Achizitii Publice – Legislatia privind achizitiile publice trebuie sa 
intre in vigoare pana in data de 18 aprilie 2016, conform termenului asumat de toate statele membre ale Uniunii Europene, iar Strategia nationala in domeniul achizitiilor publice trebuie implementata pana la finalul anului viitor, a declarat intr-un interviu, pentru AGERPRES, Roxana Minzatu, presedinte ANAP.
Presedintele ANAP a detaliat noutatile aduse de cele patru legi noi care vor reglementa, de anul viitor, achizitiile publice, dar si pasii de urmat pentru intarirea capacitatii administrative a autoritatilor contractante si pentru profesionalizarea angajatilor care lucreaza in achizitii publice.
Pachetul de legi va trece, probabil, dupa 1 februarie de Senat, iar apoi va merge in Camera Deputatilor, fiind in procedura de urgenta, iar pe final de februarie urmand a fi aprobat. Exista un termen global asumat ca si stat membru, ca si celelalte state, 18 aprilie 2016. Dar exista si un termen de tara, doar Romania, februarie 2016. Strategia de reforma in achizitii publice trebuie implementata pana in decembrie 2016, altfel Comisia Europeana opreste finantarea pe toate programele operationale pe exercitiul 2014 — 2020.
Care sunt principalele modificari aduse de legile privind achizitiile publice
In primul rand noul pachet de legi transpune niste directive europene. Avem o directiva distincta pe concesiuni de lucrari si servicii pentru prima data, avem desigur directiva distincta pe achizitii clasice si una pe achizitii sectoriale, de asemenea. In plus, noi, ca stat, o sa avem si o lege distincta pe rezolvarea remediilor si contestatiilor si a organizarii Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC). Deci vom avem un pachet de patru legi acolo unde inainte aveam o singura Ordonanta, in care erau reglementate toate aceste elemente.
Pentru prima data in Romania, legile pentru achizitii publice se dezbat in Parlament si am avut o dezbatere semnificativa si cu societatea civila. S-a tinut cont de propunerile autoritatilor contractante, contractantilor si mediului de afaceri .
Au fost introduse elemente de noutate care deriva din problemele specifice Romaniei pe diverse paliere. Un element este faptul ca, pentru prima data, vom putea face plati directe catre subcontractanti. O autoritate contractanta va putea, in conditiile in care acest lucru s-a specificat in contract, sa plateasca direct subcontractantul definit pentru partea de contract aferenta. Este o propunere care a venit si din partea mediului de afaceri, este permisa de directivele europene, au fost si foarte multe probleme in aceste cazuri, in special cu companiile cu capital autohton. Acum se lucreaza la mecanismul in care se vor face platile.
Facilitatea accesului IMM-urilor la achizitii publice.
Este vorba in special de zona de divizare pe loturi, acolo unde natura serviciilor care sunt achizitionate, mai putin a lucrarilor, ar justifica divizarea pe loturi a contractelor. Autoritatea contractanta care alege sa nu divizeze, are obligatia, conform legii, sa justifice de ce nu divizeaza. Procedurile raman aceleasi, dar, pentru ca IMM-urile au capacitate financiara, tehnica, operationala mai scazuta, chiar daca vor participa tot la o licitatie deschisa, vor avea posibilitatea totusi sa oferteze pentru un contract cu o valoare, cu o complexitate mai adecvata marimii si posibilitatii lor.
Un element de noutate si de transparenta pentru Romania este posibilitatea de a avea consultari cu piata inainte de lansarea procedurii, inainte de finalizarea caietului de sarcini. In acest scop, autoritatea contractanta, prin SEAP, va putea publica elemente din caietul de sarcini, elemente din ceea ce se va numi strategia de contractare, pe care potentialii ofertanti, sau expertii din piata sa vina si sa isi spuna o parere. Este un element prevazut de directivele europene, fiind efectiv un instrument de dialog care se va face prin SEAP, in mod transparent, astfel incat ofertantii sa stie la ce sa se astepte si chiar sa poata sa contribuie la imbunatatirea caietului de sarcini.
Schimbarea criteriilor de atribuire. Se renunta la “pretul cel mai scazut”?
Pretul cel mai scazut ramane totusi un criteriu de folosit, insa in noua legislatie, pentru tot ceea ce inseamna servicii intelectuale, cum ar fi serviciile de proiectare, de audit, de consultanta, nu se va mai putea utiliza pretul cel mai scazut. Va trebui utilizat un alt fel de criteriu care sa includa si factori de calitate, mai ales pentru serviciile de proiectare care sunt foarte importante pentru lucrarile care se executa in Romania. Pentru alte tipuri de lucrari sau servicii sau bunuri nu este interzisa utilizarea pretului cel mai scazut. De multe ori proiectele tehnice prost intocmite, pentru ca fusesera atribuite pe criteriul pretului cel mai scazut, au dus la caiete de sarcini slabe pentru lucrari si la executarea de lucrari deficitare, sau la contestatii pe acele caiete de sarcini.
Deci noutatea priveste zona de servicii intelectuale. In rest raman celelalte criterii: pretul cel mai scazut, costul cel mai scazut pe durata de viata a unei lucrari sau a utilizarii unui serviciu sau unui bun, si cel mai avantajos raportul calitate pret.
Pretul cel mai mic a fost, pana acum, cel mai folosit criteriu. Criteriul celui mai mic pret si chiar aplicarea abuziva a acestuia au fost considerate problematice, cele mai frecvente cauze fiind ori slaba capacitate a personalului din autoritatea contractanta in a intocmi un caiet de sarcini si a gandi factorii de evaluare in asa fel incat sa fie bazati pe elemente de calitate, ori o anumita reticenta in perspectiva controalelor. Este considarat un criteriu comod, accesibil, dar care nu duce la lucrari sau la servicii de calitate. De multe ori pe fonduri europene s-a dovedit ca valoarea la care s-au atribuit contractele nu a fost suficienta pentru finalizarea lor, ceea ce a dus la suplimentare, care inseamna cheltuieli neeligibile si probleme si pe absorbtie din cauza acestei utilizari abuzive.
Modificare a contractului de achizitii publice pe parcurs
Va fi obligatorie publicarea in SEAP a tuturor modificarilor valorilor contractului, orice modificare a valorii contractului, pana la inchiderea acestuia, pana s-a executat ultima activitate, va fi publicata pe SEAP, pentru a avea posibilitatea de a urmari evolutia de la valoarea estimata initial, pana la valoarea cu care s-a incheiat acel contract.
In legislatia actuala, autoritatile contractante modificau valoarea contractelor utilizand, de multe ori, niste prevederi din legislatie care spuneau ca au fost necesare cheltuieli din cauze imprevizibile, din motive greu de prevazut. Pe noua legislatie poate fi modificata valoarea contractului de lucrari cu maximum 15% si cu maximum 10% in cazul unui contract de servicii sau bunuri.
Conflictul de interese
Agentia Nationala de Integritate (ANI) a dezvoltat un sistem informatic, cu fondurile europene — ‘PREVENT‘ (detalii aici), care inseamna un formular de integritate care va face parte din documentatia de atribuire si va trebui completat astfel incat sa reflecte eventualele grade de rudenie sau relationari intre reprezentantii autoritatilor contractante, si aici ne referim mai intai la factorii de decizie si apoi la membrii echipei de evaluare, si reprezentantii ofertantului. Acest formular va fi electronic, astfel ca ANI va putea detecta potentiale conflicte de interese, va emite alerte de integritate, care sa opreasca derularea procedurii pentru remedierea situatiei. Insa tot acest mecanism trebuie sprijinit de o Lege, care este in Camera Deputatilor, in faza finala, si conform discutiilor cu ANI, va intra in vigoare in doua etape. Dar deocamdata ei propun sa intre in vigoare in iulie formularul pentru procedurile derulate pe fonduri europene si din decembrie pentru cele derulate pe bugetul de stat.
Insa, asa cum in ANAP nu mai facem distinctie intre finantarea de la bugetul de stat si cea pe fonduri europene, a cerut si ANI sa aiba o abordare integrata, iar “PREVENT-ul” sa porneasca in acelasi timp pentru toate procedurile. Achizitiile din fonduri europene sunt net valoric sub achizitiile derulate din bani publici: peste 80% sunt achizitii derulate pe bugetul de stat.
Contestatiile
Proiectul de lege dedicat contentatiilor aduce si o noutate: notificare prealabila obligatorie. Asta inseamna ca o companie, inainte de a contesta ce i se pare de contestat in instanta sau la CNSC, este obligata sa se duca la Autoritate si sa notifice. Seamana cu concilierea, dar este un mecanism care permite Autoritatii sa evite acest proces lung si cu efecte negative.
Se schimba modul de monitorizare a contestatiilor, se va face cu ajutorul SEAP-ului, care va fi mult imbunatatit, vor fi monitorizate si se vor genera alerte pe cazuri in care aceeasi companie contesta pe anumite sectoare de activitate, pe anumite regiuni geografice sau pe anumite autoritati contractante. Sau cazuri in care aceeasi companie castiga pe proceduri similare sau la aceeasi autoritate contractanta sau in acelasi judet. ANAP doreste o monitorizare mult mai sensibila a domeniului pentru a identifica “contestatari de meserie”.
Pentru cazurile in care contestatiile ar putea fi nefondate, in noua legislatie apare si ‘cautiunea‘. Pentru prevenirea unei pagube iminente, cautiunea va fi o taxa care se poate plati de cel care se adreseaza instantei, daca doreste ca procedura sau contractul sa fie suspendate pana la solutionarea cauzei.
Exista si discutii ci Ministerul Justitiei pentru a avea o taxa de timbru, permisa de jurisprudenta europeana, nu restrictiva, dar care sa il responsabilizeze pe cel care depune contestatia. O taxa de maximum 2% din valoarea procedurii se pare ca este acceptata de jurisprudenta europeana.
Pentru a se dispune suspendarea procedurii de atribuire si/sau a executarii contractului, partea care o solicita trebuie sa constituie in prealabil cautiunea, calculata prin raportare la valoarea estimata a contractului. Modalitatea de calcul este stabilita in procente, dar are si un plafon valoric pentru a nu impovara (ex: 2% din valoarea estimata a contractului). Cautiunea depusa se restituie, la cerere, dupa solutionarea prin hotarare definitiva a plangerii, respectiv dupa incetarea efectelor suspendarii procedurii de atribuire si/sau a executarii contractului. Cautiunea se restituie celui care a depus-o in masura in care asupra acesteia autoritatea contractanta nu a cerut plata despagubirii cuvenite. Aceasta cautiune este diferita de garantia de buna conduita, care era retinuta automat.
Noua legislatie si absorbtia fondurilor europene
O buna parte din problemele identificate de ANAP au fost legate de implementarea proiectelor cu finantare europeana. Si atunci raspunsurile date prin noua legislatie sunt raspunsurile la implementarea proiectelor cu finantare europeana. In primul rand, un instrument nou si util va fi strategia de contractare. Autoritatea va trebui sa isi faca pentru fiecare achizitie o strategie de contractare in care sa isi estimeze inclusiv durata pregatirii acelei documentatii. Termenele minime de depunere a ofertelor sunt mai reduse. Acesta este un ajutor pentru proiectele cu finantare europeana, desi, totusi autoritatile din Romania au fost tentate sa aleaga termenul minim pentru pregatirea si depunerea ofertelor din graba de a ramane in graficul cu finantare europeana. Termenele mai scurte pot fi utilizate atunci cand autoritatea este pregatita, cand documentele permit acest lucru.
Pret minim de pornire, pentru a evita ofertele sub cost?
Acest aspect duce la discutia cu privire la standardele de cost, dar nu exista baza de raportare. PNDR (Programul National de Dezvoltare Rurala) are o baza de date cu preturi de referinta pentru utilaje la care se raporteaza, dar este singurul exemplu. Este un demers care ar fi util si se poate face prin monitorizarea ANAP, pe sectoare de activitate, dar fara sa reflecte preturi unitare. S-ar putea spune, prin monitorizare : in Romnia, la constructia de poduri in 2015 pretul mediu a fost acesta, dar nu exista acele informatii.
In prezent, prin normele de aplicare, se incearca definirea procentului sub care putem considera ca oferta este neobisnuit de mica. Nu va exista in lege o cifra sau un procent care sa spuna: te exclud de la licitatie daca oferta ta este de 3 lei sau daca este de 10%.
Pe de alta parte, exista reglementata in noua legislatie posibilitatea de a avea lista operatorilor economici autorizati pe anumite domenii de activitate. Toate documentele lor sunt prezentate si verificate o singura data atunci cand sunt incluse in lista. Este un concept testat in alte state membre, cu mai mult sau mai putin succes, ar putea fi aplicat si in Romania.
Normele de aplicare
Normele de aplicare trebuie sa fi gata cand ies legile din Parlament, dar pot fi puse intr-o dezbatere prin consultare pe draft. 15 ianuarie este data estimata pentru punerea in consultare a draftului pentru a avea un paralelism al dezbaterii. Normele trebuie publicate in 30 de zile de la aparitia legilor, sau mai repede. SEAP-ul, lucreaza in prezent la modificarile necesare pentru aplicarea noilor legi, pentru a fi gata pana la data de 18 aprilie.
Pregatirea personalului din autoritati care lucreaza in achizitii publice
In urma unui studiu in randul lucratorilor in achizitii publice din autoritatile contractante, aproximativ 6.000 de respondenti au transmis un chestionar din care va reiesi profilul lucratorului in achizitii publice in Romania. Studiul va fi folosit pentru a fundamenta notificarea statutului profesional. Impreuna cu ANFP exista discutii despre Legea functionarului public, in care sa fie introdusa functia de consilier in achizitii publice. Astfel, la angajare se poate cere vechime, experienta in munca in achizitii publice, ceea ce in prezent nu se poate cere.
Vor exista programe de formare aprofundate. Este vorba de programe de formare pe baza unui ghid online, care inseamna partea practica a noii legislatii. In iunie va fi gata acest ghid care sa reprezinte fundamentul trainingului pentru autoritatile contractante.
Bilant ANAP
ANAP este institutie noua, iar bilantul este impartit in doua: pana in septembrie era ANRMAP, iar acum ANAP. Vorbim de proceduri initiate in 2015 de 14 miliarde de euro, pana in 15 decembrie. Din aceasta suma, proceduri finalizate in contracte sunt de 7 miliarde de euro. Dar buna parte din proceduri nu sunt finalizate, multe contracte urmand a se semna anul viitor. In 2014, au fost proceduri initiate de 20 de miliarde de euro si contracte semnate de 11 miliarde de euro, dar la contracte semnate intra cele din 2014, dar si cele semnate pana in data de 20 octombrie 2015, pe proceduri initiate in 2014.
Ca si sursa de finantare, aproximativ 16% sunt proceduri din fonduri europene si 84% sunt din bani de la bugetul de stat. Si in 2014 eram tot cam la 80% — 20%. Tocmai de aceea spuneam ca in economia reala bugetul de stat este mult mai important prin prisma achizitiilor publice, ca sursa de finantare, decat fondurile europene. De aceea se doreste o abordare unitara, pentru a impulsiona achizitiile atat din fonduri europene cat si din bugetul de stat.
Sursa: AGERPRES, Articolul integral:INTERVIU Roxana Mînzatu (ANAP): Strategia în domeniul achizițiilor publice trebuie implementată în 2016, altfel CE oprește finanțarea pe 2014-2020 /(AS — autor: Ana-Maria Vasile, editor:Nicoleta Gherasi).
Puteti descarca aici, prezentarea – document: Principalele modificari Lege achizitii publice 2015.
Potrivit www.fonduri-structurale.ro Strategia nationala de achizitii publice va fi finalizata pana in luna iunie, termen agreat de Romania cu Comisia Europeana, impreuna cu alte patru proiecte de legi in domeniu, de la 1 ianuarie 2016 dorindu-se aplicarea noului cadru legislativ in domeniul achizitiilor publice, fiind vorba de patru acte normative.
Pana la sfarsitul anului 2015 cele patru proiecte vor fi supuse dezbaterilor publice, vor fi trecute prin Parlament, astfel incat de la 1 ianuarie Romania sa aplice noul cadru legislativ în achizitiile publice.
Potrivit ministrului, cele patru proiecte reprezinta implementarea unor noi directive europene care schimba legislatia pe achizitii publice.
“Vor fi patru acte. Sunt trei directive europene noi care schimba legislatia pe achizitii publice, iar noi am decis la nivel national ca vom face patru, care sa priveasca urmatoarele lucruri. Prima va fi cea legata de achizitiile clasice, a doua cea de concesiuni, a treia de utilitati si a patra pentru a remedia acele contestatii. Deci, patru acte normative care vor avea in secundar alte prevederi”
Partea cea mai importanta a acestui pachet legislativ este un indrumar solicitat de foarte multi ani de Comisia Europeana, care va ajuta aplicantii sa inteleaga textul de lege.
Detalii gasiti si pe: www.agerpres.ro
Pentru informatii suplimentare, nu ezitati sa ne contactati si telefonic la: 0369 591 482, va stam la dispozitie de Luni pana Vineri intre orele: 9.00 la 17.00.
Potrivit Camerei de Comert Americane in 
Romania (AmCham Romania), Reforma sistemului de achizitii publice reprezinta o prioritate pentru mediul de afaceri, care saluta initiativa Guvernului de a elabora Strategia Nationala privind Achizitiile Publice.
Masuri prioritare pentru reforma sistemului de achizitii publice:
1. Transparenta si predictibilitatea decizionala/institutionala la nivelul factorilor de reglementare.
2. Absorbtia fondurilor europene nerambursabile si necesitatea flexibilizarii procedurale si administrativ institutionale in domeniul achizitiilor publice.
3. Asigurarea unui grad ridicat de coerenta a sistemului de achizitii publice in raport cu alte reglementari.
4. Pregatirea temeinica a sistemului de achizitii publice pentru implementarea Directivelor Europene in legislatia nationala.
5. Utilizarea valorii optime (best value for money) si re-evaluarea criteriilor de atribuire in achizitiile publice.
6. Imbunatatirea pregatirii personalului insarcinat cu administrarea procedurilor de atribuire.
7. Simplificarea cadrului institutional al sistemului de achizitii publice.
8. Luarea unor masuri eficace pentru combaterea coruptiei si tratarea conflictelor de interese.
9. Elaborarea unor norme specifice anumitor sectoare de activitate.
10. Sustinerea de catre sistemul de achizitii publice a dezvoltarii economice si a concurentei loiale.
11. Asigurarea conditiilor egale si transparente (level playing field) pentru toti participantii si o alocare echitabila a riscurilor.
12. Recunoasterea si garantarea echilibrului contractual.
Aspecte particulare ce necesita imbunatatiriale sistemului achizitiilor publice in Romania:
2.1 Aspecte de ordin operational
a. Transferabilitatea. Avand in vedere ca legislatia actuala nu permite transferul unei cote parti a unui credit pe durata perioadei in care bancile furnizeaza servicii si faptul ca o componenta majora in stabilirea pretului este costul riscului.
b. In cazul criteriului “Pretul cel mai scazut” sau, daca se foloseste criteriul de atribuire “oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic”, cel mai important aspect este ca factorii de evaluare sa fie cuantificabili.
c. Lipsa unei metodologii prin care autoritatile contractante sa controleze o oferta cu pret neobisnuit de scazut.
d. Alocarea in contracte sau in caietul de sarcini a unor riscuri care nu sunt sub controlul Prestatorului
e. Inflexibilitatea in modificarea documentatiei de atribuire in timpul clarificarilor , inainte de depunerea ofertei.
f. Autoritatile contractante nu acorda de obicei ofertantilor acces la documentele dosarului de achizitie in termenul legal de depunere a contestatiilor la CNSC.
g. Potrivit Ordinului 509/2011 un tert sustinator trebuie sa dispuna de toate calificarile necesare (capacitati tehnice necesare) pentru a indeplini o cerinta de eligibilitate privind experienta similara.
h. In anumite proceduri de atribuire ofertantii sunt descalificati deoarece mentioneaza in oferta ca o anumita solutie tehnica poate fi realizata folosind oricare dintre doua materiale sau dintre doi furnizori etc.
2.2. Aspecte de ordin financiar/bancar:
a. Creditorii sunt tinuti responsabili solidar si indivizibil in cadrul unui credit sindicalizat
b. Garantia de participare
c. Cheltuieli aferente asistentei juridice. Elaborarea documentatiei juridice poate constitui un genera tor important de costuri pentru banci.
d. Se impune revizuirea dispozitiei care face referire la garantia necesara pentru depunerea contestatiilor la CNSC
e. Contractul de Credit.
b. Obligatia entitatilor private de a selecta subcontractori
c. Necesitatea implementarii unor standarde ocupationale specifice.
d. Lipsa unei limite de raspundere definite in contract.
e. Interpretarea abuziva a clauzelor contractuale de catre unele autoritati contractante.
f. Modele inechitabile de contracte propuse in cadrul procedurii de atribuire care contin clauze abuzive ce impun contractorilor sa isi asume riscuri.
g. Contractul cadru nu ar trebui folosit in procedura de atribuire exceptand situatia unui serviciu furnizat sau executat in mod repetat care se atribuie prin contracte ulterioare.
b. Termen limita . Procedurile de atribuire organizate pentru obtinerea unor facilitati de credit ar trebui sa tina cont de timpul necesar bancilor pentru a prezenta o oferta ferma.
c. Informatii Publice. Conform legislatiei, orice informatie referitoare la procesul de atribuire este publica, in acest fel concurentilor li se ofera acces la informatii societare confidentiale.
d. Necorelarea (datorita diverselor modificari) dintre principalele reglementari (OUG 34/2006) si normele de aplicare (HG nr.925/2006).
e. Definirea neclara a autoritatilor contractante si absenta unei liste centralizate (actualizata) cu toate autoritatile contractante.
f. Lista exceptiilor de la regulile de achizitii publice trebuie unitar interpretata prin norme de aplicare, pentru a se evita extinderile abuzive.
g. Lipsa oricaror indrumari din partea ANRMAP (care nu are niciun fel de atributii obligatorii de a oferi raspuns in cazul unor intrebari).
h. Absenta unor reguli clare aplicabile in cazul unor incidente in implementarea contractelor publice.
i. Achizitiile publice trebuie sa devina sustenabile si responsabile din punct de vedere social, conform Directivelor UE
– achizitii publice verzi.
j. Avand in vedere intentia declarata a Ministerului Fondurilor Europene de a implementa managementul portofoliului de proiecte (la nivelul ministerului probabil), devine obligatorie includerea aspectelor legate de achizitii inca din faza de planificare a investitiilor. Astfel , achizitiile “Best value” si “Lyfe cycle cost analysis” vor fi completate cu elementele “Timp/termen” si “Costul oportunitatii”.
k. Declaratiile impuse drept model in termenii de referinta, care urmeaza a fi emise de catre ofertanti, ii obliga pe acestia sa autorizeze autoritatile contractante sa obtina orice date/informatii tehnice si comerciale nelimitate cu privire la ofertanti, ceea ce este in contradictie cu legea in vigoare care cere autorizarea numai a informatiilor care asigura o buna evaluare a documentelor depuse de ofertanti in cadrul procedurii de atribuire.
l. Tertul sustinator trebuie sa isi asume raspundere directa fata de autoritatea contractanta.
m. In unele cazuri autoritatile contractante cer plata pretului indicat pentru subcontractorii ofertantului, si nu pretul indicat in oferta pentru partile respective. Aceasta cerinta ar trebui clar interzisa prin lege, avand in vedere ca este impotriva principiului economiei de piata.
n. Criteriul „cea mai avantajoasa oferta” ar trebui sa fie reglementat drept regula, iar criteriul”pretului cel mai scazut” drept exceptie .
o. Legea ar trebui sa prevada mai clar faptul ca specificatiile tehnice ar trebui sa nu restrictioneze concurenta,
in sensul ca numai un ofertant de pe piata respecta toate specificatiile si restul sunt exclusi.
p. Certificatul pentru neindeplinirea obligatiilor contractuale decurgand din contracte de achizitii publice ar trebui emis numai in cazul in care autoritatea contractanta a suferit si daune in urma neindeplinirii respective. Potrivit
Organizatia infiintata in 1993 reprezinta in prezent peste 370 de membri, companii internationale si locale, cu investitii totale in valoare de peste 20 de miliarde de dolari si care genereaza aproximativ 200.000 de locuri de munca.
