Guvernul va lansa saptamana viitoare site-ul 
www.investromania.gov.ro, dezvoltat in cadrul Departamentului pentru Investitii Straine si Parteneriat Public-Privat, menit sa ofere o imagine potentialilor investitori straini asupra economiei romanesti.
„Ideea de la care a pornit acest proiect a fost aceea ca site-ul sa reprezinte un portal de informatii pentru investitorii strani, astfel incat acestia sa nu fie nevoiti sa sune pe nimeni daca sunt interesati sa vada ce oportunitati de investitii ar avea in Romania. Inainte sa construim portalul, ne-am uitat la site-urile de prezentare pentru investitorii straini din Cehia, Polonia si Germania“, a spus Manuel Costescu, secretar de stat la Departamentul pentru Investitii Straine si Parteneriat Public-Privat.
Desi au mai existat site-uri de promovare a Romaniei dedicate potentialilor investitori, acestea erau centrate pe informatii legate de structura administrativa a celor care se ocupau de departamentul pentru investitii straine, pe cand noul portal va fi centrat in jurul investitorului si va contine in-formatii utile pentru cei care doresc sa faca afaceri in Romania.
„Intr-o prima faza, ne-am dorit sa facem un site care sa arate bine, sa fie in limba engleza si sa raspunda la cateva intrebari, si anume: de ce sa investesti in Romania, in ce sa investesti in Romania si cum se traieste in Romania?”, a mai spus Costescu. Ulterior, a precizat el, site-ul va fi actualizat cu o baza de date despre toate parcurile industriale din Romania, dar si cu informatii despre investitorii existenti din fiecare regiune, astfel incat, de exemplu, o firma din Japonia care vrea sa investeasca in industria lemnului in Covasna sa stie daca mai exista vreun alt investitor japonez in regiune.
„Scopul nostru este sa aratam ca Romania este o destinatie a calitatii si nu o tara ieftina. Discursul de atragere a investitiilor prin promovarea unei forte de munca ieftine functiona poate in urma cu 10 ani, dar acum nu este valabil, pentru ca firmele prezente in Romania au demonstrat ca produc bunuri si servicii cu valoare adaugata mare”, a adaugat Costescu.
Sursa si detalii in: Ziarul Financiar
Aproximativ 20 de autoritati locale din Romania 
vor beneficia de asistenta si expertiza elvetiana in procesul de a deveni orase verzi, prin gestionarea emisiilor de gaze cu efect de sera (GES), in vederea reducerii impactului negativ asupra climei, prin intermediul unui proiect in valoare de aproape 278.000 de franci elvetieni, potrivit datelor Terra Mileniul III, organizatia care implementeaza acest program.
Perioada de implementare a proiectului intitulat “Orase Verzi – Regiuni Verzi” este aprilie 2015 – aprilie 2017 si se va derula in parteneriat cu organizatia neguvernamentala R20 – Regiuni pentru Actiuni Climatice din Elvetia si Asociatia Municipiilor din Romania. Municipalitatile participante in cadrul proiectului vor fi ajutate, astfel, sa dezvolte si sa implementeze masuri realiste de reducere a emisiilor de GES.
In prima faza un grup de 20 municipalitati vor beneficia de know how-ul expertilor romani si elvetieni prin intermediul unei varietati de seminarii, sesiuni de training, activitati practice, o vizita de studiu in Elvetia si o conferinta internationala. Apoi acestea vor actiona ca multiplicatori de informatie pentru comunitatile din jurul lor. Astfel orasele care vor fi selectionate in cadrul proiectului, vor deveni nucleul unor regiuni verzi. Materialele rezultate in urma acestor activitati vor fi diseminate celor 109 membri ai Asociatiei Municipiilor din Romania, 103 municipii si 6 sectoare ale municipiului Bucuresti.
Pe langa informatiile acumulate, un grup de 5 municipalitati vor primi asistenta in elaborarea de inventare de emisii de gaze cu efect de sera si a unor planuri de actiune pentru trecerea la o economie verde.
Obiectivele proiectului sunt urmatoarele:
- cresterea nivelului de informatii al autoritatilor locale romane in legatura cu economia verde si al expertizei privind dezvoltarea urbana cu emisii scazute;
- cresterea capacitatii autoritatilor locale de a elabora si implementa politici publice responsabile din punct de vedere al climei;
- imbunatatirea nivelului de cooperare dintre municipii si regiuni verzi din Romania si Elvetia.
Grupul tinta este alcatuit din factori de decizie locali, functionari publici si angajati in cadrul companiilor pentru servicii publice care apartin de administratia locala.
Proiectul Orase Verzi – Regiuni Verzi (Green Cities – Green Regions) se va desfasura la nivel national pe o perioada de 24 de luni si este co-finantat printr-un grant din partea Elvetiei prin intermediul Contributiei Elvetiene pentru Uniunea Europeana extinsa. Valoarea totala a proiectului este 277.565,00 CHF din care 28.116 CHF reprezinta contributie proprie a partenerilor.
Sursa: Fundatia Terra Mileniul III
Un nou studiu al Comisiei Europene ofera o 
perspectiva noua asupra capacitatii administrative a tarilor membre in ceea ce priveste achizitiile publice, cu un accent firesc pe implementarea fondurilor europene structurale si de investitii (FESI). Studiul analizeaza sistemele si structurile din statele membre si face recomandari legate de modalitati de imbunatatire a calitatii proceselor legate de achizitiile publice pentru a asigura eficienta, transparenta si regularitatea utilizarii fondurilor, in acord cu Planul de Investitii pentru Europa si cu bugetul UE.
Studiul este realizat prin cercetare de birou pentru toate cele 28 de state membre, interviuri de teren pentru 15 state membre, studii de caz si un chestionar online completat de practicieni din cele 28 de state membre.
Rezumatul sistemului de achizitii publice
Bugetul Romaniei se bazeaza mai mult pe fondurile UE decat majoritatea statelor membre din cauza nivelului relativ scazut de dezvoltare economica masurata in PIB pe cap de locuitor. Din momentul in care Romania a aderat la UE in 2007, au fost introduse modificari semnificative in sistemul de achizitiile publice. Sistemul guvernamental romanesc este puternic centralizat, inclusiv in materie de achizitii publice. In ciuda nivelului ridicat de centralizare, acest sistem ramane destul de complex si implica numeroase institutii diferite, ale caror competente nu sunt distribuite in mod clar.
Capacitatea administrativa este o problema la toate nivelurile de guvernare. Chiar si organismele de reglementare si control de achizitii publice organizate la nivel central adesea nu au personal insuficient si beneficiaza de pregatire / formare limitata in materie de achizitii publice. In acelasi timp, mediul de reglementare este in schimbare rapida. Ca rezultat, aplicarea practicilor de achizitii publice pot varia in mod substantial in timp si intre institutii, ceea ce face sistemul dificil de supravegheat in mod eficient. Coruptia precum si constrangerile bugetare sunt percepute ca fiind bariere semnificative pentru realizarea unei mai mari valoari pentru bani (value for money) in sistemul de achizitii.
Descrierea caracteristicilor
Caracteristici juridice ale sistemului de achizitii publice
Romania a transpus directivele privind achizitiile publice inainte de aderarea sa la UE, prin OUG OUG 34/2006. De atunci, aceasta legislatie primara a fost supusa unor modificari multiple si substantiale. Schimbari frecvente au afectat, de asemenea, legislatia secundara de achizitii publice, precum Decizia Guvernului roman HG 925 / 2006xxx, precum si alte reglementari cu caracter obligatoriu.
Romania aplica norme diferite la achizitiile mentionate mai sus si sub pragurile UE. Atribuirea directa este permisa pentru contracte de valoare mica sub 30.000 de euro pentru servicii si 100.000 pentru lucrari. Proceduri simplificate pot fi aplicate pentru contracte intre 30.000 de euro si 134.000 EUR pentru bunuri si servicii si 134.000 EUR si 5186000 EUR pentru lucrari.
In timp ce procedurile deschise sunt de departe cele mai utilizate in mod obisnuit, reprezentand aproximativ trei sferturi din totalul contractelor, Romania, de asemenea, utilizaaza medie mai mult procedura de negociere fara publicare, acordurile-cadru si e-achizitii/licitatii electronice xxxi. Utilizarea licitatiilor electronice pentru aproximativ 7% din contracte, face situatia Romaniei unica in tarile din Europa Centrala si de Est, unde acestea sunt rare.
Sistemul institutional
Numeroase institutii au roluri si responsabilitati relevante in domeniul achizitiilor publice. Pana nu demult, existau trei organisme principale: Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP), Unitatea pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice (UCVAP), iar Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC). Odata cu trecerea din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr 13 din 20 mai, 2015i, ANRMAP si UCVAP devin o agentie unica nationala de achizitii publice (ANAP) din cadrul Ministerului de Finante.
Nou creatul ANAP va fi organismul de achizitie primar din Romania, fiind responsabil pentru functiile de elaborare a politicilor, executive si de control legislativ. Aceasta din urma include controalele ex ante ale tuturor documentelor de licitatie, inainte de publicarea pe portalul national de achizitii electronice, indiferent de valoarea sau procedura lor. Spre deosebire de ANRMAP, noul ANAP va avea o structura mult mai putin centralizata, care ar trebui sa ii permita sa serveasca mai bine nevoile diverse ale diferitelor regiuni ale tarii.
CNSC este organism administrativ de prima instanta cu jurisdictie asupra achizitiilor publice. Acesta urmareste sa garanteze conformitatea autoritatilor contractante cu legislatia, prin solutionarea plangerilor depuse de orice persoana, care sustine ca drepturile lor sau interese legitime au fost incalcate printr-un act al autoritatii contractante. El are puterea de a anula actiunea care lezeaza reclamantul, de a anula o procedura de atribuire sau de a obliga o autoritate contractanta sa ia masuri corective. Atat autoritatile contractante cat si reclamantii pot contesta deciziile CNSC in fata Curtii de Apel a judetului in care se afla autoritatea contractanta. Cu privire la recurs impotriva unei decizii a CNSC este definitiva si obligatorie pentru toate partile implicate. Mai mult decat atat, Romania a instituit recent limite de timp stricte cu privire la procedurile de remediere: nu mai mult de patru luni de la pronuntarea horararii, cel mai scurt in UE.
Principalul organism de supraveghere in ceea ce priveste achizitiile publice este Curtea de Conturi. Ea efectueaza controale ex post ale planificarii, gestionarii si utilizarii resurselor financiare din sectorul public, inclusiv prin intermediul achizitiilor publice. Acesta raporteaza constatari si nereguli la ANRMAP / ANAP si Directia Nationala Anticoruptie (DNA), care controleaza si, daca sunt justificate, se aplica sanctiunile corespunzatoare. In cadrul Curtii de Conturi, Autoritatea de Audit este responsabila de auditul extern al proiectelor cofinantate de UE, si controleaza, de asemenea, procedurile de achizitii publice, cu propriile sale competente.
In plus, Consiliul Concurentei, un organism administrativ autonom care vizeaza protejarea si stimularea concurentei in Romania, isi asuma si un alt tip de control al achizitiilor publice prin intermediul Modulului de Licitatii Trucate (MLT). MLT analizeaza rapoartele de control ale ANRMAP / ANAP, CNSC si Curtea de Conturi a Romaniei pentru a identifica eventualele practici anticoncurentiale in cadrul procedurilor de achizitii publice. Pe baza rezultatelor, MLT efectueaza investigatii in anumite cazuri selectate in colaborare cu institutiile mentionate mai sus si poate sanctiona nereguli prin amenzi aplicate, autoritatilor contractante.
Alte institutii implicate in reglementarea, punerea in aplicare, controlul si sanctionarea achizitiilor publice se numara Centrul National de Management pentru Societatea Informationala, Autoritatile de Management ale fondurilor UE, Autoritatea pentru Certificari si plati, DNA, Agentia Nationala de Integritate (ANI), si Departamentul pentru Lupta Antifrauda. Fiecare dintre ele contribuie la monitorizarea si punerea in aplicare a achizitiilor publice, precum si initierea si modificarea legislatiei, dar responsabilitatile nu sunt clar delimitate.
Aspecte-cheie care au o influenta asupra capacitatii administrative
Resurse umane: La nivel de politica si de supraveghere nationala, defalcari detaliate ale nivelurilor de responsabilitate si de calificare sunt publicate ca parte a rapoartelor anuale de activitate a organizatiilor, cum ar fi Curtea Nationala de Conturi, CNSC si ambele componente ale ANAP. Personalul lor este format din functionari publici, incluzand in principal consilieri economici si tehnici, consilieri juridici si personal administrativ. Nivelurile de personal sunt frecvent criticate ca fiind prea scazute/reduse, date fiind responsabilitatile avute de aceste organisme.
De exemplu, ANRMAP efectua verificarea ex-ante a tuturor documentelor de atribuire din tara si avea obligatia de a examina astfel de documente in termen de doua saptamani de la depunere. Intarzierile erau in mod frecvent de doua ori durata respectiva, avand ca rezultat intarzieri sistematice in procesul de achizitii publice. Mai mult decat atat, lipsa de claritate si precizie in asistenta furnizata autoritatilor contractante care au depus documente pentru care sunt necesare amendamente, au determinat adesea intarzieri suplimentare . Acest lucru a fost, de asemenea, atribuit deficientelor de capacitate administrativa. In plus fata de controalele ex ante ale tuturor contractelor, ANRMAP a avut alte responsabilitati, inclusiv controalele ex-post. In 2013, ANRMAP a avut un personal total de 139 ii. In mod similar, cei 91 de angajati ai CNSC lupta pentru a face fata procesarii a 5,739 plangerile primite in 2013xxii.
In plus, majoritatea autoritatilor contractante nu dispun de suficiente resurse umane si personal instruit pentru a defini criterii de selectie, pregatirea documentelor de licitatie, evaluarea ofertelor si pentru a garanta o executie corecta a contractelor xxx.
Pe langa problema este lipsei de personal, este si lipsa de expertiza in materie de achizitii publice specifice. Drept urmare, autoritatile contractante se bazeaza frecvent pe consultanti externi pentru pregatirea documentelor de licitatie. Cu toate acestea, consultanti externi vin cu propriile lor probleme, cum ar fi lipsa de impartialitate. Mai mult decat atat, activitatea desfasurata de catre consultanti nu este intotdeauna agreata de catre autoritate, limitand si mai mult valoarea adaugata a acestora. Dificultati similare apar de multe ori in timpul fazei de implementare.
Structuri: ANAP si Curtea Nationala de Conturi impart responsabilitatile pentru proiectarea, implementarea si controlul politicii de achizitii publice, cu Ministerul Fondurilor Europene (MFE) competent pentru controlul proiectelor finantate de UE si, prin urmare, sunt principalii furnizori de programe de formare, orientari si evenimente de informare in acest domeniu.
Formare: ANRMAP organiza cursuri de formare printr-un departament specializat dedicat practicienilor in achizitii publice si a altor parti interesate, cum ar fi judecatorii ai instantelor de apel si furniza consultanta in mod regulat autoritatilor contractante atunci cand efectua controale ale procedurilor de licitatie. Aceasta practica va fi continuata de catre ANAP, care isi asuma responsabilitatea pentru formarea personalului propriu si mai mare a populatiei autoritatiilor contractante prin intermediul unor orientari metodologice. Anap a restabilit deja un serviciu de asistenta atat pentru autoritatile contractante si operatorii economici prin intermediul site-ul ANRMAP, desi ea are inca nevoie sa fie dezvoltat in continuare.
Achizitiile publice sunt, de asemenea, unul dintre domeniile prioritare ale programului de formare a Curtii Nationale de Conturi , precum si strategia de perfectionare a lui MFE. O serie de cursuri sunt organizate in fiecare an, concentrandu-se fie pe punerea in aplicare generala a legii privind achizitiile publice, auditul de achizitii publice sau pe aplicarea regulamentelor privinf fondurile UE iii.
Mai mult decat atat, este in curs de desfasurare un proiect de asistenta tehnica, numit “Sprijin pentru personalul implicat in gestionarea instrumentelor structurale, in vederea optimizarii sistemului de achizitii publice”, acesta urmareste sa asigure diseminarea si schimbul de informatii cu privire la utilizarea achizitiilor publice de catre personalul care se ocupa cu administrarea fondurilor UE la toate nivelurile, inclusiv autoritatile de management, organismele intermediare, autoritatile de certificare, autoritatile de audit si beneficiarii. Acesta include programe de formare specifice cu privire la utilizarea fondurilor UE prin achizitii publice si organizarea grupurilor de lucru intre cele doua componente ale ANAP, MFE, Autoritatea de Audit si Management iv.
Sisteme / instrumente: Autoritatile centrale care activeaza in domeniul achizitiilor publice au elaborat ghiduri si documentatia de licitatie standardizata pentru uzul autoritatilor contractante la toate nivelurile. In plus, MFE a creat un ghid privind principalele riscuri ale utilizarii fondurilor UE prin intermediul achizitiilor publice pentru authoritie sv contractante. Unele documente de licitatie standardizate, sunt, de asemenea, deja disponibile pentru proiectele de infrastructura in sectoarele mediului si transporturilor. Mai mult decat atat, ANRMAP a elaborat documentatii de atribuire standardizate, formulare si contracte standard in diverse sectoare (modernizarea drumurilor, furnizare lapte si de software, precum si servicii de supravegherea muncii).
E-achizitii publice/ Licitatii electronice
Din 2006, autoritatile contractante sunt obligate sa incheie 40% din contractele anuale de achizitii publice in valoare de peste 30.000 de euro prin metode electronice, fie prin proceduri de achizitii publice end-to-end sau prin achizitii directe prin intermediul catalogului vi electronic. Achizitiile publice exclusiv electronice de la anuntul de participare pana la depunerea ofertei, au constituit la 1,05 miliarde de euro in 2011, sau 6,2% din totalul achizitiilor vii. In timp ce aceasta cifra a fost doar jumatate din media UE, Romania este inaintea multor alte state membre. Un factor care ar putea fi de interes in randul comunitatii de afaceri.
In 2012, 19% din intreprinderile au utilizat sistemul de achizitii publice electronice pentru a avea acces la documentele de licitatie, cu mult peste media UE de 13%. Utilizarea pe scara larga a licitatiilor electronice in Romania ar trebui sa fie evidentiata pentru ca reprezinta aproximativ de trei ori valoarea contractelor procesate prin depunere electronica in acelasi an vii.
In 2014, 45,283 proceduri in valoare la 21,9 miliarde de euro au fost efectuate in mod exclusiv online viii. In acelasi an, o medie de 22% din totalul procesului de achizitie a fost realizat integral prin mijloace electronice.
Sub supravegherea Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale, Agentia pentru Agenda Digitala a Romaniei este institutia publica responsabila de e-guvernare si, prin urmare, este responsabila pentru Sistemul Electronic National pentru Achizitii Publice (SEAP).
SEAP este o platforma de achizitii publice, care functioneaza ca un portal pentru toate institutiile publice, care doresc sa achizitioneze bunuri, servicii si lucrari, electronic. Operatorii publici si ofertanti trebuie sa se inregistreze in SEAP la fiecare doi ani si sa plateasca o taxa pentru a obtine certificate digitale pentru autentificarea in sistem si semnatura electronica. Functionalitatile SEAP includ publicarea online a anunturilor de participare si a documentatiei de licitatie, facilitand interoperabilitatea cu Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, precum si depunerea electronica a documentatiei de licitatie six. SEAP permite, de asemenea, autoritatilor contractante sa efectueze achizitii directe pe cale electronica. In 2014, achizitiile s-au ridicat la o valoare de aproximativ 14 miliarde viii euro.
Obiectivele strategice privind dezvoltarea achizitiilor publice electronice sunt definite in Strategia Nationala privind Agenda Digitala a Romaniei, care a stabilit obiectivul de a creste utilizarea SEAP pana la 60% din procedurile de achizitii publice in 2014 x. Agenda Digitala a Romaniei, de asemenea, isi propune sa sprijine imbunatatirea licitatii electronice prin dezvoltarea de noi functionalitati in SEAP.
Coruptia
Frauda, coruptia si conflictele de interese sunt preocupari majore in domeniul achizitiilor publice din Romania. Perceptia coruptiei este una dintre cele mai ridicate din UE, cu 91% dintre respondenti spun ca fenomenul coruptiei este larg raspandit, cu mult peste media UE de 75% xi.
Conform indicatorilor de guvernare ale Bancii Mondiale, Romania se situeaza pe ultimul loc intre tarile UE in ceea ce priveste controlul coruptiei si eficienta guvernarii xii. Mituirea este cea mai frecventa forma citata de coruptie in cadrul proceselor de achizitii publice, urmata de licitatii trucate si conflict de interese xiii.
In plus, un raport privind eficienta si transparenta achizitiilor publice din Romania, elaborat in cadrul unui proiect de cross-country co-finantat de OLAF, a subliniat recent ca achizitiile publice ii lipsesc cu fermitate de transparenta in toate etapele de procedures xiv licitatie. In primul rand, in timpul identificarii necesitatilor de catre autoritatea contractanta, neregulile constau, in principal, in divulgarea de informatii confidentiale anumitor concurenti, introducerea unor clauze ascunse pentru a favoriza un ofertant sau cresterea pretului unui contract. Selectarea procedurilor de asemenea, limiteaza adesea concurenta cu termene excesiv de scurte, adaugarea unor ofertanti fictivi sau transmiterea unor invitatii catre firmele putin probabil sa prezinte oferte competitive.
Raportul subliniaza, de asemenea, incalcari in atribuirea contractelor, in special descalificarea concurentilor fara temei legal, atribuiri facute catre societati care nu indeplinesc criteriile, exercitarea de influenta asupra comisiei de selectie, sau modificarea documentelor de licitatie dupa finalizarea procedurii. Frauda are loc, de asemenea, in timpul executarii contractului, in principal prin plata pentru activitati non-existente sau lipsa unor controale suficiente de livrare care duce la servicii, bunuri sau lucrari de calitate redusa. Pana in prezent, conflictul de interese este definit mai restrans in legislatia romaneasca decat standardele UE, limitand capacitatea guvernului de a-l combate . Cu toate acestea, acest lucru va fi cu transpunerea Directivei xv privind achizitiile publice din 2014.
Totusi, au existat unele evolutii pozitive. O initiativa promitatoare este un sistem IT bazat pe controalelor ex ante numit “Prevent”, elaborat de catre Agentia Nationala de Integritate (ANI) pentru a identifica conflictele de interese in atribuirea contractelor de achizitii publice. Toti functionarii publici implicati in procedurile de achizitii publice vor fi obligati sa prezinte detalii personale relevante pentru a identifica orice posibil conflict de interese. Aceste date vor fi integrate in platforma SEAP existenta, astfel incat sistemul analizeaza si detecteaza eventualele probleme si le raporteaza autoritatilor contractante. In prima faza, Prevent va fi aplicat numai la fondurile UE, cu extindere pentru a include toate achizitiile publice xvi.
Strategia Nationala Anticoruptie 2012-2015 (SNA) defineste obiective majore pentru a promova integritatea si buna guvernare in toate institutiile publice. Ea se bazeaza pe rezultatele obtinute din cele doua strategii anterioare anticoruptie si pe o ampla consultare publica, care a implicat mai mult de 500 de parti interesate, publice si private. SNA este axata pe aplicarea stricta a legislatiei existente, precum si monitorizarea si evaluarea planului xvii de actiune corespunzatoar. Aceasta din urma combina masurile de prevenire si de urmarire penala care vizeaza cresterea nivelului de educatie anticoruptie in randul angajatilor publici, utilizarea eficienta a controalelor administrative si prevenirea conflictelor de interese in achizitiile publice.
Agenda Europa 2020
Sistemul de achizitii romanesc este folosit pentru a promova obiectivele strategice in conformitate cu agenda Europa 2020 in primul rand in politica de mediu. Ministerul Mediului a dezvoltat recent un plan de actiune pentru achizitiile verzi, ceea ce face Romania printre ultimele SM care se ocupa de acest lucru xviii. Planul de actiune stabileste obiective pentru aplicarea criteriilor ecologice in achizitionarea anumitor tipuri de produse, inclusiv produse de curatare si servicii, constructii, echipamente de iluminat, produse alimentare ecologice si bauturi, mobilier, echipamente IT si hartie. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului emite un raport anual de monitorizare cu privire la utilizarea achizitiilor publice ecologice. Raportul se bazeaza pe informatiile inregistrate in cadrul platformei nationale de licitatii publice si raportarea facuta de authoritile xix contractante. Ministerul Mediului organizeaza, de asemenea, evenimente de informare si conferinte privind achizitiile publice ecologice precum si programe de formare pentru achizitorii publice in administratia centrala si locala.
La fel ca in majoritatea statelor membre, Romania nu are o strategie nationala privind politica de achizitii publice dedicata, inovatoare. Cu toate acestea, inovatia in sine este adesea mentionata ca un criteriu general, inclusiv prin calitatea si eficacitatea si utilizarea celor mai bune technologii xx disponibile. In plus, IMM-urile castiga in prezent, 59% din contracte publice care depasesc pragurile si nu par, prin urmare, sa fie dezavantajate in mod semnificativ in procedurile xxi de achizitii publice romanesti.
In cele din urma, in domeniul politicii sociale, fiecare licitatie publica este obligata prin lege sa includa cerinte sociale minime privind protectia muncii si conditiile care sunt in vigoare la nivel xx national. Ca urmare, majoritatea autoritatilor contractante folosesc consideratii de ordin social in documentele de licitatie, punand Romania inaintea mediei la nivelul UE.
Nereguli si constatari facute de autoritatile nationale de audit
Rapoartelor anuale de activitate ale CNSC si Curtea Nationala de Conturi indica faptul ca multe nereguli detectate in cheltuielile publice sunt legate de achizitiile publice. CNSC raporteaza ca mai mult de doua treimi din toate procedurile de achizitii publice derulate in Romania au facut obiectul unor plangeri in 2013. Aproape 40% dintre plangeri au fost cu privire la contractele de achizitii publice finantate din funduri europene xxii . In 2014, au fost depuse si solutionate 1.581 de sesizari la CNSC, in ceea ce priveste procedurile finantate de UE si 2172 sesizari in ceea ce priveste proiectele finantate din afara UE.
Cele mai frecvente tipuri de nereguli includ utilizarea nejustificata a proceduri de atribuire care sa fie aplicate in mod normal, ca exceptii, divizarea unui contract in mai multe contracte mai mici pentru a evita procedurile de achizitii publice, ignorand normele in materie de transparenta, in special cele referitoare la publicarea anuntului de atribuire in perioada specificata prin lege, precum si utilizarea necorespunzatoare si subiectiva a criteriilor in timpul evaluarii ofertei xxiii.
Curtea Nationala de Conturi raporteaza ca cele mai multe dintre corectiile financiare aplicate programelor finantate de UE sunt datorate nerespectarii legislatiei iii achizitiilor publice. Principalele deficiente se refera la aplicarea criteriilor de calificare si selectie restrictive, nerespectarea ofertei castigatoare cu criteriile din documentatia de atribuire, nerespectarea cerintelor de publicitate si de transparenta in atribuire, acte aditionale suplimentare la acelasi contractant prin negociere cu incalcarea prevederilor legale privind imprevizibilitate si nerespectarea principiului egalitatii. Atunci cand este relevant, Curtea Nationala de Conturi raporteaza constatarile sale privind nerespectarea legislatiei privind achizitiile publice catre autoritatile de urmarire penala. 17 de cazuri au fost identificate de catre Autoritatea de Audit in 2013.
Mai mult, Romania este identificata de CE ca tara-tinta care are nevoie de un plan de actiune specific pentru a remedia deficientele privind achizitiile publice. Intr-adevar, multe corectii financiare si rezervele au fost aplicate programelor finantate de UE din Romania in ultimii ani din cauza unor nereguli de achizitii publice si de suspiciune de frauda si complicitate in atribuirea contractelor xxiv publice.
Perspectiva
Romania a adoptat o strategie nationala cuprinzatoare pentru Achizitii Publice in 2015. Un plan detaliat de actiune operational a fost anexat la strategie, in scopul de a creste probabilitatea de succes, si dupa cum este prevazut in Acordul de parteneriat al Romaniei cu CE, din 2014.
Pe termen lung, perspectivele sunt in principal axate pe o serie de initiative destinate pentru imbunatatirea capacitatii administrative.
In primul rand, pentru a face fata provocarilor privind capacitatea administrativa, a fost adoptata o strategie privind consolidarea eficientei administratiei publice 2014-2020, ca parte a reformei continue a administratiei xxv publice, impreuna cu un plan de actiune pentru implementarea sa xxvi . Strategia urmareste sa clarifice mandatele si competentele intre nivelul central si local, pentru modernizarea proceselor de management si sa reduca birocratia si sa simplifice procedurile, atat pentru cetateni cat si intreprinderi. In plus, o Strategie Nationala de Formare Profesionala in domeniul achizitiilor xxvii publice vor avea ca scop consolidarea capacitatilor de autoritatilor xxviii contractante.
In al doilea rand, se are in vedere o crestere a numarului de angajati ANAP viitorul apropiat. De fapt, noul pachet legislativ pentru punerea in aplicare a noilor directive va prevedea posibilitatea ca ANAP sa revina la contractanti autorizati in mod specific. Organele legislative romanesti intentioneaza de asemenea sa introduca o noua profesie, achizitorul public, care va fi organizata pe trei niveluri profesionale: management, expert si consilier. O lista centralizata a tuturor profesionistilor care poarta titlul de achizitorii publici se va afla initial la ANAP, si, ulterior, la un organism profesional independent, similar unei asociatii. ANAP va putea apoi sa apeleze la contractanti atunci cand personalul permanent se dovedeste insuficient.
ANALIZA
Puncte forte
De la aderarea la UE, Romania a facut imbunatatiri la cadrul legislativ si de reglementare a achizitiilor publice, si urmareste constant reforme suplimentare pentru a imbunatati sistemul global. De exemplu, crearea unui grup comun de lucru care reuneste cele doua componente ale ANAP, precum si CNSC de a lucra pentru a intocmi instructiuni si ghiduri pentru armonizarea interpretarii legislatiei nationale si europene cu privire la aspectele specifice.
In ultimii ani, Romania a facut unele progrese in lupta impotriva coruptiei si in aducerea unui numar mai mare de cazuri in judecata si in cele din urma, condamnare. In plus, au fost create mai multe mecanisme pentru a detecta posibilele conflicte de interese in toate etapele procedurilor de achizitii publice si de a identifica si sanctiona practicile frauduloase. SNA este prezentata drept o buna practica la nivel mondial de catre Transparency International si reprezinta un cadru solid pentru reforme, deoarece ia in considerare lectiile invatate si esecurile din trecut si pune accentul pe coordonare precum si pe monitorizare si evaluare.
In sfarsit, structura centralizata a sistemului electronic de achizitii publice pare sa fie adaptata pentru a stimula utilizarea unui instrument comun, SEAP, de catre autoritatile contractante si ofertanti pentru indeplinirea obiectivelor ambitioase fixate la nivel national.
Puncte slabe
In ciuda progreselor inregistrate in ultimii ani, achizitiile publice din Romania continua sa fie un motiv de ingrijorare xxx. Se considera ca legislatia privind achizitiile este, in general, lipsita de coordonare si de coerenta si necesita revizuiri frecvente. Legislatia secundara si regulamentele de punere in aplicare sunt adesea vazute ca in contradictie cu legile primare, care rezulta in punerea in aplicare incoerenta. Aceasta inconsecventa face dificil pentru practicienii onesti si potentialii furnizori sa tina pasul cu reglementarile, face mai usor pentru cei cu motive ascunse sa manipuleze sistemul.
Acelasi lucru este valabil si pentru structura institutionala, care este compusa din mai multi actori cu responsabilitati care de multe ori se suprapun, rezultand in operatiuni ineficiente si decizii si indrumare contradictorii, pentru autoritatilor contractante. Absenta unor orientari clare si practice interpretarea legii este o sursa de incertitudine pentru practicienii publici si participanti xxix.
Capacitatea administrativa este o alta provocare fundamentala pentru Romania, ale carei reforme si absorbtie a fondurilor structurale ale UE sunt adesea intarziate de lipsa de punere in aplicare, capacitatea si structura instabila a administratiilor publice. Progresul in abordarea lipsei de personal calificat in domeniul achizitiilor publice a fost pana in prezent limitat xxx si povara administrativa pentru ofertanti este inca una dintre cele mai mari din UE xxxi. Mai mult decat atat, chiar daca lupta impotriva coruptiei a devenit o prioritate nationala, exista inca o rezistenta ridicata la masuri de integritate si anticoruptie la nivel politic si administrativ. Lipsa unui mecanism puternic de solutionare a reclamatiilor, precum si de executare efectiva a hotararilor judecatoresti ramane, de asemenea, problematica xxx.
Recomandari
- O structura legala mai coerenta: In viziunea CE, este importanta o reforma fundamentala a legislatiei in domeniul achizitiilor publice si trebuie limitate viitoare modificari ale legislatiei specifice
- Combaterea coruptiei: Se recomanda cresterea sanctiunilor si imbunatatirea eforturilor cu scopul diminuarii abuzurilor in sfera achizitiilor publice. Se recomanda dezvoltarea unui mecanism de solutionare a reclamatiilor si stabilirea unei modalitati de a anula contracte atribuite in mod necorespunzator. De asemenea, Romania trebuie sa dezvolte mecanisme de prevenire si control pentru prevenirea si detectarea coruptiei la nivel inalt, cum ar fi stabilirea unui cod de conduita.
- Cresterea capacitatii administrative: Studiul recomanda realizarea de traininguri pentru functionari si organizarea un birou de suport „ad-hoc” prin intermediul unui call center
- ANAP: Comisia recomanda Romaniei sa profite de crearea agentiei consolidate de achizitii publice – ANAP – intarindu-i independenta
- Reducerea costurilor de ofertare: Este importanta reformarea procesului de ofertare avand in vedere perspectiva ofertantului – trebuie redusa povara administrativa a ofertantului
Documentul integral in limba engleza: Achizitiile publice – Studiu privind capacitatea administrativa in UE, Romania
i Ordonanta de urgenta a Guvernului nr . 13/2015, denumit in continuare “OUG 13/2015”.
ii ANRMAP (2014), Raportul anual de activitate 2013.
iii Curtea Romana de Conturi (2013), Raportul anual de activitate.
iv Ministerul Fondurilor Europene (2014), Acordul Romania de parteneriat pentru programarea 2014-2020
perioada.
v Acordul v Parteneriat (2014) pentru Romania, in conformitate cu articolele 14 si 15 din Regulamentul (UE). N.1303 / 2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 17 decembrie 2013 este disponibil la adresa: http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-2020/acord- parteneriat/PA_2014RO16M8PA001_1_1_ro.pdf
vi Hotarirea Guvernului nr. 1660/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica prin mijloace electronice din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.
vii Comisia Europeana (2013), DG MARKT, Achizitiile publice de stat raport.
viii Agentia pentru Agenda digitala a Romaniei (AADR) (2014), Raportul anual.
ix Agentia pentru Agenda digitala a Romaniei (2014), Sistemul Electronic de Achizitii Publice – Manual de utilizare.
x Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale (2014), Strategia Nationala privind Agentia pentru Agenda digitala a Romaniei
xi Comisia Europeana (2014), DG HOME & DG COMM, Flash Eurobarometru 374 Intreprinderile de ancheta ”
Atitudini fata de coruptie in UE.
xii Indicatorii de guvernare Banca Mondiala, 2012 date privind 215 de tari, 2013.
xiii PwC pentru Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF), (2013), Achizitii publice: Costurile platite pentru coruptie, identificarea si reducerea, coruptiei in achizitiile publice in UE.
xiv Parteneriat pentru Dezvoltare Sociala si Expert Forum (2014), evaluarea eficientei, integritatii si transparentei sistemului romanesc de achizitii publice, co-finantat de OLAF si Hercule II 2007 Program 2013.
xv Comisia Europeana (2015) Document de lucru al serviciilor Comisiei Romania: Raportul tehnic. Care insoteste Raportul de document al Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele realizate in Romania in cadrul de cooperare si verificare.
xvi Comisia Europeana (2011), DG REGIO, Evaluarea sistemului de achizitii publice din Romania.
xvii Transparency International (2013), Bune practici in strategia anticoruptie.
xviii Programul elvetian-roman Cooperare (2014), Achizitii publice in Romania, Ecologice (achizitii verzi in Romania), Centrul pentru Politici Durabile (Centrul pentru Politici Durabile) ECOPOLIS.
xix Comisia Europeana (2012), DG RTD, cele mai bune practici privind achizitiile publice ecologice sau durabile si a unor noi orientari.
xx Kahlenborn, Walter; Christine Moser; Joep Frijdal si Michael Essig (2011), utilizarea strategica a achizitiilor publice in Europa, Raport Final al Comisiei Europene, DG MARKT / 2010/02 / C, Berlin: Comisia Europeana
xxi Adelphi (2014), DG MARKT, accesul IMM-urilor la pietele de achizitii publice si de agregare a cererii in UE.
xxii Consiliul National pentru Solutionare a Contestatiilor (2014), Raport de activitate 2013.
xxiii EurActiv (2014), coruptia Achizitiile publice din Romania, Raportul special.
xxiv Comisia Europeana (2014), DG REGIO, Raportul anual de activitate 2013.
xxv Comunicare a Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (2013), Reforma
Administratiei Publice (reforma administratiei publice).
xxvi Documentul european de lucru al Comisiei (2015), Raport de tara Romania 2015, inclusiv o adancime de revizuire privind prevenirea si corectarea dezechilibrelor macroeconomice, COM (2015) 85 final.
xxvii Acordul de Parteneriat (2014) pentru Romania, in conformitate cu articolele 14 si 15 din Regulamentul (UE). N.1303 / 2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 17 decembrie 2013 este disponibil la adresa: http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-2020/acord- parteneriat/PA_2014RO16M8PA001_1_1_ro.pdf
xxviii Guvernul Romaniei (2014), Programul National de Reforma 2014 (Programul national de reforma).
xxix Comisia Europeana (2011), DG REGIO, Evaluarea sistemului de achizitii publice din Romania.
xxx Document al Comisiei Europene al Personalului de lucru (2014), care insoteste recomandarea documentului
de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul national de reforma din Romania 2014 si oferind un aviz al Consiliului privind Programul de convergenta 2014 din Romania, COM (2014) 424 final.
xxxi Comisia Europeana (2011), DG MARKT, achizitiile publice in Europa, costurile si eficienta.
Economie – Conferinta organizata de Reprezentanta Comisiei Europene in Romania, in parteneriat cu Ministerul Finantelor Publice, a lansat in 9 martie „Raportul de tara pentru Romania”, publicat de Comisia Europeana in data de 26 februarie 2016.
Urmatorul pas dupa publicarea raportului este transmiterea, de catre autoritatile romane, a Programului National de Reforma si a Programului de Convergenta.
Rezumat Raportul de tara pentru Romania
Raportul evalueaza economia Romaniei prin prisma analizei anuale a cresterii pentru 2016 efectuate de Comisia Europeana, care a fost publicata la 26 noiembrie 2015. Analiza recomanda sa se aiba in vedere trei prioritati pentru politica economica si sociala a UE in 2016: relansarea investitiilor, continuarea reformelor structurale menite sa modernizeze economiile statelor membre si adoptarea unor politici bugetare responsabile. In acelasi timp, Comisia a publicat Raportul privind mecanismul de alerta, care a initiat cea de a cincea runda anuala a procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. Raportul privind mecanismul de alerta a identificat Romania ca fiind o tara care necesita un alt bilant aprofundat.
Cresterea economica a fost semnificativa in ultimii trei ani, aceasta largindu-si treptat baza. In urma crizei financiare din 2009, economia Romaniei s-a stabilizat cu sprijinul programelor de asistenta financiara UE-FMI. Incepand din 2013, aceasta s-a extins puternic, motoarele cresterii trecand, treptat, de la exporturile nete la cererea interna. Consumul privat si-a revenit la nivelul maxim de dupa 2008, pe fondul cresterii veniturilor disponibile ale gospodariilor, fiind impulsionat de majorarea puternica a salariilor si de inflatia negativa. Investitiile s-au redresat mai incet, insa s-au apropiat de ratele de crestere din perioada anterioara crizei. Pe de alta parte, cererea interna solida incurajeaza importurile, insa deficitul de cont curent s-a marit doar marginal in anul precedent, intrucat cotele de piata ale exporturilor au continuat sa creasca, in special in sectorul serviciilor. Se asteapta ca stimulentele fiscale sa impulsioneze cresterea peste potential a PIB-ului real in perioada 2016-2017. Aceste masuri, combinate cu accelerarea cresterii salariilor, vor adauga si mai multa presiune asupra cererii interne, care este deja solida. In acelasi timp, masurile de politica referitoare la partea de oferta a economiei, cum ar fi investitiile in inovare si in infrastructura sau imbunatatirile aduse mediului de afaceri si administratiei publice, raman limitate. Principala provocare va fi aceea de a asigura o crestere economica echilibrata si durabila in viitor.
Piata fortei de munca se restrange, pe fondul unei cresteri economice solide. Rata somajului a fost in general stabila, situandu-se sub 7 %, si se asteapta ca aceasta sa scada intr-o oarecare masura in urmatorii doi ani. Rata de ocupare a fortei de munca a crescut si se preconizeaza ca aceasta isi va mentine tendinta ascendenta, cresterea concentrandu-se in sectoarele cu o valoare adaugata ridicata. Cu toate acestea, emigratia puternica, inclusiv a lucratorilor cu inalta calificare, combinata cu imbatranirea populatiei, reprezinta o provocare pentru sprijinirea unei economii competitive. Reducerea din 2014 a contributiilor la sistemul de asigurari sociale a sprijinit limitarea, pana acum, a costurilor unitare ale muncii, insa acestea pot sa depaseasca productivitatea muncii in viitor, deoarece piata fortei de munca se restrange.
Finantele publice au fost stabile in 2015, dar se prevede o deteriorare a acestora ca urmare a cresterii cheltuielilor si a reducerii TVA-ului si a altor taxe. Romania si-a atins, in 2014, obiectivul pe termen mediu, si anume un deficit de 1 % din PIB in termeni structurali. In 2015, imbunatatirea colectarii impozitelor i-a permis Romaniei sa isi mentina obiectivul pe termen mediu, in pofida unor derapaje in materie de cheltuieli. Cu toate acestea, se preconizeaza ca noile reduceri fiscale din 2016 si 2017, precum si cresterea salariilor din sectorul public vor majora deficitul la 3¾ % din PIB pana in 2017. Se asteapta ca datoria publica sa creasca la peste 40 % in aceeasi perioada.
Odata cu finalizarea programului de asistenta financiara, increderea pietei se va baza pe mentinerea stabilitatii sectorului financiar si pe punerea in aplicare a unei politici bugetare si a unor reforme structurale durabile. Al treilea program consecutiv de asistenta privind balanta de plati pentru Romania (2013-2015) s-a incheiat in luna septembrie. Avand in vedere platile efectuate in cadrul primului program (2009-2011), Romania va face obiectul unei supravegheri post-program pana in primavara anului 2018, cand se estimeaza ca 70 % din imprumutul acordat de Uniunea Europeana va fi rambursat. Mentinerea unor conditii de piata favorabile si a unor perspective de crestere echilibrate, precum si promovarea unor rezultate pozitive pe plan social si pe piata muncii sunt corelate cu punerea in aplicare a unor reforme structurale pentru a imbunatati competitivitatea, ocuparea fortei de munca si coeziunea sociala.
Romania a realizat progrese limitate in ceea ce priveste punerea in aplicare a recomandarilor specifice fiecarei tari din 2015. Cel de al treilea program de asistenta financiara pentru balanta de plati (2013-2015) s-a incheiat in septembrie 2015, fara a se fi finalizat bilantul. Romania si-a mentinut obiectivul pe termen mediu in 2015, dar se preconizeaza ca se va abate in mod semnificativ de la acesta in 2016 si 2017. S-au realizat progrese limitate in domeniul respectarii obligatiilor fiscale. Nu s-a inregistrat niciun progres in ceea ce priveste egalizarea varstei de pensionare pentru barbati si pentru femei. S-au realizat progrese limitate in privinta asigurarii faptului ca Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca dispune de personalul adecvat, a consolidarii masurilor active de pe piata fortei de munca si a reducerii fenomenului de parasire timpurie a scolii. S-au inregistrat unele progrese in ceea ce priveste furnizarea si calitatea educatiei si a ingrijirii pentru copiii prescolari, in special pentru copiii in varsta de peste trei ani. S-au realizat progrese limitate in ceea ce priveste imbunatatirea stabilirii salariului minim si introducerea venitului minim de incluziune. Progresele inregistrate in urmarirea strategiei nationale in materie de sanatate pentru perioada 2014-2020 au fost mixte. S-au inaintat parlamentului amendamente la proiectul de lege privind reformarea guvernantei corporative a intreprinderilor publice, dar acestea nu au fost inca supuse dezbaterii.
In ceea ce priveste progresele realizate in atingerea obiectivelor nationale din cadrul Strategiei Europa 2020, Romania a obtinut rezultate bune in urmatoarele domenii: emisii de gaze cu efect de sera, energii din surse regenerabile, eficienta energetica, invatamant tertiar, precum si in ceea ce priveste reducerea numarului de persoane care sunt expuse riscului de saracie sau de excluziune sociala. Este insa necesar sa se depuna mai multe eforturi in privinta ratei de ocupare, a intensitatii cercetarii si dezvoltarii si a parasirii timpurii a scolii.
Principalele constatari ale bilantului aprofundat cuprinse in prezentul raport de tara si provocarile conexe in materie de politica sunt urmatoarele:
· Vulnerabilitatile aferente pozitiei externe s-au redus in contextul unei cresteri economice puternice, iar economia Romaniei devine mai rezistenta. Acest fapt este confirmat de imbunatatirea semnificativa, incepand din 2012, a pozitiei investitionale internationale nete, de reechilibrarea sustinuta a contului curent si de cresterile cotelor de piata ale exporturilor.
· Pozitia investitionala internationala neta urmeaza sa se imbunatateasca in continuare. Pot aparea provocari in 2016 si 2017, cu accelerarea cresterii importurilor ca urmare a unei cereri interne sporite ca raspuns la stimulentele fiscale. Chiar si in acest caz, se preconizeaza insa ca deficitul de cont curent va ramane sub control, situandu-se sub 3 % din PIB. Competitivitatea prin costuri a fost restabilita in perioada de dupa 2010, dar pot reaparea presiuni in cazul in care accelerarea actuala a cresterii salariilor este sustinuta si depaseste castigurile in materie de productivitate. Consolidarea competitivitatii care nu se bazeaza pe costuri in vederea sprijinirii tranzitiei catre o economie cu o valoare adaugata mai ridicata reprezinta o alta provocare.
· Riscurile generate de initiativele legislative nationale care ameninta stabilitatea sectorului financiar au crescut. O evaluare a bilantului si un test de rezistenta in sectorul asigurarilor au fost finalizate in iulie 2015. O evaluare a calitatii activelor si un test de rezistenta au fost lansate in sectorul bancar. Printre alte eforturi de consolidare a increderii in piata, au fost puse in aplicare masuri eficace de reducere a creditelor neperformante. In pofida acestor evolutii pozitive si a prezentei unor rezerve de capital si de lichiditati in ansamblu satisfacatoare, unele initiative legislative nationale ar putea spori vulnerabilitatea sectorului bancar. Deosebit de importante in acest context sunt hotararile judecatoresti pronuntate in ceea ce priveste punerea in aplicare a legii privind clauzele contractuale abuzive („clauzele abuzive”) si a legii privind darea in plata. Aplicarea retroactiva a legii privind darea in plata pentru stocul existent de imprumuturi, astfel cum se prevede in forma actuala a acestei legi, poate constitui o provocare pentru mai multe institutii de credit si poate antrena, in viitor, o activitate de creditare mai redusa. Legea este inca in stadiu de proiect, intrucat a fost trimisa inapoi de catre presedinte parlamentului spre reexaminare. Daca va fi adoptata din nou de catre parlament in forma sa originara, legea privind darea in plata poate genera un risc sistemic pentru intregul sector bancar, cu riscuri pentru stabilitatea sectorului financiar si cu implicatii asupra intregii economii.
· O politica bugetara expansionista intr-un mediu de crestere puternica reprezinta o sursa de ingrijorare. Cresterea economica puternica din 2015 a fost consolidata prin reduceri fiscale si cresteri salariale in sectorul public. Acestea au fost hotarate in mod ad-hoc si au fost aprobate in afara procesului bugetar, fara a se prevedea finantarea lor, conform legislatiei nationale. Noi masuri bugetare expansioniste au intrat in vigoare din ianuarie 2016, mai multe fiind planificate pentru anul 2017. Se estimeaza ca deficitul finantelor publice va creste de peste trei ori ca procent din PIB in numai doi ani. Acest lucru submineaza consolidarea bugetara care a fost realizata treptat in ultimii ani si indica faptul ca nu s-a aplicat in mod eficace cadrul bugetar pentru a se asigura sustenabilitatea finantelor publice. In acelasi timp, cresterea potentiala este limitata de planificarea si coordonarea ineficienta a investitiilor publice, de cea mai scazuta rata de absorbtie a fondurilor UE, de un mediu de afaceri nefavorabil, de o intensitate scazuta a cercetarii si dezvoltarii si de reforme structurale prelungite, inclusiv in ceea ce priveste intreprinderile de stat. Expansiunea bugetara, care stimuleaza in primul rand consumul intern in contextul unei cresteri economice deja solide, fara luarea unor masuri suplimentare ce vizeaza oferta, ar putea antrena noi dezechilibre interne si externe.
Alte aspecte economice cruciale analizate in cadrul prezentului raport care semnaleaza existenta unor provocari specifice pentru economia Romaniei sunt urmatoarele:
· Eficacitatea si eficienta administratiei publice sunt limitate, iar mediul de afaceri s-a imbunatatit foarte putin. Gestionarea inconsecventa a resurselor umane si financiare diminueaza capacitatea administratiei publice de a elabora si de a pune in aplicare politicile in mod strategic si coordonat. In pofida faptului ca au fost intreprinse masuri importante de combatere a coruptiei, acest fenomen reprezinta in continuare o problema sistemica. Independenta sistemului judiciar si respectarea hotararilor judecatoresti se confrunta in continuare cu provocari. Complexitatea procedurilor administrative, volatilitatea politicilor fiscale si utilizarea pe scara larga a ordonantelor de urgenta ale guvernului creeaza incertitudine si ingreuneaza adoptarea deciziilor in materie de investitii. Accesul intreprinderilor mici si mijlocii la finantare ramane limitat. Rata mare de evaziune fiscala si munca fara forme legale reduc veniturile fiscale si denatureaza economia. In ciuda faptului ca s-au inregistrat unele progrese, sistemul de achizitii publice este in continuare ineficient.
· Conditiile de pe piata muncii au fost prielnice, insa persista probleme de natura structurala. Rata somajului este scazuta, iar rata ocuparii fortei de munca a crescut, desi se situeaza inca sub media UE. Institutiile de pe piata muncii, inclusiv dialogul social si serviciul public pentru ocuparea fortei de munca, nu functioneaza in mod corespunzator. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca nu ofera inca servicii adaptate si personalizate, nici celor aflati in cautarea unui loc de munca si nici angajatorilor. Grupurile vulnerabile au un acces limitat la piata fortei de munca. Procentul de tineri care nu sunt incadrati profesional si nu urmeaza niciun program educational sau de formare se situeaza peste media UE, iar masurile de sensibilizare adaptate menite sa ii ajute sa intre pe piata fortei de munca raman limitate. Rata de parasire timpurie a scolii este ridicata, in special in cazul romilor si al populatiei rurale. Programele de prevenire si de remediere sunt limitate. In ceea ce priveste educatia si formarea profesionala, exista in continuare probleme in materie de calitate, iar participarea la programele educationale destinate adultilor este foarte scazuta.
· Eficacitatea sistemului de protectie sociala si a sistemului de sanatate este limitata. Nivelul saraciei si al excluziunii sociale este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeana, in special in randul copiilor si al romilor. Transferurile sociale au un impact limitat asupra reducerii saraciei, iar prestarea de servicii sociale este insuficienta. Gradul scazut de adecvare a prestatiilor sociale este obstructionat si de lipsa unui mecanism de ajustare coerent. Progresele inregistrate in ceea ce priveste activarea si integrarea pe piata muncii a beneficiarilor de asistenta sociala au fost limitate. Nu s-a reusit inca egalizarea varstei de pensionare pentru barbati si pentru femei. Rezultatele in materie de sanatate raman nesatisfacatoare, ca urmare a accesului limitat la serviciile de asistenta medicala, a utilizarii ineficiente a resurselor publice si a coruptiei larg raspandite. Platile informale reprezinta o practica raspandita si exista o dependenta excesiva de serviciile medicale spitalicesti.
· Zonele rurale se confrunta cu provocari specifice, cum ar fi utilizarea foarte deficitara a capitalului uman si existenta unor „insule” de saracie si de excluziune sociala adanc inradacinate. Agricultura, care este ocupatia tipica in zonele rurale, reprezinta 29 % din totalul locurilor de munca din Romania, insa numai 5 % din PIB. O mare parte din forta de munca rurala lucreaza in agricultura de subzistenta sau de semisubzistenta, asociata cu munca informala sau cu munca familiala neremunerata, cu o productivitate scazuta si cu saracia. Zonele rurale se confrunta cu o multitudine de dificultati legate de educatie, sanatate, incluziune sociala, infrastructura de baza, diversificarea locurilor de munca, emigratie si imbatranirea populatiei.
In cursul lunii mai 2016, pe baza documentelor sus-mentionate si a analizei cuprinzatoare din Raportul de tara, Comisia Europeana va emite recomandarile specifice de tara pentru Romania privind politicile economice.
Conferinta este organizata in cadrul evenimentelor dedicate Semestrului European, instrumentul de coordonare a politicilor nationale. Acest proces culmineaza cu publicarea recomandarilor Comisiei Europene pentru politicile economice romanesti, in luna mai a fiecarui an.
Descarcati de AICI, Ramortul complet de tara pentru Romania.
Sursa: Comisia Europeana
Comisia Europeana a adoptat o serie de programe de cooperare transfrontaliera, care au un buget total de 1 miliard de euro si sunt destinate sa sprijine dezvoltarea sociala si economica a regiunilor situate de ambele parti ale frontierelor externe ale UE.
Acest tip de cooperare transfrontaliera este un element important al politicii de vecinatate a UE, in cadrul caruia se va acorda prioritate proiectelor care sustin dezvoltarea durabila de-a lungul frontierelor externe ale UE, reducandu-se astfel diferentele dintre nivelurile de trai si abordandu-se provocari comune prezente de o parte si de alta a acestor frontiere. În cazul fiecarui program, tarile participante si-au selectat un numar de pana la patru prioritati, cum ar fi dezvoltarea IMM-urilor, cultura, mediul si schimbarile climatice, combaterea saraciei, educatia si cercetarea, energia, accesibilitatea si gestionarea frontierelor.
Prin noul pachet vor fi finantate proiecte din 27 de tari: Armenia, Georgia, Republica Moldova, Ucraina si Rusia – în est; Egipt, Israel, Iordania, Liban, Palestina si Tunisia; o serie de state membre ale UE (Bulgaria, Cipru, Estonia, Finlanda, Franta, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Romania si Suedia), precum si Norvegia si Turcia. Finantarea este acordata în cadrul Fondului European de Dezvoltare Regionala (FEDR) si al Instrumentului European de Vecinatate (IEV). Acordurile de finantare dintre tarile partenere si UE vor fi finalizate pana la sfarsitul lui 2016. Granturile vor fi acordate prin cereri de propuneri, care se preconizeaza ca vor fi lansate in cursul anului 2016 sau în prima parte a anului 2017.
Asigurati-va ca Nu pierdeti contracte din licitatii publice, inclusiv cele cu finantare europeana, Apelati la Serviciul de Monitorizare: www.licitatie-publica.ro (peste 2500 de Surse de licitatii publice), Zilnic, pe Email-ul dvs.
Fonduri Europene: Comisia Europeana a adoptat 
un nou program Interreg intre Romania si Ungaria, in valoare de 231,8 milioane EUR, din care 189,1 milioane EUR provin din Fondul European de Dezvoltare Regionala.
Principalele obiective ale acestui program sunt cresterea ocuparii fortei de munca si a mobilitatii transfrontaliere a acesteia, stimularea unei cresteri economice comune si consolidarea cooperarii pentru prevenirea riscurilor naturale. De asemenea, programul vizeaza regenerarea zonelor rurale si urbane defavorizate si imbunatatirea serviciilor transfrontaliere de asistenta medicala.
Context
Regiunile care fac obiectul programului „Interreg V-A Romania-Ungaria” sunt urmatoarele: regiunile Hajdú-Bihar, Szabolcs-Szatmár-Bereg, Békés si Csongrád din Ungaria si regiunile Bihor, Satu Mare, Arad si Timis din Romania.
Cele sase prioritati ale programului sunt:
1. Protectia comuna si utilizarea eficienta a resurselor comune
2. Imbunatatirea conectivitatii in regiunea de frontiera intr-un mod inteligent si durabil
3. Stimularea ocuparii fortei de munca si promovarea mobilitatii transfrontaliere a fortei de munca
4. Imbunatatirea serviciilor de asistenta medicala
5. Consolidarea prevenirii si gestionarii riscurilor
6. Promovarea cooperarii transfrontaliere intre institutii si cetateni
Persoana de contact pentru presa
Sophie DUPIN de SAINT-CYR
sophie.dupin-de-saint-cyr@ec.europa.eu
+32 2 295 6169
Pagini Utile
- Interreg: European Territorial Co-operation (Cooperare teritorială europeana)
- Cooperarea intre regiuni si tari
- Cross-border, transnational and interregional co-operation (Cooperare transnaționala si interregionala europeana)
Asigurati-va ca Nu pierdeti contracte din licitatii publice, inclusiv cele cu finantare europeana, Apelati la Serviciul de Monitorizare: www.licitatie-publica.ro (peste 2500 de Surse de licitatii publice), Zilnic, pe Email-ul dvs.
Licitatii pentru achizitii din fonduri europene:
| Titlu | Data publicarii | Data inchidere | CPV |
| MATERII CONSUMABILE AFERENTE FUNCTIONARII SES 7 COD CPV 33760000-5 | 09.12.2015 | 16.12.2015 | 33760000-5 33760000 |
| MATERII CONSUMABILE AFERENTE FUNCTIONARII SES 8 COD CPV 19640000-4, 39831200-8 | 09.12.2015 | 16.12.2015 | 19640000-4 39831200-8 19640000 |
| Anunt lansare procedura simplificata de atribuire – contract furnizare – achizitie active fixe necorporale (softuri si licente)_Lot 2 si Lot 3 | 09.12.2015 | 16.12.2015 | 48000000-8 |
| Achizitie centrala pe lemne, masini de spalat semiprofesionale si detergent | 08.12.2015 | 15.12.2015 | 39715210-2 39713200-5 39831200-8 |
| MATERII PRIME AFERENTE FUNCTIONARII SES 5 COD CPV 44330000-2 | 07.12.2015 | 14.12.2015 | 44330000-2 44330000 |
| MATERII PRIME AFERENTE FUNCTIONARII SES 6 COD CPV 44175000-7 | 07.12.2015 | 14.12.2015 | 44175000-7 44175000 |
| MATERII PRIME AFERENTE FUNCTIONARII SES | 07.12.2015 | 14.12.2015 | 15000000-8 |
| FURNIZARE DE MATERIE PRIMA – LEMN DE FOC SES 8 – LOT 2 | 07.12.2015 | 15.12.2015 | 03413000-8 |
.
Doriti sa primiti aceste licitatii zilnic pe e-mail? La noi aveti 7 Zile Gratuit, daca Testati Acum!
Conform celei de a doua estimari pentru T3 2015 
a Oficiului European pentru Statistica (Eurostat), Romania a inregistrat cea mai mare crestere economica din Uniunea Europeana in T3 2015, cu un avans de 1,4%, comparativ cu trimestrul trecut.
Romania a fost urmata de Croația (1,3%), Malta (1,1%), Letonia (1%), Polonia si Slovacia (0,9%), Suedia si Spania ( 0,8%).
Scaderi s-au inregistrat in Grecia (-0,9%), Estonia si Finlanda (- 0,5%) si Danemarca (- 0,1%).
Comisia Europeana (CE) si-a îmbunatatit estimarile privind cresterea economica a Romaniei in 2015 pana la 3,5%, fata de avansul de 2,8% pe care il preconiza in luna mai, conform previziunilor din toamna. PIB-ul Romaniei ar urma sa inregistreze un avans de 4,1% in 2016 si 3,6% in 2017, datorita consolidarii consumului pe fondul relaxarii fiscale.
Sursa: Eurostat
Cele mai recente date macroeconomice publicate de Biroul European de Statistica (Eurostat) arata ca Romania a inregistrat, in 2014, un deficit bugetar de 1,4% din PIB si o datorie publica de 39,9% din PIB.
Comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii, Romania se afla în top 5 al tarilor europene cu cel mai mic deficit bugetar (locul 2, dupa Lituania (0,7%), urmata de Letonia (1,5%), Suedia (1,7%) si Cehia (1,9%) si cu cea mai mica datorie publica (locul 4, dupa Estonia (10,4%), Luxemburg (23%) si Bulgaria (27%), urmata de Letonia (40,6%) si Lituania (40,7%).
La nivelul Uniunii Europene, deficitul bugetar inregistrat in 2014 a fost de 3% din PIB, iar datoria publica de 86,8% din PIB. In ceea ce priveste datele agregate pentru cele 19 state ale zonei euro, deficitul bugetar s-a ridicat in anul 2014 la 2,6% din PIB, iar datoria publica la 92,1% din PIB.
Context
Studiul Eurostat publicat in data de 21 octombrie compileaza datele primite in cursul anului 2015 de la birourile de statistica ale statelor membre in cadrul procedurii de deficit excesiv. Studiul cuprinde date complete pentru anii 2011, 2012, 2013 și 2014.
Studiul Eurostat integral (in limba engleza).
Sursa: ec.europa.eu
Fonduri europene nerambursabile in valoare de 30,4 de milioane de euro sunt disponibile pentru noi proiecte de cooperare romano-bulgara. Este vorba despre cel de al doilea apel de proiecte pentru Axa Prioritara 4 (“O regiune calificata si incluziva”) si Axa Prioritara 5 (“O regiune eficienta”) a Programului de cooperare transfrontaliera Interreg V-A Romania-Bulgaria (2014-2020).
Cererile de finantare se pot depune pana la data de 15 martie 2016. Ghidul Aplicantului poate fi descarcat din site-ul programului.
Apelul fost lansat joi, 15 octombrie a.c., in cadrul Comitetului de Monitorizare al Programului. Tot joi au fost aprobate primele 36 de proiecte soft, cu o valoare totala de aproximativ 25 de milioane de euro, selectate spre finantare dupa primul apel de proiecte. Lista proiectelor selectate este disponibila in site-ul programului, www.cbcromaniabulgaria.eu, aici.
Cu ocazia acestei reuniuni Comitetul de Monitorizare a luat si alte decizii importante privind implementarea, cum ar fi aprobarea Planului de evaluare al Programului.
Astfel, cu sprijinul constant al Comitetului, Programul Interreg V-A Romania-Bulgaria accelereaza ritmul de implementare, facand pasi importanţi pentru utilizarea eficienta, cu impact maxim, a fondurilor disponibile prin Fondul European de Dezvoltare Regionala.
Programul de cooperare transfrontaliera Interreg V-A Romania-Bulgaria, gestionat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administrației Publice (MDRAP) in calitate de Autoritate de Management, a fost adoptat de Comisia Europeana (CE) pe 12 februarie 2015 si are un buget de 258,4 milioane de euro, din care 215,7 milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR). Aria eligibila este formata din 7 judete din România (Constanța, Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Calarasi) si 8 districte din Bulgaria (Vidin, Vratsa, Montana, Pleven, Veliko Tarnovo, Ruse, Silistra, Dobrich).
Cele 5 axe prioritare (cu excepția celei de asistenta tehnica) finanteaza proiecte in domeniul transportului durabil, protecției mediului, promovarii adaptarii la schimbarile climatice, prevenirii si managementului riscurilor, promovarii ocuparii forței de munca si consolidarii capacitații instituționale a autoritaților publice si a actorilor relevanți din aria eligibila.
In perioada de programare 2014-2020, MDRAP gestioneaza 12 programe europene de cooperare teritoriala sau transfrontaliera (pentru 6 dintre ele fiind Autoritate de Management).
Asigurati-va ca Nu pierdeti anunturi de licitatii publice, inclusiv cele cu finantare europeana, Apelati la Serviciul de Monitorizare: www.licitatie-publica.ro (peste 2000 de Surse de licitatii publice), Zilnic, pe Email-ul dvs. Aveti 7 Zile Gratuit, daca Testati Acum!
Potrivit BNR (Banca Nationala a Romaniei), in 
primele sase luni ale anului, fluxul investitiilor straine directe ale nerezidentilor in tara noastra (ISD) a fost in crestere, potrivit datelor anuntate si raportate la nivelul din ianuarie-iunie 2014, cand s-au implementat procedurile metodologice din manualul FMI – BPM6.
Datele statistice privind investitiile directe pe principiul directional sunt compilate conform noilor standarde metodologice internationale, asigurate de Manualul FMI Balanta de plati si pozitia investitionala internationala, editia a-VI-a (BPM6), care inlocuieste Manualul FMI Balanţa de plati, editia a-V-a (BPM5). Pentru detalii privind principalele modificări metodologice si comparabilitatea datelor se poate accesa link-ul: Implementarea noilor standarde metodologice in statisticile elaborate de BNR.
Investititile straine directe (ISD) aduc o contributie esentiala la cresterea economica. Acestea creeaza locuri de munca, optimizeaza alocarea resurselor, permit transferul de tehnologie si stimuleaza comertul.
In tabelul de mai jos sunt prezentate cele mai recente date privind investitiile directe pe principiul directional. Acestea sunt revizuite lunar, iar pentru datele revizuite aferente lunilor anterioare se poate accesa Baza de date interactiva.
Date cumulate de la inceputul anului:
| Componente | 2014 (ianuarie – iunie)* | 2015 (ianuarie – iunie)** |
|---|---|---|
| Net, milioane euro | ||
| TOTAL | 1 174 | 1 562 |
| INVESTITII ALE REZIDENTILOR IN STRAINATATE | 38 | -98 |
| Societati care accepta depozite, exclusiv banca centrala | 10 | 0 |
| Participatii la capital, inclusiv profituri reinvestite | 10 | 0 |
| Instrumente de natura datoriei | 0 | 0 |
| Alte sectoare | 28 | -98 |
| Participații la capital, inclusiv profituri reinvestite | 23 | -45 |
| Instrumente de natura datoriei | 5 | -53 |
| INVESTITII ALE NEREZIDENTILOR IN ROMANIA | 1 136 | 1 659 |
| Societati care accepta depozite, exclusiv banca centrala | -14 | 93 |
| Participatii la capital, inclusiv profituri reinvestite | -53 | 90 |
| Instrumente de natura datoriei | 39 | 3 |
| Alte sectoare | 1 151 | 1 566 |
| Participatii la capital, inclusiv profituri reinvestite | 1 312 | 853 |
| Instrumente de natura datoriei | -161 | 713 |
*) Date revizuite
**) Date provizorii
Colectia “Investitiile straine directe in Romania” este publicata, incepand cu anul 2004, in sectiunea Publicatii periodice »»»
Despre importanta investitiilor straine directe: Investitiile straine directe au echilibrat balanta cresterii economice.
