Sistemul dinamic de achizitii (SAD) este o functionalitate noua, adaugata in 2021 in platforma SEAP/ SICAP, fiind conceputa pentru a oferi autoritatilor publice acces la un grup de operatori economici capabili sa furnizeze serviciile, produsele sau lucrarile de care au nevoie. Iata mai jos ce este si cum functioneaza SAD:
Ce este un sistem dinamic de achizitii (SAD)?
Ce este un sistem dinamic de achizitii (SAD)?
Sistemul dinamic de achizitii (SAD) este un proces complet electronic, o ’’piata deschisa’’ conceputa pentru a oferi Achizitorului acces la un grup de operatori economici (vanzatori) capabili sa execute activitatile ce fac obiectul sistemului dinamic.
Sistemul dinamic este similar cu acordul-cadru, cu deosebirea ca noii furnizori, prestatori sau executanti se pot alatura oricand pe durata sistemului dinamic.
Astfel, in loc sa se angajeze timp de patru ani intr-un acord-cadru, achizitorul care utilizeaza sistemul dinamic poate colabora cu noi operatori economici din piata in orice moment, fara sa fie nevoie sa astepte pana cand acordul-cadru isi va atinge perioada de valabilitate (acordul-cadru putand fi derulat doar cu semnatarii initiali ai acestuia).
Sistemul dinamic odata initiat ramane deschis noilor furnizori /prestatori /executanti pe toata durata sa, adica daca un operator economic nu poate indeplini cerintele de calificare in momentul in care este stabilita data limita de depunere a candidaturilor (la initierea SAD), acestea isi poate revizui documentele si poate aplica pentru a fi parte a sistemului dinamic oricand pe durata lui.
Mai mult, nu exista o limitare a numarului de operatori economici care vor fi parte a sistemului dinamic.
Desi nu exista o limita a duratei sistemului dinamic, aceasta va fi stabilita de principiu pentru 3 ani. Perioada poate fi modificata fiind insotita de o notificare a acestei modificari. Durata unui contract atribuit in cadrul sistemului dinamic poate depasi durata sistemului dinamic.
Sistemul dinamic este gratuit pentru utilizatori, nu se percep taxe/tarife de inscriere/participare/depunere oferte.
Actionand ca o piata deschisa, SAD sprijina participarea IMM-urilor si a intreprinderilor cu putina experienta la procedurile de achizitii din sectorul public, prin flexibilitatea procesului care permite cumparatorilor sa isi structureze concurenta in asa fel incat sa o faca atractiva pentru IMM-uri.
Cine se poate inscrie in SAD?
Orice furnizor/prestator/executant care indeplineste criteriile de calificare este admis la sistemul dinamic.
Care sunt avantajele SAD?
Avantajele sistemului dinamic sunt de ambele parti (atat pentru cumparator cat si pentru vanzator), principalul avantaj comun fiind incurajarea concurentei.
Pentru autoritatea/entitatea contractanta (cumparator) avantajele sunt urmatoarele:
- este un sistem deschis pe toata durata sa: operatorii economici pot intra/aplica oricand pe durata sistemului dinamic (chiar daca nu reusesc sa fie selectati, respectiv sa indeplineasca cerintele din prima, isi vor revizui solicitarile de participare si vor putea aplica, putand fi selectati ulterior);
- este un sistem care duce la atribuirea contractelor individuale/comenzilor mult mai rapid (odata instituit sistemul dinamic, autoritatea/entitatea contractanta nu va mai face alta publicitate contractului care umeaza sa fie atribuit, ci va apela direct la vanzatorii din cadrul sistemului dinamic, selectati la acel moment).
Pentru operatorii economici (vanzatori) avantajele sunt urmatoarele:
- sistemul dinamic ramane deschis noilor vanzatori pe toata durata lui;
- nu trebuie sa demonstreze capacitatea de fiecare data cand doresc sa concureze pentru un contract;
- depun oferta pentru contractele care sunt atractive pentru ei.
Cum se utilizeaza SAD?
Sistemul dinamic este un proces in doua etape:
Etapa 1: Furnizorii/prestatorii/executantii completeaza un formular/chestionar standard de calificare.
Nota: Toti cei care indeplinesc criteriile de calificare vor fi admisi la sistemul dinamic.
Candidatii respinsi vor primi feedback cu privire la motivul respingerii pentru a le putea permite sa aplice din nou la o data ulterioara, in cazul in care doresc sa faca acest lucru.
Etapa 2: Achizitorul atribuie contracte individuale prin intermediul sistemului dinamic.
Nota: Achizitorul invita toti operatorii economici (vanzatorii) din cadrul sistemului dinamic (selectati dupa etapa 1) sa participe la o competitie pentru a depune oferta pentru un anumit contract.
Operatorii economici (vanzatorii) din cadrul sistemului dinamic nu sunt obligati sa liciteze, cine doreste si considera ca are un interes in a-i fi atribuit contractul care face obiectul competitiei va depune oferta.
Descrierea etapelor in pasi
- Etapa 1
- Achizitorul publica anuntul de participare in SEAP pentru a-si face cunoscuta intentia de a realiza un sistem dinamic.
- La nivelul anuntului va fi definit un set de criterii, ulterior indeplinite de operatorii economici care vor deveni parte a sistemului dinamic (motive de excludere a candidatului si cerinte privind capacitatea de exercitare a activitatii profesionale, dupa caz cerinte privind situatia economica si financiara, dupa caz cerinte privind capacitatea tehnica si/sau profesionala, dupa caz cerinte privind standardele de calitate si/sau mediu).
- Termenul initial stabilit la nivelul anuntului mentionat la pct. 1 pentru depunerea solicitarilor de participare nu poate fi mai mic de 30 de zile de la data publicarii anuntului. Solicitarea de participare se va depune exclusiv electronic conform informatiilor din anuntul de participare.
- Dupa lansarea SAD si pe intreaga perioada de valabilitate a acestuia, achizitorul are obligatia de a permite oricarui operator economic interesat sa depuna o solicitare de participare cu scopul de a fi admis in sistem. Un operator economic se poate alatura in orice moment al valabilitatii sistemului dinamic daca indeplineste criteriile mentionate in anuntul de participare. Autoritatea/entitatea contractanta trebuie sa evalueze aceste solicitari de participare in termen de 10 zile lucratoare de la primirea lor (in cazuri justificate termenul poate fi extins la 15 zile lucratoare). Nu poate fi emisa o invitatie de participare la ofertare pentru un contract daca nu s-a finalizat evaluarea solicitarilor de participare.
- Toti operatorii economici care indeplinesc criteriile de calificare vor fi admisi in sistemul dinamic.
- Autoritatea/entitatea contractanta informeaza operatorii economici cu privire la admiterea in sistemul dinamic de achizitii sau, dupa caz, respingerea solicitarii de participare imediat dupa finalizarea evaluarii.
Nu exista perioada de asteptare intre finalizarea primei etape si derularea/initierea celei de a doua. Dupa ce a finalizat evaluarea solicitarilor de participare, autoritatea/entitatea contractanta poate oricand transmite o invitatie de depunere oferte pentru un contract in cadrul sistemului dinamic.
- Etapa 2
- Achizitorul transmite, prin mijloace electronice, cate o invitatie de participare tuturor participantilor admisi in cadrul sistemului dinamic de achizitii, in vederea depunerii de oferte pentru fiecare achizitie specifica/contract in cadrul sistemului.
- Perioada pentru depunerea ofertelor este de minim 10 zile de la data transmiterii invitatiei de participare la etapa de depunere a ofertelor.
- Achizitorul solicita ofertantilor ca odata cu depunerea ofertelor sa confirme ca statutul lor de excludere si calificare nu este modificat inainte de atribuirea fiecarui contract.
- Achizitorul stabileste castigatorul si transmite notificarea privind rezultatul ofertarii.
- Achizitorul transmite informarii tuturor celor care au depus oferta in legatura cu rezultatul procesului de ofertare.
- Semnarea contractului din cadrul sistemul dinamic se poate face dupa comunicarea rezultatului si expirarea termenului de asteptare prevazut de Legea nr. 101/2016.
Excluderi ulterioare din SAD
Daca in derularea sistemului dinamic un furnizor/prestator/executant inceteaza sa indeplineasca criteriile de calificare, acesta poate fi exclus. O reconfirmare a statului operatorilor economici parte a sistemului dinamic (in ceea ce priveste indeplinirea criteriilor de calificare) – o actualizare a indeplinirii criteriilor de calificare si a neincadrarii din motive de excludere va fi facuta anual.
Performanta slaba a contractelor atribuite in temeiul sistemului dinamic care a condus la sanctiuni sau incetare anticipata ar putea fi utilizata pentru a exclude operatorul economic din sistemul dinamic.
Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP) gazduieste peste 192.000 de entitati, dintre care peste 21.000 sunt autoritati contractante si peste 170.000 sunt ofertanti. SEAP este una dintre cele mai utilizate platforme online din Romania, prin intermediul careia autoritatile publice achizitioneaza – prin mijloace electronice – bunuri, lucrari si servicii. In 2020, peste 14.000 de proceduri au fost atribuite in platforma SEAP, in valoare de peste 33 de miliarde de lei. Totodata, platforma SEAP a intermediat 2 milioane de cumparari directe atribuite, in valoare de peste 14 miliarde de lei.
Sursa: http://anap.gov.ro
MMPS a publicat Ghid ul pentru revenirea la munca in conditii de siguranta pentru angajati si pentru angajatori si Ordinul privind masurile pentru prevenirea contaminarii cu noul coronavirus SARS Cov-2 la locul de munca, pe perioada starii de alerta.
Piata unica in UE: Incepand din 19 aprilie, se aplica noi norme privind recunoașterea reciprocă a mărfurilor în întreaga UE. Acestea vor face mai rapid, mai simplu și mai ușor pentru companii, în special întreprinderile mici și mijlocii, să își vândă produsele în toată Europa.
Noile reguli vizează să impulsioneze principiul recunoașterii reciproce in UE, care permite produselor să se deplaseze liber pe piața unică dacă sunt comercializate în mod legal într-o țară UE.
În conformitate cu noile reguli, companiile pot completa o „declarație de recunoaștere reciprocă”, care va arăta clar autorităților naționale competente că produsele lor sunt comercializate în mod legal într-o altă țară a UE. Când companiilor le este refuzat sau restricționat accesul la piață pentru produsele lor, pot contesta astfel de decizii folosind o procedură prietenoasă pentru afaceri pe SOLVIT, rețeaua de soluționare a problemelor Comisiei Europene.
Mai mult decât atât, „punctele de contact pentru produse”, consolidate în fiecare țară UE, vor oferi informații despre normele tehnice naționale ușor accesibile online.
Comisarul pentru piața internă Thierry Breton a declarat: „O piata unica puternică este cel mai bun instrument al Europei pentru a ieși din criza fără precedent cauzată de coronavirus. Aceste noi reguli vor ajuta întreprinderile europene și vor face piața unică și mai puternică. Ne vom asigura că mărfurile pot fi vândute mai ușor în Europa și vom reduce birocrația. ”
Mai multe informatii:
Noi norme privind recunoașterea reciprocă a mărfurilor: Regulamentul (UE) 2019/515
Recunoașterea reciprocă a mărfurilor
Punctele de contact ale produsului
SOLVIT – soluții la problemele dvs. cu drepturile UE
Sursa: Comisia Europeana
Comisia lansează ESCALAR, o nouă abordare în materie de investiții, elaborată împreună cu Fondul European de Investiții (EIF), care va sprijini finanțarea capitalului de risc și a creșterii întreprinderilor promițătoare, permițându-le să se extindă în Europa și să contribuie la consolidarea suveranității economice și tehnologice a Europei.
ESCALAR va furniza până la 300 de milioane EUR cu scopul de a crește capacitatea de investiții a fondurilor cu capital de risc și a fondurilor de investiții în societăți necotate, generând investiții de până la 1,2 miliarde EUR, sau de patru ori investițiile inițiale, pentru a sprijini întreprinderile promițătoare.
Prin lansarea ESCALAR, Comisia își îndeplinește una dintre acțiunile anunțate în noua strategie pentru IMM-uri, menită să îmbunătățească accesul IMM-urilor la finanțare. Această inițiativă este deosebit de relevantă în situația economică dificilă cu care se confruntă IMM-urile din cauza pandemiei de coronavirus. Ea va sprijini întreprinderile inovatoare în timpul crizei și după aceasta, pentru a garanta faptul că Europa se poate dezvolta și menține în poziție de lider în domeniul evoluțiilor tehnologice globale și își poate accelera redresarea economică.
În faza sa pilot, ESCALAR va oferi până la 300 de milioane EUR garantate de Fondul european pentru investiții strategice (FEIS). Aceasta va avea drept scop creșterea capacității de investiții a fondurilor cu capital de risc și a fondurilor de investiții în societăți necotate, generând investiții de până la 1,2 miliarde EUR, sau de patru ori investițiile inițiale, pentru a sprijini întreprinderile promițătoare. Administratorii de fonduri interesați pot participa la program răspunzând la cererea deschisă de exprimare a interesului (link extern) publicată de către FEI.
ESCALAR are scopul de a sprijini închiderea fondului prin asigurarea de angajamente în valoare de până la 50 % din valoarea fondului. El vizează atât fondurile noi care se concentrează pe finanțarea întreprinderilor în curs de extindere, cât și fondurile existente care doresc să sprijine societățile cu potențial ridicat din portofoliul lor să-și accelereze creșterea.
Actuala cerere de propuneri ESCALAR constituie o fază-pilot pentru 2020, având obiectivul ca, pe baza acestei experiențe-pilot, ESCALAR să devină un instrument financiar european obișnuit, alături de instrumentele financiare existente după 2020 în următorul cadru multianual (2021-2027). Analiza și selectarea fondurilor este gestionată de FEI.
Sursa: Comisia Europeana
Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare a României în valoare de 16 miliarde RON (aproximativ 3,3 miliarde EUR) ce vizează susținerea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în contextul pandemiei de COVID-19. Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar adoptat de Comisie la 19 martie 2020.
Schema de ajutor de stat a României
România i-a notificat Comisiei, în temeiul cadrului temporar, o schemă cu un buget de 16 miliarde RON (aproximativ 3,3 miliarde EUR) ce vizează susținerea IMM-urilor afectate de pandemia de COVID-19.
În cadrul acestei scheme, se va acorda sprijin sub formă de:
- granturi directe și
- garanții de stat ce vizează creditele de investiții și finanțarea capitalului de lucru.
Sprijinul acordat în temeiul acestei scheme va fi accesibil IMM-urilor care se confruntă cu dificultăți ca urmare a impactului economic al pandemiei de COVID-19. Scopul schemei este de a ajuta întreprinderile să își acopere nevoile imediate de capital de lucru sau de investiții, astfel încât acestea să își poată continua activitatea.
Comisia a constatat că măsurile notificate de România respectă condițiile prevăzute în cadrul temporar. În special:
- în ceea ce privește granturile directe, sprijinul per întreprindere nu va depăși 800 000 EUR, astfel cum se prevede în cadrul temporar;
- în ceea ce privește garanțiile de stat, (i) valoarea împrumuturilor subiacente per întreprindere acoperită de o garanție este limitată astfel cum se prevede în cadrul temporar, (ii) garanțiile sunt limitate la maximum șase ani și (iii) primele pentru comisioanele de garantare nu depășesc nivelurile prevăzute de cadrul temporar.
Comisia a concluzionat că măsurile notificate de România sunt necesare, adecvate și proporționale pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe acest temei, Comisia a aprobat măsurile în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.
Sursa: Comisia Europeana
Pentru antreprenori și companii care se confruntă cu probleme 
economice, pe fondul pandemiei de coronavirus, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri eliberează, la cerere, certificatul de situație de urgență.
Tutorial Video Obtinere Certificat Aici
Certificatul va fi acordat doar pe durata instituirii stării de urgență dar valabilitatea lui cuprinde toată durata anului acordării.
De ce este necesar acest certificat?
In urma publicării în Monitorul Oficial a Ordonanței de Urgență nr. 29/2020, întreprinderile mici și mijlocii, care și-au întrerupt activitatea total sau parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente, potrivit legii, pe perioada stării de urgență decretate și care dețin certificatul de situație de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, beneficiază de amânarea la plată pentru
- serviciile de utilități – electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și de internet, precum și
- chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social și de sedii secundare.
Dacă afacerea dvs. a fost afectată de pandemia coronavirus, aveți nevoie de acest certificat pentru a obține un certificat de forță majoră, pentru a suspenda executarea contractelor, să nu mai plătiți furnizorii, chiria.
Pe baza certificatului de situaţie de urgenţă (CSU) se dorește acordarea de sprijin guvernamental operatorilor economici care înregistrează o scădere a încasărilor cu un procent de minimum 40%, pe fondul crizei de coronavirus.
Ce condiţii trebuie indeplinite pentru a primi certificatul?
Sunt vizate doar anumite firme, care au activitate principală în următoarele sectoare (art. 4 din Hotărâre) :
- transportul;
- turismul;
- horeca (hotel / restaurant / cafenea);
- organizări de evenimente;
- publicitate;
- învățământ privat și activități adiacente;
- industria confecțiilor, încălțămintei și pielăriei;
- servicii destinate populației.
Cum obținem certificatul?
1. Depuneți o cerere online, prin intermediul platformei http://prevenire.gov.ro/, unde completați:
- datele de identificare ale societății;
- datele de contact;
- motivul solicitării certificatului pentru situații de urgență;
- justificarea nevoii acestuia;
- date referitoare la situațiile financiare.
2. Încărcați documente justificative pentru a dovedi necesitatea eliberării certificatului, (art. 2 alin. (3) din Hotărâre):
- Certificatul Unic de Înregistrare al societății;
- CI Administrator/ Administratori/ Reprezentant Legal;
- Balanță contabilă certificată, pe luna în care s-a observat o scădere a încasărilor cu minimum 25 față de perioada similară a anului precedent solicitării, împreună cu balanța contabilă la care face referire în raportare;
- Declarație pe propria răspundere, prin care îți asumi pe deplin cele declarate și depuse, existentă pe site;
- Certificat constatator eliberat de către Oficiul Național al Registrului Comerțului.
!!! Documentele încărcate în aplicația electronică, vor fi semnate electronic de către reprezentantul legal al operatorului electronic sau de către împuternicitul acestuia, caz în care se va încărca în aplicație și împuternicirea.
Cum va putea fi folosit certificatul de situație de urgență?
Operatorii economici au la dispoziție certificatul de situaţie de urgenţă în două cazuri:
- în relații financiare sau fiscale – poate fi folosit în cadrul instituţiile financiar-bancare şi de leasing sau în oricare alte instituţii publice, precum și pentru a dobândi facilităţi fiscale oferite de instituţiile publice centrale sau locale;
- plata din bugetul asigurărilor pentru șomaj a indemnizației de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale.
- în relații contractuale – poate fi folosit cu operatorii sau cu terții, când atestă că activitatea i-a fost afectată în contextul pandemiei cu Covid-19, sau în renegocierea anumitor contracte.
Certificatul stării de urgență va fi necesar începând cu luna aprilie 2020, întrucât starea de urgență a fost decretată în luna martie!
Certificatele de situație de urgență vor fi emise în două forme:
- TIP 1 (ALBASTRU) – eliberat pentru solicitanții care cer acordarea acestuia în baza declarației pe propria răspundere din care rezultă întreruperea totală sau parțială a activității, ca urmare a deciziilor emise de autoritățile publice competente, potrivit legii, în perioada stării de urgență decretate;
- TIP 2 (GALBEN) – eliberat pentru solicitanții care cer acordarea acestuia în baza declarației pe proprie răspundere din care rezultă înregistrarea unei diminuări a încasărilor în luna martie 2020 cu un procent de minimum 25% față de media încasărilor din perioada ianuarie – februarie 2020.
Ordinul ministrului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri nr. 791 din 24 martie 2020 a fost publicat ieri în Monitorul Oficial nr. 248 din 25 martie 2020 (pag. 10-14).
Guvernul a aprobat astazi o hotarare pentru 
instituirea schemei de ajutor de stat “Scale UP” avand ca obiectiv stimularea investitiilor intreprinderilor mici si mijlocii, in valoare totala maxima de 900 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 200 milioane euro, pentru perioada 2017-2020.
Nivelul maxim al ajutorului de stat acordat unui beneficiar in cadrul acestei scheme nu poate depasi 5 milioane lei.
Astfel, numarul estimat al intreprinderilor care urmeaza sa beneficieze de ajutor de stat in baza schemei este de 200 beneficiari.
Finantarea va fi oferita sub forma de:
- credite de angajament pentru emiterea de acorduri pentru finantare pentru perioada 2017-2020 in valoare de 900 milioane lei;
- credite bugetare pentru plata ajutorului de stat pentru perioada 2017-2023 in valoare de 900 milioane lei.
Schema de ajutor de stat va conduce la cresterea numarului locurilor de munca nou create, a incasarilor la bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale, precum si la majorarea volumului de investitii straine in Romania si a volumului de investitii in cadrul regiunilor defavorizate.
Din bugetul maxim de 900 de milioane de lei al “Scale UP”, suma de 270 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 60 milioane euro, va fi alocata in mod egal si distinct celor trei zone pilot pentru dezvoltarea unor programe integrate din fonduri europene si bugetul national in vederea imbunatatirii situatiei socio-economice a locuitorilor, prevazute in memorandumul cu tema ”Dezvoltarea unor programe integrate din fonduri europene si bugetul national pentru imbunatatirea situatiei sociale si economice a locuitorilor din zonele pilot de interventie Valea Jiului, zona Rosia Montana – Muntii Apuseni si comunitatile marginalizate din Moldova”, aprobat de Guvernul Romaniei in data de 28 septembrie 2016.”
Finantarea schemei de ajutor de stat se asigura din bugetul aprobat anual al Ministerului Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri.
Sursa: Comunicat de presa Guvernul Romaniei
Comisia Europeana a lansat cea de a doua faza a 
Watify, o campanie a Comisiei Europene pentru a promova transformarea tehnologica si modernizarea industriei, care se va derula pana la sfarsitul anului 2018.
Watify va oferi întreprinderilor europene, cu o poarta de acces spre transformare tehnologica, inspirandu-le sa profite de modele de afaceri inovatoare si tehnologii avansate, si anume tehnologiile digitale si generice esentiale (TGE), de la Internetul Obiectelor, solutii mobile, Invatare Aprofundata si analize de date, la materiale avansate si nanotehnologii, domeniul biotehnologiei industriale, de imprimare 3D si robotica.
Campania se adreseaza in principal intreprinderilor mici si mijlocii (IMM-uri) si regiunilor. Obiectivele sale principale sunt de a incuraja IMM-urile sa transforme afacerile prin adoptarea unor tehnologii avansate, precum si pentru a le conecta cu partile interesate care pot ajuta. Mai mult de 150 de parti interesate din industrie si regiuni s-au adunat la eveniment pentru a lansa noua faza a campaniei Watify.
Conferinta de lansare a fost deschisa de catre directorul general pentru piata interna, industrie, antreprenoriat si IMM-uri, Lowri Evans, deputat Eva Kaili si fondatorul Dragi Media, Jo Caudron.
Conferinta a permis participantilor sa:
- asculte un grup de factori de decizie vorbind despre strategiile nationale si regionale din Europa sa sprijine transformarea tehnologica a industriei;
- afle mai multe despre oportunitatile / beneficiile si aplicatiile de afaceri ale tehnologiilor digitale si generice esentiale de la directori, furnizorii B2B de solutii tehnologice;
- sa testeze si sa inteleaga unele tehnologii din domeniul realitatii virtuale, realitate augmentata, imprimare 3D, drone si robotica intr-o demonstratie captivanta si interactiva;
- asculte direct de la IMM-uri importante, despre succesele lor in transformarea afacerii lor, prin utilizarea sau aplicarea tehnologiilor avansate, procesul de transformare si lectiile invatate;
- socializeze cu reprezentantii ai industriei si companiilor regionale si nationale.
Campania de Watify va include:
- 240 de evenimente de sensibilizare in toata Europa;
- 40 de evenimente de matchmaking pentru a incuraja proiectele trans-regionale cu IMM-uri, tehnologii relevante / centre de competenta, regiuni si orase;
- 100 povesti de succes ale IMM-urilor care si-au transformat cu succes afacerea prin tehnologii avansate (digitale si TGE) si regiunile care au implementat cu succes politici si programe de transformare tehnologica.
Contact: info@watify.eu
Sursa: Comisia Europeana
Potrivit raportului publicat in luna noiembrie de catre Directia Generala a Comisiei Europene pentru Piata interna, Industrie, Antreprenoriat si IMM-uri, 2015 a fost un an bun pentru 23 de milioane de IMM-uri din UE, in aproape toate tarile UE.
In 2015, valoarea adaugata a IMM-urilor a crescut in toate tarile UE, cu exceptia a 2 tari, iar ocuparea fortei de munca a IMM-urilor a crescut in 27 din cele 28 de tari ale UE. Amploarea cresterii efective a valorii adaugate si a ocuparii fortei de munca a variat in tarile UE.
Raportul a fost prezentat la mass-media in cadrul unei conferinte de presa a avut loc in timpul Adunarii IMM 2016 din Bratislava, Slovacia. Descarcati aici raportul comisiei publicat in limba engleza. Deasemenea puteti consulta informatii privind evolutia in alte tari europene in link-ul de aici.
Fisa de date privind Romamia
Trecut si viitor pentru IMM-uri de performanta:
IMM-urile din România furnizeaza aproximativ doua treimi din ocuparea fortei de munca, usor peste media UE. Ele reprezinta jumatate din valoarea adaugata, dar aproximativ sapte puncte procentuale sub media UE. In perioada 2010-2015 valoarea adaugata a crescut cu 29%, locurile de munca/ angajarea a crescut cu 6%.
Valoarea adaugata a IMM-urilor din Romania este prognozata sa creasca cu 8%, anual, in timp ce ocuparea fortei de munca a acestora este estimata sa creasca cu 2% in 2015-2017.
Implementarea Small Business Act pentru Europa (SBA) Legea europena pentru IMM-uri
Per ansamblu, performanta IMM-urilor din România prezinta o imagine mixta. Progresele inregistrate incepând cu anul 2008 este cu mult peste media UE, cu exceptia zonelor de internationalizarea pentru mediu si piata unica.
Cu toate ca un mare numar de masuri de politica au fost puse in aplicare pentru IMM-uri partile interesate considera ca progresele inregistrate in punerea in aplicare a SBA a fost moderata.
Prioritatile politicii pentru IMM-uri
Romania trebuie sa continue procesul in curs de desfasurare simplificand procedurile administrative pentru intreprinderi, pentru a spori transparenta si eficienta administratiei sale publice si a reforma sistemului de achizitii publice, pentru a remedia deficientele sistemice prin punerea in aplicare pe deplin a strategiei nationale privind achizitiile publice si punerea in aplicare a Strategiei serviciului public si de reforme pentru consolidarea cooperarii inter-ministeriale.
O rezolvare rapida a insolventei oferind un re-start mai bun si mai usor pentru antreprenori ar putea aduce beneficii, de asemenea si IMM-urilor. De asemenea, ar trebui puse in aplicare, initiative pentru imbunatatirea potentialului de inovare a IMM-urilor.
Rapoarte pentru anii anteriori (2008-2015)
Revizuirea performantei IMM este unul dintre principalele instrumente pe care Comisia Europeana le utilizeaza pentru a monitoriza si evalua progresul tarilor in punerea in aplicare a Small Business Act (SBA), pe o baza anuala. Cu un accent pe masurile din planul de actiune SBA, revizuirea aduce informatii complete cu privire la performanta IMM-urilor din tarile UE si alte tari partenere. Se compune din doua parti: un raport anual privind IMM-urile europene si SBA fise de tara.
Fisele informative SBA, din care am extrat mai sus informatiile aferente Romaniei, prezinta o evaluare a progreselor inregistrate in punerea in aplicare a Small Business Act la nivel national. Ele se concentreaza asupra indicatorilor cheie de performanta si evolutiile politicilor nationale referitoare la 10 dimensiuni de politica SBA in cele 28 de tari ale UE, Albania, Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, Islanda, Muntenegru, Serbia, Turcia si Moldova.
Sursa: Comisia Europeana
Comisia Europeana a publicat un set de recomandari pentru imbunatatirea accesului intreprinderilor mici si mijlocii (IMM-uri) la achizitii in domeniul aparare transfrontaliera si lanturile de aprovizionare ale marilor companii din domeniul apararii.
Recomandarile au fost elaborate de Comisia Europeana “grup consultativ de experti privind accesul transfrontalier pentru IMM-uri la contractele de aparare si securitate” ad-hoc. Raportul este publicat in contextul adoptarii Planului european de actiune pentru aparare si a Raportului de evaluare a Directivei privind achizitiile din domeniul apararii.
Cele aproximativ 9 000 de IMM-uri din cadrul lanturilor de aprovizionare ale industriei europene de aparare sunt adesea furnizori specializati in produse sau servicii de pe pietele de nisa, in timp ce contractanti principali (de obicei companii mari), se afla in partea de sus a lanturilor de aprovizionare in cazul in care acestea actioneaza in calitate de integratori de sistem de produse complexe de aparare .
IMM-urile considera ca este deosebit de dificil accesul la contracte de aparare transfrontaliere din cauza lipsei de informatii, sarcini administrative, barierele lingvistice, diferentele culturale, juridice si administrative intre tarile UE, precum si costurile legate de distanta. De asemenea, acestea trebuie sa se confrunte cu informatii si date clasificate la nivel national, securitatea aprovizionarii, cerinte de standardizare nationale si certificare, precum si reglementarile nationale de control al exporturilor.
Principalele constatari si recomandari
Selectia de recomandari de mai jos (setul complet de recomandari pooate fi gasit in raportul complet) au fost dezvoltate, astfel incât antreprenorii principali sa fie intotdeauna capabili sa lucreze cu cei mai competitivi: sub-furnizori si IMM-uri, indiferent de locatia acestora. Aceste recomandari au fost proiectate tinând cont de necesitatea de a evita orice impact negativ asupra competitivitatii contractantilor principali.
1. Achizitiile guvernamentale
Tarile UE ar trebui sa depuna eforturi pentru a facilita participarea transfrontaliera si a IMM-urilor la procedurile de achizitii publice. Ele pot face acest lucru prin:
- furnizarea de informatii in timp util, cu privire la planurile prioritatile pe termen lung
- folosirea publicitatii in etapa de pre-achizitii publice, promovarea oportunitatilor de achizitii intr-un sens cat mai larg posibil, precum si imbunatatirea calitatii informatiilor in anunturile de licitatie
- in masura in care este posibil, elaborarea procedurilor de achizitii publice pentru a facilita participarea transfrontaliera a IMM-urilor
- imbunatatirea abilitatilor si pregatirii in domeniul achizitiilor pentru furnizori / prestatori.
2. Prim-contractori (lanturi de aprovizionare)
Contractanti principali sunt invitati sa mentina o abordare deschisa, corecta si impartiala in gestionarea lanturilor lor de aprovizionare pentru a oferi oportunitati sub-furnizorilor si a IMM-urilor din toate tarile UE. Ei pot face acest lucru prin:
- informarea furnizorilor potential interesati de viitoare cerinte prin intermediul planurilor strategice pe termen lung, de pre-achizitii publice si de publicitatea realizata pentru subcontractare, precum si permiterea si promovarea propunerilor nesolicitate.
- sa promoveze utilizarea sistemelor de acreditare si sa acorde sprijin pentru tranzitiile apararii civile si orientarea sub-furnizorilor.
- prezentarea furnizorilor transfrontalieri existenti in lanturile lor de aprovizionare.
3. Alte actiuni la nivelul UE pentru a promova accesul la contractele transfrontaliere
- revizuirea documentelor de orientare ale Comisiei privind subcontractarea si securitatea aprovizionarii si, eventual, a unor orientari privind achizitiile publice de cooperare pentru a spori posibilitatile de livrare transfrontaliera la lanturile de aprovizionare ale contractantilor principali.
- imbunatatirea functionarii sistemului Tenders Electronic Daily (TED).
4. IMM-urile si consolidarea capacitatilor sub-furnizorilor
- promovarea ofertei transfrontaliere de catre IMM-uri si sprijinirea acestora in unirea fortele pentru a creste puterea de piata
- acordarea de sprijin pentru IMM-uri din aparare care doresc sa se livreze la nivel international
- imbunatatirea bazelor de date la nivelul UE pentru intreprinderile din domeniul apararii (inclusiv IMM-uri) si a capacitatilor acestora, pe baza celor existente
- folisirea achizitiilor prin cooperare pe scara mai larga.
5. Cercetare si Tehnologie (C & T) si inovare
Investind mai pe larg in C & T se pot crea oportunitati de afaceri suplimentare si se poate permite lanturilor de aprovizionare sa se extinda mai usor si sa fie mai flexibile.
6. Facilitarea transferului intracomunitar de produse din domeniul apararii
Livrarile de la sub-furnizori transfrontalieri pot fi impiedicate din cauza practicilor de transfer de aparare intracomunitare care descurajeaza antreprenorii principali de la cautarea de sub-furnizori, peste granita UE. Sustinerea punerii efective in aplicare a directivei, inclusiv prin promovarea unor licente generale mai uniforme de transfer poate duce la reducerea sarcinii industriei de a furniza dincolo de frontiere.
Cum vor aceste recomandari sa fie urmate?
Grupul considera ca Comisia, in cooperare cu AEA, ar trebui sa initieze discutii mai ample privind recomandarile raportului, cu toate tarile UE si cu partile interesate din industrie, care contribuie la o baza tehnologica si industriala de aparare mai integrata, durabila, inovatoare si competitiva ( EDTIB).
Mai multe informatii despre IMM-uri si aparare
Sursa: Comisia Europeana
