calea pentru urmatoarele etape ale proiectului.
Finantare UE: €17.4 millioane
- Modernizarea liniei de cale ferata Apahida – Suceava (studiu de fezabilitate)
Proiectul are ca scop modernizarea liniei de cale ferata dintre Apahida si Suceava. Acest proiect va analiza starea curenta a liniei de cale ferata pentru a identifica zonele cu deficiente si va realiza un studiu de fezabilitate ce va pregati calea pentru urmatoarele etape ale proiectului.
Finantare UE: €26.7 millioane
- Modernizarea liniilor si instalatiilor de cale ferata de la Complexul Feroviar Bucuresti Nord (studiu de fezabilitate)
Proiectul are ca scop modernizarea subsistemele de cale ferata (sinele si instalatiile) din cadrul Complexului Feroviar Bucuresti Nord, prin implementarea unui sistem ce asigura interoperabilitate. Partenerii vor analiza starea curenta a infrastructurii feroviare pentru a identifica deficientele acesteia. Un studiu de fezabilitate va fi realizat pentru a pregati calea pentru urmatoarele etape ale proiectului.
Finantare UE: €4.3 millioane
Comisarul pentru transporturi, Adina Valean, a declarat: „Contributia UE in cuantum de 2,2 miliarde EUR la aceasta infrastructura de transport esentiala va contribui la impulsionarea redresarii; ne asteptam ca aceasta contributie sa genereze investitii in valoare de 5 miliarde EUR. Investim in diferite tipuri de proiecte, cum ar fi transportul pe cai navigabile interioare, conexiunile multimodale, combustibilii alternativi sau infrastructura feroviara de mari dimensiuni. Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) este unul dintre instrumentele noastre esentiale pentru crearea unui sistem de transport rezilient si rezistent la crize, care este vital in prezent, dar si pe termen lung.”
Prin intermediul acestui buget UE isi va indeplini obiectivele in materie de clima prevazute de Pactul verde european. Se pune un accent deosebit pe proiectele care consolideaza reteaua feroviara, inclusiv legaturile transfrontaliere si conexiunile cu porturi si aeroporturi. Transportul pe caile navigabile interioare este stimulat printr-o capacitate mai mare si prin conexiuni multimodale mai bune la retelele rutiere si feroviare. In sectorul maritim se acorda prioritate proiectelor de transport maritim pe distante scurte, bazate pe combustibili alternativi, precum si instalarii de surse de alimentare la tarm cu energie electrica in vederea reducerii emisiilor provenite de la navele care stationeaza in porturi.
UE va sprijini 55 de proiecte de infrastructura feroviara care vizeaza reteaua centrala transeuropeana de transport (TEN-T) cu un cuantum total de 1,6 miliarde EUR. Printre aceste proiecte se numara proiectul Rail Baltica, care integreaza statele baltice in reteaua feroviara europeana, precum si tronsonul transfrontalier al liniei de cale ferata dintre Dresda (Germania) si Praga (Cehia).
UE va sprijini, de asemenea, trecerea la combustibili mai ecologici pentru transporturi (19 proiecte), cu aproape 142 milioane EUR. O serie de proiecte implica transformarea navelor astfel incât acestea sa poata functiona cu gaz natural lichefiat (GNL), precum si instalarea infrastructurii corespunzatoare in porturi.
In ceea ce priveste transportul rutier, va fi dezvoltata infrastructura pentru combustibili alternativi, prin instalarea a 17 275 de puncte de incarcare in cadrul retelei rutiere si prin introducerea a 355 de autobuze noi.
Noua proiecte vor contribui la dezvoltarea unui sistem feroviar interoperabil in UE si la operarea continua a trenurilor pe intregul continent prin intermediul Sistemului european de management al traficului feroviar (ERTMS). Modernizarea locomotivelor si a liniilor de cale ferata cu sistemul european unificat de control si comanda al trenului va spori siguranta, va reduce timpul de calatorie si va optimiza utilizarea liniilor de cale ferata. Cele noua proiecte vor beneficia de peste 49,8 milioane EUR.
Context
Proiectele au fost selectate pentru finantare prin intermediul a doua cereri de propuneri competitive lansate in octombrie 2019 (cererea obisnuita de propuneri MIE – Transporturi) si in noiembrie 2019 (cererea de propuneri privind mecanismul de finantare mixta pentru transporturi in cadrul MIE). Contributia financiara a UE se acorda sub forma de granturi, cu diferite rate de cofinantare, in functie de tipul de proiect. Pentru 10 proiecte selectate in cadrul mecanismului de finantare mixta, sprijinul UE urmeaza sa fie combinat cu o finantare suplimentara din partea bancilor (prin intermediul unui imprumut, al unei datorii, al unui aport de capital sau prin orice alta forma de sprijin rambursabil).
Per ansamblu, in cadrul programului MIE sunt disponibile pentru granturi 23,2 miliarde EUR din bugetul UE pentru perioada 2014-2020 in vederea cofinantarii de proiecte privind reteaua transeuropeana de transport (TEN-T in statele membre ale UE. Incepând din 2014, primul an de programare pentru MIE, au fost lansate sase cereri de propuneri de proiecte (una pe an). In total, MIE a sprijinit pâna in prezent 794 de proiecte in sectorul transporturilor, in valoare totala de 21,1 miliarde EUR.
Urmatoarele etape
Pentru ambele cereri, dupa aprobarea de catre statele membre ale UE a proiectelor selectate, Comisia va adopta decizii oficiale de finantare in zilele urmatoare. Agentia Executiva pentru Inovare si Retele (INEA) a Comisiei va semna acordurile de grant cu beneficiarii proiectelor pâna in ianuarie 2021, cel târziu.
Informatii suplimentare
- Mecanismul pentru interconectarea Europei 2014-2019 (prezentare generala in functie de tara)
- Cererea de propuneri MIE 2019 – Mai multe informatii privind proiectele selectate (brosura – 169 de pagini)
- Harti ale proiectelor feroviare din UE
- Lista proiectelor selectate / Lista proiectelor selectate (mecanismul de finantare mixta)
- Lista tuturor proiectelor selectate
- Intrebari si raspunsuri: Cum sunt selectate proiectele?
- Anul european al cailor ferate (2021)
- Infrastructura de transport & investitii
- INEA – Agentia Executiva pentru Inovare si Retele
Sursa: Comisia Europeana
Guvernul a adoptat o Ordonanta de Urgenta prin care sunt simplificate procedurile de achizitii publice ca urmare a deciziei CCR privind functionarea unor instante chemate sa judece contestatii la proceduri de achizitii publice.
Noua ordonanta de urgenta in domeniul achizitiilor publice pune in acord textul actului normativ cu decizia CCR si, in acelasi timp, adopta solutiile pentru accelerarea si simplificarea procedurilor de achizitii publice.
Au fost stabilite termene fixe de evaluare a ofertelor detaliate pe diverse tipuri de proceduri, a fost redus timpul controlului ex ante prin digitalizarea acestui control şi, de asemenea, prin aplicarea unui mecanism informatic pentru proceduri simplificate în evaluarea ofertelor
Ordonanta aduce masuri de ‘flexibilizate a sistemului achizițiilor publice’ este motivata si de riscul pierderii unor fonduri europene, intarzierea unor proiecte de investiții majore si litigiile care intarzie constant graficul de realizare a unor proiecte finantate din fonduri UE.
Evaluatorul ANAP verifica acum o singură data iar termenul maxim de verificare este de 10 zile, nu de 70 de zile. Ulterior, autoritatea contractanta va putea publica respectiva documentatie, care poate fi insotita de un set de observatii sau nu, in functie de cat de bine a fost intocmita. Documentatia va fi vizibila în zona publica unde va putea fi consultata de toti operatorii economici. Evaluatorul ANAP va reveni catre autoritatea contractanta cu un feedback în maxim 5 de zile pentru a se asigura ca totul este in regula si ca au fost intelese toate observatiile transmise, dupa care acest proces continua pana la depunerea ofertelor.
Este mentinuta dispozitia referitoare la obligativitatea verificarii ex-ante pe un esantion de pana la 10% din totalul documentatiilor de atribuire incarcate în SEAP, așa cum fusese stabilita in luna februarie a acestui an prin OUG nr. 23/2020.
O alta masura vizeaza stabilirea unor termene fixe de evaluare a ofertelor si introducerea obligatiei autoritatii contractante de a sanctiona persoanele care se gasesc vinovate de ingreunarea atribuirii contractului de achizitie publica.
Sunt introduse dispozitii cu privire la fluidizarea procesului de evaluare a ofertelor prin aplicarea unui mecanism informatic pentru procedurile simplificate. Acesta presupune accesul comisiilor de evaluare la toate documentele in același timp, astfel incat verificarea tuturor conditiilor sa se poata derula in paralel, pentru o finalizare cat mai rapida a evaluarii.
Tot pentru a asigura o fluidizare a procesului de remedii si cai de atac au fost clarificate anumite aspecte din legislatie care in trecut au condus la intarzieri in practica, in special in situatia marilor proiecte de investitii si infrastructura. Spre exemplu, noul text normativ stabileste in mod expres termenul de la care incepe sa curga termenul de depunere a contestatiilor formulate impotriva documentatiei de atribuire publicata in SEAP.
Alte modificari de simplificare a legislatiei din domeniu vizeaza urmatoarele aspecte:
- clarificarea faptului ca achizitia directa nu intra in competenta CNSC de solutionare a contestatiilor;
- stabilirea termenelor din cuprinsul legislatiei privind remediile si caile de atac în zile calendaristice;
- clarificarea faptului ca daca se plateste cautiune nu mai trebuie platita si taxa de timbru;
- clarificarea faptului ca lipsa constituirii cautiunii determina sanctiunea inadmisibilitatii acesteia;
- cresterea transparentei prin extinderea obligatiei de publicare a tuturor modificarilor contractuale la nivel national;
- clarificarea faptului ca obligatia de publicare in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se raporteaza la valoarea estimata a achizitiei (care poate fi impartita in mai multe contracte) si nu la valoarea estimata a contractului;
- transpunerea corecta a prevederilor Directivelor privind serviciile sociale prin implementarea regimului light-touch, intrucat in prezent acest tip de servicii este supra-reglementat la nivel national.
Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice:
- Clarificarea, prin introducererea unui nou alineat la articolul 57, a aspectului referitor la confidentialitatea ofertelor sau a elementelor componente ale acestora, raportat la faptul ca nu se justifica de catre operatorii economici participanti la procedura de atribuire confidentialitatea.
Modificarea art. 165 in vederea clarificarii si eliminarii situatiilor artificiale de excludere de la o procedura de atribuire in ceea ce priveste plata taxelor si impozitelor.
De asemenea, schimbarile preconizate sunt legate de transpunerea corecta si completa a art. 41 paragraful al treilea, art. 57 alin. (6) si prima parte a art. 72 alin. (4) din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizitiile publice si de abrogare a Directivei 2004/18/CE, prevederi care au in vedere urmatoarele aspecte:
- justificarea de catre autoritatea contractanta a masurilor pe care aceasta le ia pentru a se asigura ca participarea unui candidat/ofertant la procedura de atribuire nu este de natura a denatura concurenta in conformitate cu prevederile art. 140 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, justificare care se realizeaza in raportul procedurii.
- candidatii sau ofertantii trebuie sa aiba posibilitatea de a demonstra ca implicarea lor in pregatirea procedurii de achizitie nu poate denatura concurenta, inainte de orice excludere;
- in cazul in care operatorii economici se afla intr-una dintre situatiile stipulate la art. 164 si 167, acestia pot lua masuri de remediere a situatiei, masuri care vor fi evaluate de catre autoritatea contractanta tinându-se seama de gravitatea si circumstantele particulare ale infractiunii sau abaterii, iar daca masurile respective sunt considerate insuficiente de catre autoritatea contractanta, aceasta transmite operatorului economic o expunere a motivelor respectivei decizii.
- o modificare a unui contract de achizitie publica/acord-cadru pe perioada de valabilitate este considerata modificare substantiala in atunci când, prin aceasta modificare, contractul/acordul-cadru prezinta caracteristici care difera in mod substantial de cele ale documentului initial.
- De asemenea, o modificare care se impune pentru a urgenta procesul de achizitie publica si pentru eliminarea blocajelsor cu caracter subiectiv este impunerea unor termene fixe de evaluare a ofertelor, detaliate pe tipuri de proceduri, precum si introducerea obligatia autoritatii contractante de a sanctiona persoanele care se gasesc vinovate de tergiversarea atribuirii contractului de achizitie publica.
Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale
In ceea ce priveste Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale schimbarile preconizate sunt legate de transpunerea corecta si completa a art. 59 paragraful al treilea, art. 80 alin. (1) si prima parte a art. 89 alin. (4) din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizitiile efectuate de entitatile care isi desfasoara activitatea in sectoarele apei, energiei, transporturilor si serviciilor postale si de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 94 din 28 martie 2014, prevederi care au in vedere urmatoarele aspecte:
- justificarea de catre autoritatea contractanta a masurilor pe care aceasta le ia pentru a se asigura ca participarea unui candidat/ofertant la procedura de atribuire nu este de natura a denatura concurenta in conformitate cu prevederile art. 149 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, justificare care se realizeaza in raportul procedurii.
- candidatii sau ofertantii trebuie sa aiba posibilitatea de a demonstra ca implicarea lor in pregatirea procedurii de achizitie nu poate denatura concurenta, inainte de orice excludere;
- in cazul in care operatorii economici se afla intr-una dintre situatiile stipulate la art. 177, 178 si 180, acestia pot lua masuri de remediere a situatiei, masuri care vor fi evaluate de catre autoritatea contractanta tinându-se seama de gravitatea si circumstantele particulare ale infractiunii sau abaterii, iar daca masurile respective sunt considerate insuficiente de catre autoritatea contractanta, aceasta transmite operatorului economic o expunere a motivelor respectivei decizii.
- o modificare a unui contract de achizitie sectoriala/acord-cadru pe perioada de valabilitate este considerata modificare substantiala in atunci când, prin aceasta modificare, contractul/acordul-cadru prezinta caracteristici care difera in mod substantial de cele ale documentului initial.
Modificarea art. 178 in vederea clarificarii si eliminarii situatiilor artificiale de excludere de la o procedura de atribuire in ceea ce priveste plata taxelor si impozitelor. Clarificarea, prin introducererea unui nou alineat la articolul 70, a aspectului referitor la confidentialitatea ofertelor sau a elementelor componente ale acestora, raportat la faptul ca nu se justifica de catre operatorii economici participanti la procedura de atribuire confidentialitatea.
De asemenea, o modificare care se impune pentru a urgenta procesul de achizitie publica si pentru eliminarea blocajelsor cu caracter subiectiv este impunerea unor termene fixe de evaluare a ofertelor, detaliate pe tipuri de proceduri, precum si introducerea obligatia autoritatii contractante de a sanctiona persoanele care se gasesc vinovate de tergiversarea atribuirii contractului de achizitie publica.
Totodata, se completeaza articolul 37 alineatul (3) cu o noua literea in vederea exceptarii de la aplicarea legii a contractelor ce au ca obiect servicii de certificare si autentificare a documentelor care sunt prestate de notari publici potrivit dispozitiilor legale, in vederea conformarii cu prevederilor directivei europene.
Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii
- Schimbarile preconizate in cazul Legii nr. 100/2016 sunt legate de transpunerea corecta si completa a art. 38 alin. (8) primul paragraf si 41 alin. (2) si (3) din Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 94 din 28 martie 2014, prevederi care vizeaza stabilirea obligativitatii de excludere dintr o procedura de atribuire in anumite situatii, precum si stabilirea criteriilor de atribuire a unui contract de concesiune, in sensul ca autoritatea contractanta nu trebuie sa aiba o libertate de alegere nelimitata a acestor criterii.
- Totodata, in cazul in care criteriile de atribuire au fost publicate la momentul publicarii anuntului de concesionare, iar ordinea de importanta a acestora este necesar a se modifica pentru a se tine seama de o solutie inovatoare ofertata, autoritatea sau entitatea contractanta publica un nou anunt de concesionare, cu respectarea termenelor minime prevazute de legislatie. Totodata, aceasta modificare nu trebuie sa conduca la discriminare.
Au mai fost clarificate anumite sintagme legate de diferenta dintre autoritati si entitati contractante.
Legea nr. 101/2016:
Clarificarea a ceea ce inseamna act al autoritatii contractante de la art. 3 alin. (1) lit. a) prin precizarea clara ca achizitia directa nu intra in competenta CNSC de solutionare a contestatiilor.
Se modifica prevederile legii astfel incât la nivelul acesteia sa existe doar termene in zile calendaristice, fiind modificate termenele din zile lucratoare in zile calendaristice. Este necesara modificarea alineatului (5) de la art. 4 pentru acuratetea textului si corelarea cu prevederile art. 521 din cadrul proiectul de lege.
Termenul prevazut la alin. (1) lit. b) de la art. 8 se modifica, motivat de faptul ca termenul de 5 zile calendaristice s-a dovedit a fi in practica un impediment in a depune contestatii intrucat daca comunicarea rezultatului este realizata intr-o zi de vineri, deja din 5 zile 2 sunt pierdute cu weekend-ul, motiv pentru care intrucat s-au modificat toate termenele din Legea 101 astfel incât sa fie calendaristice s-a marit termenul de depunere contestatii in cazul procedurilor care nu sunt cu plublicare in JOUE pentru a acorda un tratament corect in ceea ce priveste posibilitatea reala de a depune contestatie.
La articolul 8 se introduce un nou alineat pentru pentru aplicarea corespunzatoare a principiului transparentei si pentru stabilirea in mod expres a termenului de la care incepe sa curga termenul de depunere a contestatiilor formulate impotriva documentatiei de atribuire publicata in SEAP, prevedere care anterior de OUG nr. 45/2018 se regasea la art. 6 alin. (3) Legea nr. 101/2016 in prezent abrogat.
Alineatul (2) de la articolul 9 se impune a fi modificat pentru a da eficienta principiului „probatio incumbit ei qui dicit, non qui negat”, in sensul ca sarcina probei revine aceluia care afirma ceva, si nu aceluia care neaga.
Alineatul (4) de la articolul 9 se impune a fi modificat pentru concordanta cu art. 59 alin. (4) din Legea 101/2016 – astfel incat sa se inteleaga ca termenul de asteptare nu este intrerupt de solutionarea contestatiei – deci ca autoritatea contractanta poate semna contractul imediat ce are decizia CNSC favorabila ei, intrucat pe perioada solutionarii contestatiei de catre CNSC s-a implit si termenul de asteptare.
Alin. (1) al art. 17 se modifica pentru corelare terminologie Lege 98 si lege 99 – solicitari de participare in loc de candidaturi si reglementarea si pentru concursul de solutii unde se depun proiecte.
La art. 17 dupa alin. (3) se introduce un nou alineat, alin. (4) pentru asigurarea celeritatii. Art. 19 alin. (1) se modifica pentru corelare cu modificarea adusa Legii nr. 98/2016 si Legii nr. 99/2016 potrivit careia informatiile indicate de operatorii economici ca fiind confidentiale, inclusiv secrete tehnice sau comerciale si elementele confidentiale ale ofertelor, trebuie sa fie insotite de dovada care le confera caracterul de confidentialitate.
Art. 27 alin. (9) se modifica pentru corelare cu modificarea adusa Legii nr. 98/2016 si Legii nr. 99/2016 potrivit careia informatiile indicate de operatorii economici ca fiind confidentiale, inclusiv secrete tehnice sau comerciale si elementele confidentiale ale ofertelor, trebuie sa fie insotite de dovada care le confera caracterul de confidentialitate. Art. 27 alin. (11) pentru corelare cu modificarea adusa Legii nr. 98/2016 si Legii nr. 99/2016 potrivit careia informatiile indicate de operatorii economici ca fiind confidentiale, inclusiv secrete tehnice sau comerciale si elementele confidentiale ale ofertelor, trebuie sa fie insotite de dovada care le confera caracterul de confidentialitate.
Art. 31 alin. (1) si (2) se modifica prin introducerea sanctiunii respingerii plangerii ca tardiva daca nu este comunicata corect – pentru echitate si corelare intre cele doua alineate.
Art. 34 alin. (2) se modifica in sensul ca se introduce expres ca se va da un termen diferit pentru solutionarea pe fond – majoritatea instantelor asa fac, dar pt a evita situatia in care nu se acorda termen pentru a putea pregati sustinerea solutionarii pe fond a contestatiei.
Art. 34 alin. (3) se modifica pentru a evita interpretarile cu privire la cine si daca trebuie sa se solicite aplicarea dispozitiilor art. 58-60, astfel incat sa fie evident ca instanta o poate face fara sa i se solicite.
Art. 34 alin. (4) se modifica in sensul ca se introduce expres ca se va da un termen diferit pentru solutionarea pe fond – majoritatea instantelor asa fac, dar pt a evita situatia in care nu se acorda termen pentru a putea pregati sustinerea solutionarii pe fond a contestatiei.
Dupa art. 36 se introduce un nou articol, art. 361 pentru a se evidentia ca daca se plateste cautiune nu mai trebuie platita si taxa de timbru.
ART. 47 alin. (1) lit. e) se modifica pentru corelare cu art. 101 din Legea 161/2003 – ANI (incompatibilitati magistrati).
Art. 50 alin. (7) se modifica pentru celeritate in solutionarea dosarului.
La art. 50 dupa alin. (10) se introduc doua noi alineate, alin. (11) si alin. (12) pentru a se clarifica faptul ca, contestatiile se conexeaza chiar si atunci cand avem mai multe loturi – pentru a evita decizii neunitare pentru aceeasi speta.
Art. 501 alin. (2) se abroga avand in vedere reglementarea de la art. 50 alin. (2).
Art. 501 alin. (4) se modifica pentru claritate – sa se inteleaga ca pot fi transmise in oricare din cele trei modalitati, fara ca transmiterea prin posta sa fie obligatorie.
Art. 51 alin. (5) se modifica in sensul ca se introduce expres ca se va da un termen diferit pentru solutionarea pe fond – majoritatea instantelor asa fac, dar pt a evita situatia in care nu se acorda termen pentru a putea pregati sustinerea solutionarii pe fond a contestatiei.
Art. 53 alin. (1) se modifica in sensul ca se introduce doar pentru derulare/executare contract posibilitatea de a alege sectia de contencios administrativ in functie fie de sediul autoritatii, fie de sediul/domiciliul reclamantului – pentru a putea merge pe solutionare mult mai rapida in Bucuresti atunci cand autoritatea este din provincie dar reclamantul are sediul/domiciliul in Bucuresti.
Dupa alin. (1) al articolului 53 se introduce un nou alineat, alin. (11) prin care se introduce tribunalul in loc de instanta civila de drept comun, se elimina judecatoria pt valori pana intr-un milion. Pentru a exista unitate in solutionare trebuie sa fie toate la tribunal (nu si Curte).
Art. 55 alin. (5) se modifica in sensul ca se introduce expres ca se va da un termen diferit pentru solutionarea pe fond – majoritatea instantelor asa fac, dar pt a evita situatia in care nu se acorda termen pentru a putea pregati sustinerea solutionarii pe fond a contestatiei.
Art. 56 se modifica astfel incât sa vizeze doar litigiile legate de derularea contractului.
Art. 59 alin. (1), lit. b) pentru corelare cu modificarea termenului de depunere contestatie in cadrul procedurilor care nu sunt cu plublicare in JOUE pentru a acorda un tratament corect in ceea ce priveste posibilitatea reala de a depune contestatie, corelat cu marirea termenului de asteptare de la 6 la 8 zile pentru a evita semnarea contractului inainte de expirarea noului termen de contestare de 7 zile (in loc de 5).
Modificarea art. 611 este necesara pentru clarificarea textului de lege.
Raportat la practica CNSC care permite constituirea ulterioara a cautiunii se impune stabilirea unui termen limita calculat de la data depunerii contestatiei. Se precizeaza ca lipsa constituirii cautiunii determina sanctiunea inadmisibilitatii acesteia.
La termenul acordat de catre CNSC operatorilor pentru constituirea cautiunii se adauga si parcursul postal al adresei de corespondente, motiv pentru care se impune stabilirea expresa a unui termen pentru a da eficienta principiului celeritatii. Se propune eliminarea cautiunii pentru contestatiile judiciare corelativ cu propunerea de
instituire a unei taxe de timbru pentru aceste contestatii.
In etapa de atribuire nu exista o valoare stabilita a contractului, aceasta fiind valabila doar dupa finalizarea procedurii de atribuire prin semnarea contractului. A se vedea in acest sens si Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 2/2015: „in cadrul procedurii de atribuire, conform datelor publicate de autoritatea contractanta in sistemul electronic de achizitii publice (SEAP), contractul de achizitie publica ce urmeaza a fi incheiat are doar o valoare estimata, care nu este corespunzatoare valorii finale consemnate in contractul ce urmeaza a fi incheiat dupa finalizarea procedurii de atribuire”.
Pentru clarificarea modalitatii de restituire a recipiselor de constituire a cautiunilor, a termenului de solutionare a acestor cererii si a cailor de atac si a termenelor de formulare a acestora. Calea de atac impotriva deciziilor CNSC este plângerea iar cea impotriva sentintelor judecatoreste este recursul. Termenul de 15 zile reglementat de Legea contenciosului administrativ pentru exercitarea recursului, lege care completeaza Legea nr. 101/2016, este mai mare decât cel de formulare a plângerilor/ recursurilor prin care se solutioneaza pe fond contestatiilor (art. 29 si art. 51 alin. (3) Legea nr. 101/2016). In forma actuala nu este reglementat un termen de solutionare a cererilor de restituire si nici momentul exact de depunere a acestora.
Se elimina impartirea in functie de valoare estimata si valoare oferta castigatoare. Astfel, toate cautiunile se raporteaza la valoarea estimata, fiind stabilite plafoane daca sunte depuse contestatii cu privire la DA/clarificari DA sa avem suma mai mica si daca avem contestatii in etapa de evaluare oferte sa avem sume mai mari.
Introducerea unui termen pentru raspunsul AC cu privire la retinerea sau nu a cautiunii astfel incât sa poata fi deblocata cautiunea mai repede.
O.U.G. nr. 13/2015 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice
Modificarile aduse Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 13/2015 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice se impun ca urmare a reorganizarii Guvernului si trecerera ANAP in subordinea Secretariatului General al Guvernului.
Totodata, este necesara completarea actului normativ, in vederea intaririi functiei de initiere si elaborare a documentelor de politica publica in domeniul achizitiilor publice, si de asemenea clarificarea tipurilor de documente de politica publica pe care ANAP are dreptul de a le initia si elabora. De asemenea, este necesara introducerea denumirii exacte a documentului de politica publica privind profesionalizarea persoanelor implicate in domeniu, in vederea facilitarii adoptarii acestuia prin act normativ.
Referitor la O.U.G. nr. 98/2017 privind functia de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achizitie publica, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale si a contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii:
Având in vedere ca prevederile art. 5 alin. (2) din Ordonanta de urgenta nr. 98/2017, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt modificate, respectiv procesul de control ex ante nu mai este voluntar, a fost eliminat ”voluntar” din textul prezentului aliniat. Ca urmare a schimbarii modului de realizare a controlului ex ante din voluntar in obligatoriu, este necesara corelarea si altori articole din cuprinsul actului normativ.
De asemenea, pentru eficietizarea controlului ex ante, interventia ANAP in procesul de achizitie publica de la nivelul autortatii contractante se va realiza o singura data, prin emiterea avizului conform care se va realiza exclusiv prin SEAP.
Intrucât textul art. 11 din Ordonanta de urgenta nr. 98/2017, cu modificarile si completarile ulterioare, este modificat in sensul ca „ANAP efectueaza controlul de calitate si regularitate o singura data” nu se mai poate sti care sunt aspecte de calitate acceptate de catre autoritatea/entitatea contractanta, motiv pentru care au fost eliminate aceste precizari din textul prezentului articol.
Având in vedere ca din practica cererile de conciliere au fost solutionate in termen de 15 zile si ca se doreste reducerea timpului de derulare a procedurilor de atribuire, s-a redus termenul de solutionare a acestora.
Din practica a rezultat ca este necesar ca prin decizia de conciliere sa se modifice atât constatarile cât si/sau masurile dispuse prin avizul conform conditionat motiv pentru care s-a modificat prezentul articol prin introducerea sintagmei „si/sau masurilor de remediere”.
Alte prevederi
Prin prezentul proiect legislativ se prevede ca proiectele de infrastructura finantate din fonduri europene sunt considerate proiecte de interes prioritar, fiind necesare reglementari specifice, astfel incât sa se urgenteze finalizarea procedurilor de achizitie si sa se demareze implementarea contractelor, in conformitate cu calendarul din planurile de achizitii, incluse in contractele de finantare.
Principalele masuri stabilite prin proiectul de ordonanta de urgenta vizeaza urmatoarele aspecte:
- prevederi care sa reduca timpul alocat controlului ex ante, fara a afecta calitatea acestui control, prin digitalizarea acestui control, respectiv derularea sa integral digitalizat, prin mijloace electronice in toate fazele sale, fara a fi necesara deplasarea personalului ANAP desemnat in acest sens la sediul autoritatii contractante, cu exceptia situatiilor in care procedurile de atribuire nu se desfasoara prin mijloace electronice;
- stabilirea de sanctiuni pentru nerespectarea termenelor legale in ceea ce priveste nerespectarea termenelor stabilite prin normele metodologice de aplicare a OUG nr. 98/2017, coroborat cu echivalarea acordarii unui aviz tacit conform neconditionat pentru autoritatea/entitatea contractanta, respectiv a acelui tip de aviz conform pentru situatiile când nu se constata abateri cu privire la aspectele de calitate si/sau de regularitate cuprinse in listele de verificare.
Totodata, nerespectarea de catre personalul ANAP a termenelor prevazute in normele metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 98/2017, pentru emiterea avizului conform in urma controlului ex-ante, constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare. - Digitalizarea controlului ex-ante este o masura corelata cu prevederile OUG nr. 65/2020 privind unele masuri pentru digitalizarea sistemului de coordonare si gestionare a fondurilor europene structurale si de investitii pentru perioada de programare 2014-2020;
- pentru realizarea achizitiilor simplificate, autoritatile contractante aplica mecanismul informatic pentru proceduri simplificate, respectiv un mecanism care se operationaliza in SEAP de catre Autoritatea pentru Digitalizarea României, constând in fluidizarea procesului de evaluare a ofertelor si care presupune derularea procedurii simplificate intr o singura etapa – se va asigura accesul la toate documentele in acelasi timp, astfel incât verificarea tuturor conditiilor – motive de excludere/calificare/tehnic si financiar sa se poata derula in paralel si sa se finalizeze cât mai rapid evaluarea;
- verificarea documentelor justificative care dovedesc informatiile cuprinse in DUAE se va face numai pentru ofertantul clasat pe primul loc si numai dupa intocmirea clasamentului, stabilindu-se un termen de 5 zile lucratoare pentru prezentarea acestor documente, cu posibilitatea de prelungire cu maxim 5 zile lucratoare, la solicitarea motivata a ofertantului respectiv.
Aceasta abordare va conduce la limitarea numarului de documente verificate numai la cele relevante pentru rezultatul evaluarii si implicit la reducerea perioadei de evaluare si a costurilor operatorilor economici;
- limitarea numarului de clarificari solicitate in cazul proiectelor finantate din fonduri europene, in situatia in care informatiile sau documentele prezentate de catre operatorii economici sunt incomplete sau eronate sau in situatia in care lipsesc anumite documente – de regula se vor solicita clarificari cel mult de doua ori pentru fiecare faza a procesului de evaluare, dar, atunci când in urma primirii raspunsurilor sunt necesare alte clarificari, acestea vor fi permise in cazuri exceptionale, cu respectarea principiilor tratamentului egal si al transparentei;
- extinderea obligatiei de publicare a modificarilor contractuale la nivel national pentru indeplinirea conditiei favorizante „achizitii publice” – “Mecanisme eficiente de monitorizare a pietei achizitiilor publice”, conditie necesara pentru viitoarea perioada de programare.
Astfel, in SEAP, se vor publica informatii suplimentare fata de cele permise de formularul standard JOUE, deoarece trebuie sa existe date certe despre executia contractelor de achizitii, in timp real, respectiv durata, pret final sau motive de incetare a contractelor, date ce vor fi preluate in raportari si analize de sistem; - instituirea obligatiei de a publica in sectiunea dedicata din SEAP modificarile contractelor de achizitie publica/sectoriala/acordurilorcadru, astfel incât sa rezulte durata si pretul final la finalizarea sa incetarea acestora, dupa executia integrala a obligatiilor contractuale sau dupa incetarea contractelor din orice alt motiv, in scopul asigurarii transparentei si indeplinirii conditiei favorizante achizitii publice;
- angajarea de personal suplimentar, pe perioada determinata, pentru proiecte de infrastructura finantate din fonduri europene, care sa sprijine procesul de evaluare, pentru a asigura incadrarea in termenele stabilite in calendarele achizitiilor, calitatea si rezultatul evaluarii, conform prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 325/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea conditiilor de infiintare a posturilor in afara organigramei si a criteriilor pe baza carora se stabileste procentul de majorare salariala pentru activitatea prestata in proiecte finantate din fonduri europene nerambursabile, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 14 mai 2018, cu stabilirea de cerinte privind calificarea de experti in achizitii publice sau persoane cu calificare si experienta relevante in domeniul obiectului achizitiei.
- In acest sens, se confera posibilitatea ca autoritatile contractante sa angajaze personal de specialitate, in domenii de expertiza tehnica ce nu sunt acoperite de personalul autoritatilor contractante, care sa sprijine, prin raspuns la clarificari primite de la ofertanti, procesul de evaluare tehnica si financiara a achizitiei publice.
- Se face astfel referire la categoria de experti in scopul clarificarii cadrului legal aplicabil si stabilirii de cerinte privind calificarea de experti in achizitii publice sau persoane cu calificare si experienta relevante in domeniul obiectului achizitiei. Totodata, a fost precizata in mod explicit Hotarârea Guvernului nr. 325/2015, pentru ca beneficiarii sa cunoasca prevederile legale aplicabile.
In vederea eficientizarii procedurilor de achizitii publice, prin consultarea unei piete relevante pentru proiectele de infrastructura se creeaza cadrul legal pentru reglementarea ulterioara a urmatoarelor aspecte:
- a) aprobarea prin hotarâre a Guvernului a mecanismului pentru crearea si utilizarea bazei de date cu utilaje si echipamente de care pot dispune operatorii economici care desfasoara activitati in domeniul proiectelor de infrastructura – acest mechanism va permite verificarea disponibilitatii si functionalitatii utilajelor si echipamentelor de care dispun operatorii economici care desfasoara activitati in domeniul proiectelor de infrastructura;
- b) aprobarea prin ordin al ministrului transporturilor, infrastructurii si comunicatiilor a metodologiei de elaborare a listei oficiale a operatorilor economici agreati in domeniul proiectelor de infrastructura aflate in competenta Ministerului Transporturilor, Infrastructurii si Comunicatiilor – lista care va permite scurtarea perioadei de evaluare, mai ales in cazul procedurilor simplificate sau când operatorii economici trebuie sa detina anumite certificate/autorizatii/agremente;
- c) aprobarea prin ordin al ministrului lucrarilor publice, dezvoltarii si administratiei a metodologiei de elaborare a listei oficiale a operatorilor economici agreati in domeniul proiectelor de infrastructura aflate in competenta Ministerului Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei.
Totodata, prin prezentul proiect de act normativ, se propune suplimentarea schemelor de personal ale celor doua instante cu volum mare de activitate in materia achizitiilor publice – Curtea de Apel Bucuresti si Tribunalul Bucuresti – cu 25 de posturi de grefier, 15 posturi alocate Curtii de Apel Bucuresti si 10 posturi Tribunalului Bucuresti.
Textul actului normativ poate fi consultat in intregime la sectiunea Legislatie/Legislatie nationala din site-ul ANAP sau accesand urmatorul link, privind ordonanta de urgenta.
Sursa: www.digi24.ro, https://hotnews.ro, www.agerpres.ro, ANAP
Firmele care nu au un actionariat transparent, cu actiuni la purtator, nu vor putea participa la procedurile de achizitie publica, potrivit unui proiect de lege adoptat in Camera Deputatilor.
“Autoritatea contractanta este obligata sa excluda din procedura de atribuire orice operator economic, organizat ca societate pe actiuni, al carui capital social este reprezentat prin actiuni la purtator si care nu face dovada identitatii detinatorilor/ beneficiarilor reali ai actiunilor la purtator“, se arata in textul legii adoptate.
Proiectul completeaza Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice, in sensul ca societatile comerciale care au decis sa aiba un actionariat netransparent sa nu poata participa la procedurile de achizitie publica, respectiv excluderea din procedura de atribuire a oricarui operator astfel de economic.
“In vederea respectarii principiilor transparentei si tratamentului egal, autoritatea contractanta are dreptul de a solicita, iar operatorul economic are obligatia de a comunica datele de identificare a detinatorilor/beneficiarilor reali ai actiunilor la purtator, in situatia in care forma de organizare a operatorului economic ofertant/candidat, tert sustinator sau subcontractant la procedura este de societate pe actiuni, cu capital social reprezentat prin actiuni la purtator”, prevede proiectul.
Potrivit textului adoptat, reprezentantul legal al operatorului economic depune o declaratie pe propria raspundere cu privire la detinatorii/beneficiarii reali ai actiunilor la purtator, sub sanctiunile prevazute de art. 326 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.
Cazurile in care ofertantul individual/ofertantul asociat/candidatul/subcontractantul propus/tertul susţinător organizat ca societate pe actiuni cu capital social reprezentat prin actiuni la purtator nu respecta aceste prevederi reprezinta situatii potenţial generatoare de conflict de interese, au decis deputaţii.
Firmele cu actiuni la purtator urmau sa dispara dupa data de 1 ianuarie 2021, ca efect al modificarii legii 129/2019, privind prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului.
Cele mai noi contracte atribuite prin licitatie publica, le gasiti la noi pe: www.licitatie-publica.ro
Sursa: www.cdep.ro
Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei (MLPDA) va gestiona, in urmatorii 10 ani, proiecte nationale cu o valoare totala de peste 95 miliarde lei incluse in Planul National de Investitii si Relansare Economica (PNIRE).
Ministerul Sanatatii a lansat procedura de achizitie prin negociere directa a peste 90 de milioane de masti pentru persoanele vulnerabile.
Conform ordonantei de urgenta adoptata de Guvern in 21 mai, fiecare persoana din categoriile considerate vulnerabile va primi 50 de masti pentru o perioada de doua luni. In acest scop, Guvernul a suplimentat bugetul Ministerului Sanatatii, din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, cu 230 de milioane de lei.
Conform invitatiei de participare la achizitie, Ministerul Sanatatii intentioneaza sa cumpere intre 90 si 115 milioane de masti de protectie faciala, la pretul estimat pe bucata de 1,68 lei fara TVA.
Pretul total estimat este de 151,2 – 196,2 milioane de lei fara TVA.
Anuntul de Intentie si detalii, gasiti aici: Achiziţa publica de măşti chirurgicale (măşti faciale de uz medical) pentru familiile şi persoanele defavorizate de pe raza unităţilor administrativ-teritoriale, în contextul pandemiei cauzată de coronavirusul COVID-19
Este vorba despre un acord-cadru care va avea contracte subsecvente, in functie de comenzi, care vor fi facute si vor trebui livrate catre directiile de sanatate publica din fiecare judet si din municipiul Bucuresti. Durata acordului-cadru este de 90 de zile.
Criteriul de atribuire este “cel mai bun raport calitate pret“, astfel: pretul are 40 de puncte, termenul de livrare 30 de puncte, iar cantitatea ofertata 30 de puncte.
Mastile trebuie sa fie clasa de risc I, tip II, cu minimum 3 straturi, lama nazala, fabricate din material netesut hipoalergenic, nesteril si cu o eficienta de filtrare bacteriana ridicata BFE mai mare de 98%, cu termen de valabilitate de 3 ani.
Aceste masti vor fi cumparate de Ministerul Sanatatii, urmare a legii prin care Parlamentul a aprobat instituirea starii de alerta si prin care ministerul a fost desemnat sa asigure mastile de protectie pentru persoanele din categoriile vulnerabile.
In 21 mai, Guvernul a adoptat ordonanta de urgenta 78, prin care a suplimentat bugetul Ministerului Sanatatii cu suma de 230 de milioane de lei si a stabilit ca vor beneficia de 50 de masti gratuite, pentru o perioada de doua luni, urmatoarele categorii de persoane:
- a) persoanele din familiile beneficiare ale ajutorului social acordat in baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare;
- b) persoanele din familiile beneficiare de alocatie pentru sustinerea familiei acordata in baza Legii nr. 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
- c) pensionarii sistemului public de pensii ale caror drepturi sunt de pana la 704 lei inclusiv, reprezentand nivelul indemnizatiei sociale pentru pensionari prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobata prin Legea nr. 196/2009, cu modificarile ulterioare;
- d) persoanele incadrate in grad de handicap care realizeaza venituri exclusiv din prestatiile sociale prevazute de art. 42 si 58 din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Pentru anunturi similare urmariti: www.licitatie-publica.ro sau abonati-va la alerte pe email, Completand Formularul de Inscriere!
Comisia Europeana a aprobat o investitie in valoare de 47 de milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regionala, pentru a construi si echipa un spital de urgenta in Cluj, care va deservi regiunea de nord-vest a Romaniei, predominant rurala.
Acest proiect consta intr-un spital de urgenta cu aproape 850 de paturi, dotat cu tehnologie avansata, care sa asigure servicii medicale de urgenta de o calitate mai buna si accesul la servicii medicale salvatoare de vieti. Spitalul va oferi ingrijiri medicale secundare si tertiare, dar si asistenta medicala primara si servicii de baza, precum chirurgia generala si medicina interna.
Comisarul pentru coeziune si reforme, Elisa Ferreira, a declarat: O mai buna calitate a vietii cetatenilor, indiferent de locul in care traiesc, reprezinta principala prioritate a politicii de coeziune a UE. Prin faptul ca le asigura tuturor pacientilor servicii medicale adecvate, inclusiv celor care locuiesc in zone rurale indepartate, acest proiect contribuie la mentinerea sanatatii tuturor, fara exceptii, ceea ce este deosebit de important in vremuri de pandemie globala.
Spitalul va apartine unei retele de spitale regionale de urgenta, menita sa imbunatateasca sistemul de sanatate din Romania si sa asigure o abordare multidisciplinara a tratarii cazurilor complexe. In plus, acest proiect va spori accesul la asistenta medicala pentru persoanele care traiesc in zone rurale sau sarace. Acest lucru va contribui la asigurarea diagnosticarii si a tratamentului timpurii si, astfel, la reducerea ratei mortalitatii si a dizabilitatilor pe termen lung.
Nu in ultimul rand, spitalul va fi un mediu de lucru atractiv pentru medici si asistenti medicali, ceea ce va contribui, de asemenea, la combaterea fenomenului exodului de creiere din randul personalului medical din regiune.
Se preconizeaza ca proiectul va fi operational incepand din anul 2026.
Sursa: Comisia Europeana
Vezi cele mai noi Licitatii Publice, cu Un Cont Gratuit Aici!
Consiliul Judetean (CJ) Cluj anunta deschiderea ofertelor depuse de firmele interesate sa restaureze ansamblul monument istoric Castel Bánffy din satul Rascruci, judetul Cluj.
Valoarea totala estimata a lucrarilor de restaurare si conservare, care vor trebui realizate in maxim 24 de luni din momentul emiterii ordinului de incepere a lucrarilor, este de 29,3 milioane de lei (fara TVA). 19,3 milioane de lei reprezinta valoarea lucrarilor finantate din fonduri europene, prin Programul Operational Regional (POR) 2014-2020.
Suprafata terenului ce apartine castelului este de 56.128 mp, din care 644 mp sunt ocupati de castelul Banffy, iar 691 mp de cladirile adiacente.
Trei firme sau asocieri de firme au depus oferte pentru executia lucrarilor de reabilitare a cladirii Castelului Banffy si a parcului-monument din incinta acestuia.
1.Ofertant unic : DECORINT
2. Asociere : EURAS (Leader)
Ofertant (leader): EURAS
Ofertanti: CONSTRUCTIM S.A. si RUSTIC
Criteriul de atribuire este reprezentat de raportul calitate-pret, ponderea alocata factorului pret fiind de 60% iar cea care va reveni factorului tehnic va fi de 40%.
Suprafata terenului ce apartine castelului este de 56.128 mp, din care 644 mp sunt ocupati de castelul Banffy, iar 691 mp de cladirile adiacente.
Aveti anuntul de licitatie in linkul urmator: Lucrări de restaurare, conservare şi punere în valoare a ansamblului monument istoric Banffy, sat Răscruci, comuna Bonţida, judeţul Cluj
Deasemenea daca doriti acces la astfel de licitatii, puteti obtine cu un Cont Creat Aici!
Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA a elaborat si depus aplicatia de finantare pentru proiectul de constructie a drumului expres Braila-Galati, in vederea obtinerii de finantare nerambursabila prin POIM 2014-2020.
Valoarea totala a proiectului este de 837 milioane de lei, din care contributia nerambursabila solicitata insumeaza aproape 306 milioane de lei, contributia de la bugetul de stat reprezinta 54 milioane de lei, iar diferenta de 477,11 milioane de lei sunt cheltuieli neeligibile, inclusiv TVA, arata un comunicat CNAIR.
Proiectul prevede constructia a 11 km de drum nou, precum si a trei poduri, a unui pasaj si a doua viaducte.
“Obiectivul general al proiectului il reprezinta crearea unei legaturi rutiere care va facilita traficul intre municipiile Braila si Galati precum si traficul de tranzit, asigurand cresterea vitezei de circulatie, a capacitatii de trafic, o imbunatatre a sigurantei si a confortului in trafic. Implementarea proiectului va genera reducerea timpului de calatorie pe reteaua rutiera TEN-T cu mimim 4%, in primul an de operare – 2025”, precizeaza reprezentantii CNAIR.
Durata de implementare a proiectului a fost stabilita la 45 de luni.
Vezi toate licitatiile publice active, in domeniul constructii de drumuri, cu un Cont Gratuit Aici!
Consiliul Judetean Brasov a publicat anuntul de achizitie prin licitatie deschisa a serviciilor de consultanta pentru concesionarea Aeroportului International Brasov – Ghimbav.
Ppretul estimat al acestora fiind de aproape 6 milioane de lei.
Termenul final de depunere a ofertelor este 13 iulie, ora 15,00.
“Decizia administratiei judetene privind concesionarea Aeroportului International Brasov se intemeiaza pe argumente de ordin legal, financiar si investitional.
Din punct de vedere legal, bunurile aflate in proprietatea publica a statului pot fi date in administrarea regiilor sau pot fi concesionate. CJ Brasov a infiintat Regia Autonoma ‘Aeroportul International Brasov’, care se va ocupa de certificarea viitoarei institutii aeroportuare si de gestionarea activitatii pana la atingerea pragului de 200.000 de pasageri pe an.
Dupa ce aeroportul atinge acest prag, finantarea de catre autoritatea publica este considerata ajutor de stat si contravine normativelor europene, astfel ca asigurarea functionarii aeroportului nu va mai putea fi sustinuta din fonduri publice. Concesionarea este singura varianta legala de a mentine aeroportul functional”, se arata intr-un comunicat transmis marti de CJ Brasov.
Incepand cu anul 2024, Comisia Europeana interzice finantarea din fonduri publice atat a cheltuielilor de exploatare, cat si a celor de investitii ale aeroporturilor, astfel ca cele romanesti cu un trafic mediu anual mai mic de 700.000 de pasageri vor ajunge in situatia de a fi concesionate datorita faptului ca nu-si vor putea acoperi cheltuielile cu exploatarea si investitiile, a precizat, directorul executiv al Directiei Implementare AIBG din cadrul CJ Brasov, Alexandru Anghel.
Sursa: https://www.administratie.ro
Aflati care sunt cele mai noi anunturi de licitatie publicate in domeniul dvs. de activiate, cu un Cont Gratuit Aici:
