Comisia Europeană a publicat un set de orientări cu privire la modul de utilizare a tuturor flexibilităților oferite de cadrul de achiziții publice al UE în situația de urgență cauzată de criza COVID-19.
Comunicarea Comisiei ”Orientările Comisiei Europene pentru utilizarea cadrului privind achizițiile publice în situația de urgență legată de criza COVID-19” (CONSULTĂ DOCUMENT)
Achizitorii publici se pot baza pe cadrul UE privind achizițiile publice, care oferă modalități și mijloace de adaptare la situații grave de urgență, cum este pandemia de COVID-19.
Orientările COM se axează în special pe achizițiile publice în cazuri de extremă urgență, prin care achizitorii publici pot să cumpere în termen de câteva zile sau chiar de câteva ore, dacă este necesar.
Comisia Europeană oferă, astfel, o imagine de ansamblu asupra alegerii procedurilor de achiziție disponibile pentru cumpărătorii publici și a termenelor limită aplicabile. Comunicarea detaliază situațiile în care se pot aplica diversele proceduri, fiind importante, în condițiile date, în special condiițile ce trebuie avute în vedere pentru utilizarea procedurii de negociere fără publicare.
Procedura de negociere fără publicare permite achizitorilor publici să achiziționeze bunuri și servicii în cel mai scurt timp posibil.
În conformitate cu prevederile Art. 32 din Directiva 2014/24/UE, achizitorii publici pot negocia direct cu contractantul potențial și nu există cerințe de publicare, termene limită, număr minim de candidați care trebuie să fie consultați sau alte cerințe procedurale. Nu există etape procedurale reglementate la nivelul UE.
În practică, acest lucru înseamnă că autoritățile pot acționa cu cea mai mare rapiditate posibilă din punct de vedere tehnic/fizic, iar procedura poate constitui o atribuire directă de facto, supusă doar constrângerilor fizice/ tehnice legate de disponibilitatea efectivă și rapiditatea livrării.
Sunt preluate precizările privind faptul că: o atribuire directă către un operator economic preselectat rămâne o excepție; toate condițiile trebuie îndeplinite cumulativ și trebuie să fie interpretate în sens restrictiv (conform interpretărilor Curții Europene de Justiție); rămâne o excepție, aplicabilă în cazul în care o singură întreprindere este în măsură să execute contractul având în vedere constrângerile tehnice și temporale impuse de extrema urgență.
Condiții
- Existența unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă în cauză
Comisia vede evenimentele legate de COVID 19 (creșterea zilnică a numărului de pacienți infectați ce necesită tratament medical) drept evenimente imprevizibile pentru orice autoritate contractantă întrucât nevoile spitalelor și ale altor instituții sanitare pentru a asigura tratamentul, echipamentele individuale de protecție, ventilatoarele, paturile suplimentare și infrastructura spitalicească și de terapie intensivă suplimentară nu puteau fi prevăzute și planificate în prealabil.
- Existența situației de extremă urgență face imposibilă respectarea termenelor generale
In cazul în care autorităție contractante apelează la procedura urgentă a negocierii fără publicare, achizițiile trebuie să fie efectuate fără întârziere. Autoritățile contractante nu se pot folosi de această procedură dacă atribuirea contractelor durează mai mult decât ar fi durat în cazul în care ar fi fost utilizată o procedură transparentă, deschisă sau restrânsă, inclusiv procedurile (deschise sau restrânse) accelerate.
- Legătura de cauzalitate dintre evenimentul neprevăzut și extrema urgență
Cu privire la a treia condiție, Comisia arată în mod corect că pentru a satisface nevoile imediate ale spitalelor și ale instituțiilor sanitare într-un interval de timp foarte scurt, legătura de cauzalitate cu pandemia de COVID-19 nu poate fi pusă la îndoială.
- Utilizare exclusivă pentru a acoperi lipsurile până la găsirea unor soluții mai stabile
Comisia menționează că procedurile de negociere fără publicare prealabilă pot oferi posibilitatea de a răspunde unor necesități imediate. Ele acoperă lacunele existente doar până la găsirea unor soluții mai stabile, cum ar fi contractele-cadru pentru bunuri și servicii, atribuite prin procedurile obișnuite existente (inclusiv procedurile accelerate).
Proceduri și termene disponibile conform cadrului UE privind achizițiile publice cazuri de urgență și de urgență extremă
În cazul în care urgența situației impune acest lucru, directiva prevede o reducere considerabilă a termenelor generale:
| Procedură | Termene minime obișnuite | Termene minime reduse |
| Procedură deschisă | 35 de zile | 15 zile |
| Procedură restrânsă ( etapa 1: Cererea de participare) | 30 de zile | 15 zile |
| Procedură restrânsă ( etapa 2: Depunerea ofertei) | 30 de zile | 10 zile |
Documentul emis de COM este în linie cu prevederile ”Comunicării Comisiei din 2015 către Parlamentul European și către Consiliu privind normele referitoare la achizițiile publice în legătură cu actuala criză în materie de azil” – COM(2015) 454 final / 9.09.2015.
Sursa: ANAP
Comisia Europeana a trimis avize motivate catre 
15 tari ale UE, cerandu-le sa transpuna integral una sau mai multe dintre cele 3 noi directive / norme privind achizitiile publice si concesiunile in dreptul intern (si anume, Directivele 2014/23/CE, 2014/24/CE si 2014/25/CE).
Tarile in cauza sunt: Austria (3 directive), Belgia (3), Bulgaria (1), Croatia (3), Cipru (2), Estonia (3), Finlanda (3), Irlanda (1), Letonia (3) , Lituania (3), Luxemburg (3), Portugalia (3), Slovenia (1), Spania (3) si Suedia (3). Romania nu se afla printre tarile notificate.
Noua legislatie a urmareste sa faca achizitiile publice in Europa mai eficiente, cu reguli mai inteligente si mai multe proceduri electronice. Autoritatile care deja au facut tranzitia eAchizitii au raportat economii intre 5 si 20% din costuri.
Pentru ca tarile UE cheltuiesc mai mult de 1,9 trilioane € pentru achizitii publice in fiecare an, fiecare 5% economisiti ar putea aduce aproape 100 de miliarde €, inapoi la bugetul public. Noile reguli fac mai usoara si mai ieftina participarea intreprinderilor mici si mijlocii la licitatii pentru contractele publice, respectand principiile de transparenta si de concurenta ale UE. Cresterea gradului de transparenta contribuie la sporirea responsabilitatii si ajuta la combaterea coruptiei. De asemenea, normele permit autoritatilor sa utilizeze achizitiile publice pentru a lucra in vederea atingerii obiectivelor politice mai largi, cum ar fi obiective de inovare, de mediu si sociale.
Comisia a trimis un ultim avertisment catre 15 state membre ale UE la 8 decembrie 2016. Aceste tari au 2 luni sa notifice Comisia cu privire la masurile luate in vederea alinierii legislatiei nationale in conformitate cu legislatia UE. In caz contrar, Comisia poate decide, in conformitate cu normele UE, sa se adreseze Curtii de Justitie a Uniunii Europene si sa propuna sanctiuni financiare.
Pentru mai multe informatii, consultati o prezentarea completa a noilor norme ale UE privind achizitiile si concesiunile introdusa la 18 aprilie in 2016.
Sursa: Comisia Europeana
Potrivit raportului publicat in luna noiembrie de catre Directia Generala a Comisiei Europene pentru Piata interna, Industrie, Antreprenoriat si IMM-uri, 2015 a fost un an bun pentru 23 de milioane de IMM-uri din UE, in aproape toate tarile UE.
In 2015, valoarea adaugata a IMM-urilor a crescut in toate tarile UE, cu exceptia a 2 tari, iar ocuparea fortei de munca a IMM-urilor a crescut in 27 din cele 28 de tari ale UE. Amploarea cresterii efective a valorii adaugate si a ocuparii fortei de munca a variat in tarile UE.
Raportul a fost prezentat la mass-media in cadrul unei conferinte de presa a avut loc in timpul Adunarii IMM 2016 din Bratislava, Slovacia. Descarcati aici raportul comisiei publicat in limba engleza. Deasemenea puteti consulta informatii privind evolutia in alte tari europene in link-ul de aici.
Fisa de date privind Romamia
Trecut si viitor pentru IMM-uri de performanta:
IMM-urile din România furnizeaza aproximativ doua treimi din ocuparea fortei de munca, usor peste media UE. Ele reprezinta jumatate din valoarea adaugata, dar aproximativ sapte puncte procentuale sub media UE. In perioada 2010-2015 valoarea adaugata a crescut cu 29%, locurile de munca/ angajarea a crescut cu 6%.
Valoarea adaugata a IMM-urilor din Romania este prognozata sa creasca cu 8%, anual, in timp ce ocuparea fortei de munca a acestora este estimata sa creasca cu 2% in 2015-2017.
Implementarea Small Business Act pentru Europa (SBA) Legea europena pentru IMM-uri
Per ansamblu, performanta IMM-urilor din România prezinta o imagine mixta. Progresele inregistrate incepând cu anul 2008 este cu mult peste media UE, cu exceptia zonelor de internationalizarea pentru mediu si piata unica.
Cu toate ca un mare numar de masuri de politica au fost puse in aplicare pentru IMM-uri partile interesate considera ca progresele inregistrate in punerea in aplicare a SBA a fost moderata.
Prioritatile politicii pentru IMM-uri
Romania trebuie sa continue procesul in curs de desfasurare simplificand procedurile administrative pentru intreprinderi, pentru a spori transparenta si eficienta administratiei sale publice si a reforma sistemului de achizitii publice, pentru a remedia deficientele sistemice prin punerea in aplicare pe deplin a strategiei nationale privind achizitiile publice si punerea in aplicare a Strategiei serviciului public si de reforme pentru consolidarea cooperarii inter-ministeriale.
O rezolvare rapida a insolventei oferind un re-start mai bun si mai usor pentru antreprenori ar putea aduce beneficii, de asemenea si IMM-urilor. De asemenea, ar trebui puse in aplicare, initiative pentru imbunatatirea potentialului de inovare a IMM-urilor.
Rapoarte pentru anii anteriori (2008-2015)
Revizuirea performantei IMM este unul dintre principalele instrumente pe care Comisia Europeana le utilizeaza pentru a monitoriza si evalua progresul tarilor in punerea in aplicare a Small Business Act (SBA), pe o baza anuala. Cu un accent pe masurile din planul de actiune SBA, revizuirea aduce informatii complete cu privire la performanta IMM-urilor din tarile UE si alte tari partenere. Se compune din doua parti: un raport anual privind IMM-urile europene si SBA fise de tara.
Fisele informative SBA, din care am extrat mai sus informatiile aferente Romaniei, prezinta o evaluare a progreselor inregistrate in punerea in aplicare a Small Business Act la nivel national. Ele se concentreaza asupra indicatorilor cheie de performanta si evolutiile politicilor nationale referitoare la 10 dimensiuni de politica SBA in cele 28 de tari ale UE, Albania, Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, Islanda, Muntenegru, Serbia, Turcia si Moldova.
Sursa: Comisia Europeana
Potrivit celei mai recente prognoze economice, publicate de Comisia Europeana miercuri, 9 noiembrie, in Romania cresterea PIB-ului real este printre cele mai rapide din Europa si se preconizeaza ca va ramane astfel in orizontul de monitorizare.
Valul de crestere este favorizat de cresterea consumului ca rezultat al reducerii TVA, maririi salariilor si ratelor scazute ale dobanzilor. Se previzioneaza totodata cresterea inflatiei pe masura ce PIB-ul real il depaseste pe cel potential, iar efectul reducerilor precedente de taxe se estompeaza.
Totodata deficitul de cont curent se asteapta sa se dubleze anul acesta comparativ cu 2015. Estimarile arata ca deficitul bugetar se va mari considerabil, ca urmare a scaderii taxelor si cresterilor salariale in sectorul public.
Aceste dezvoltari la nivel national vin intr-un context european de crestere economica moderata, acompaniata de eforturi de reducere a deficitelor bugetare.
Pe ansamblul Uniunii Europene se estimeaza ca ritmul cresterii economice va ramane moderat. Consumul privat ar urma sa ramana principalul motor al cresterii pana in 2018, sustinut de o rata pozitiva de ocupare a fortei de munca si salarii pe trend ascendent. Costurile indatorarii raman favorabile cresterii economice, in contextul unei orientari flexibile a politicii monetare. Deficitul bugetar agregat al zonei euro va continua sa scada, orientarea bugetara va ramane nerestrictiva, nivelul investitiilor va continua sa creasca.
Context
Previziunile se bazeaza pe o serie de ipoteze referitoare la elemente externe, cum ar fi cursurile de schimb, ratele dobanzilor si preturile produselor de baza, elaborate la data de 24 octombrie 2016. Cifrele utilizate reflecta asteptarile pietei, determinate pornind de la cea a instrumentelor derivate, la momentul realizarii previziunilor. Toate celelalte date integrate, inclusiv ipotezele privind politicile guvernamentale, sunt cele disponibile pana la data de 31 octombrie 2016, inclusiv.
Previziunile includ numai politicile anuntate in mod credibil si suficient de detaliate. Proiectiile sunt calculate pornind de la ipoteza ca acestea raman neschimbate.
Persoane de contact pentru presa:
Annika BREIDTHARDT (+ 32 2 295 61 53)
Audrey AUGIER (+32 2 297 16 07)
Intrebari din partea publicului larg:
Europe Direct la numarul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email
Pagini utile
Comunicat de presa integral: http://europa.eu/rapid/press-release_IP-16-3611_ro.htm
Inregistrarea conferintei de presa sustinute de comisarul european Pierre MOSCOVICI, responsabil pentru afaceri economice si financiare, impozitare si vami: http://ec.europa.eu/avservices/video/player.cfm?ref=I128761
Inregistrarea sesiunii de intrebari si raspunsuri: http://ec.europa.eu/avservices/video/player.cfm?ref=I128762
Previziunile economice de toamna – Pagina si #ecforecast (document disponibil doar in limba engleza)
Explicatii referitoare la previziunile economice europene
Fisa de tara pentru Romania: http://ec.europa.eu/economy_finance/eu/forecasts/2016_autumn/ro_en.pdf
Urmariti activitatea vicepresedintelui Dombrovskis pe Twitter: @VDombrovskis
Urmariti activitatea comisarului Moscovici pe Twitter: @Pierremoscovici
Urmariti activitatea DG ECFIN pe Twitter: @ecfin
Sursa: Reprezentanta Comisiei Europene
Comisarul european pentru politica regionala 
Corina Cretu a semnat miercuri, 8 iunie 2016, decizia privind modificarea proiectului major „Extinderea Liniei 4 de metrou, sectiunea Parc Bazilescu – Straulesti”.
Decizia vizeaza esalonarea proiectului in doua faze, intre perioadele de programare 2007-2013 si 2014-2020.
Faza I este incadrata pentru finantare europeana in perioada 2007-2013, iar valoarea eligibila a acesteia este de aproximativ 65 de milioane de euro, din care peste 55 de milioane de euro reprezinta cofinantare din partea Uniunii Europene. Valoarea initiala estimata a intregului proiect este de 97,7 milioane de euro.
Extinderea actualei Linii 4 de metrou din Bucuresti cu un segment in lungime de 1,89 km va reduce cu aproximativ 65% timpul de calatorie cu transportul public de-a lungul coridorului corespunzator acesteia si se estimeaza ca va fi utilizata de peste 3,6 milioane de pasageri pe an.
Acest proiect major face parte din Programul Operational ,,Transport”, Axa prioritara 1 ,,Modernizarea si dezvoltarea retelei de baza TEN-T in scopul dezvoltarii unui sistem durabil de transport si integrarii acestuia in retelele de transport ale Uniunii Europene” si se deruleaza prin Fondul de coeziune.
Mai multe detalii:
Dana BERINDE – Membru de cabinet
dana.berinde@ec.europa.eu +32 2 229 88 365
Pagini Utile
Portalul de Date Deschise pentru fondurile ESI 2014-2020
Twitter: @EU_Regional, @CorinaCretuEU, #ESIFunds
Achizitiile publice in sectorul de Utilitati (apa, energie, transport si servicii postale) sunt servicii esentiale, care joaca un rol esential in dezvoltarea economica si sociala.
Introducerea de norme in procedurile de atribuire a contractelor in aceste sectoare de coordonare se datoreaza:
– diferitelor situatii in care entitatile functioneaza in statele membre;
– caracterului inchis al pietelor in care isi desfasoara activitatea. Acest lucru se poate datora monopolurilor naturale sau drepturilor exclusive acordate de statele membre in ceea ce priveste aprovizionarea, punerea la dispozitie sau exploatarea retelelor pentru anumite servicii.
Ca si in trecut, sectorul serviciilor de utilitati va fi acoperit de norme privind achizitiile publice, distincte si mai flexibile, care se vor aplica nu numai cumparatorilor/achizitorilor publici traditionali (de stat, municipalitati, regiuni, etc.), dar, de asemenea, companiilor publice sau private. In mod special, una dintre noile directive privind achizitiile publice stabileste ce pietele de utilitati specifice in anumite tari pot atribui contracte direct si fara o cerere de oferta. Acesta prevede un regim de achizitiile publice, mai putin strict, pentru companiile angajate in activitati comerciale sau industriale in sectorul utilitatilor.
Ce sectoare sunt afectate de reguli?
Normele privind achizitiile publice trebuie sa fie aplicate in serviciile privind apa, energia, transportul si servicii postale. Ele nu trebuie sa fie aplicate in explorarea petrolului si a gazelor naturale si servicii financiare, logistice, electronice si filatelice legate de serviciile postale, deoarece aceste sectoare opereaza intr-un mediu competitiv.
In cazul in care exista concurenta, anumite sectoare de utilitati pot fi scutite.
Pentru ca un sector de utilitati intr-un anumit stat membru sa fie exceptat de la normele privind achizitiile publice, mediul juridic / de reglementare trebuie sa permita accesul si concurenta in intreprinderile din sectorul in cauza si companiile de utilitati trebuie sa functioneze sub presiune competitiva. Dispozitia in conformitate cu directiva actuala 2004/17 / CE va fi mentinuta, in continuare, conform careia un stat membru poate solicita Comisiei Europene sa scuteasca un anumit sector de la normele privind achizitiile publice, in cazul in care accesul la acest sector este liber si pe deplin expus concurentei. Termenele-limita pentru aceasta procedura au devenit mai flexibile si acestea au fost prelungite in cazul in care cererea de derogare nu este insotita de o pozitie recenta cu privire la situatia concurentiala in sectorul in cauza, adoptata de catre o autoritate nationala independenta.
Notiunea de “drepturi exclusive si speciale” este specificata
Spre deosebire de Directiva privind achizitiile publice cu 2014/24 / UE, in sectorul serviciilor de utilitati, intreprinderile publice (pe care cumparatorii publici au o influenta dominanta) trebuie sa respecte procedurile UE privind achizitiile publice pentru atribuirea contractelor, precum si entitatile private care opereaza intr-una dintre sectoarele in cauza in temeiul dreptului exclusiv sau special. Cu toate acestea, in cazul in care drepturile exclusive sau speciale au fost acordate pe baza unei proceduri transparente (pentru concurenta sau de acordare a licentelor la cerere), pe baza unor criterii obiective, operatorul privat in cauza este scutit de la aplicarea normelor UE la atribuirea contractelor. In plus, legislatia / procedurile UE care indeplinesc aceste conditii de transparenta si obiectivitate sunt enumerate in mod explicit.
Ce este diferit pentru utilitati in comparatie cu normele generale privind achizitiile publice?
Revizuirea normelor pentru sectorul serviciilor de utilitati este, in general, dupa modelul achizitiilor publice, dar modificat pentru a proteja optiunea de practici mai flexibile adecvate entitatilor care desfasoara activitati comerciale sau industriale. In special:
– pragul pentru aplicarea noilor aranjamente simplificate pentru serviciile sociale, culturale si de sanatate si alte servicii este de 1 000 000 €. Este mai mare decat pragul de 750 000 € pentru autoritatile publice;
– cumparatorii pastreaza libertatea de a alege fie sa atribuie mai multe contracte la diverse intreprinderi mici sau sa atribuie un singur contract pentru o companie mare (directiva nu inclina spre o optiune sau alta)
– normele privind conflictele de interese se vor aplica numai achizitorilor publici, nu intreprinderilor publice sau entitati private. Numai cumparatorii publici vor fi obligati sa excluda firmele din procedurile de achizitii publice, in anumite cazuri (condamnari definitive pentru infractiuni grave, cum ar fi spalarea banilor sau criminalitatea organizata). Companiile au posibilitatea (in mod voluntar) sa aplice aceleasi reguli pentru excluderea societatilor ca in conformitate cu normele generale privind achizitiile publice.
Achizitii de bunuri, servicii si lucrari
Utilitatile vor trebui sa se aplice proceduri de achizitii publice pentru achizitiile de bunuri, servicii si lucrari, atunci cand astfel de achizitii sunt facute pentru a oferi un serviciu corespunzator, de exemplu pentru contracte privind
– intretinerea infrastructurii energetice sau construirea unei centrale electrice;
– achizitiile de autoturisme pentru personal responsabil de mentinerea retelei de distributie a apei;
– achizitia de autobuze sau calculatoare pentru birourile unui manager de servicii de transport.
Acorduri-cadru
Acestea sunt acorduri generale care acopera o serie de comenzi sau servicii individuale, in diferite grade de detaliu (de exemplu, un acord pentru serviciile de intretinere care permit utilitatilor sa apeleze la aceste servicii ori de cate ori este necesar, la conditiile stabilite deja). Noile reguli vizeaza cresterea transparentei in procedurile pentru incheierea unor astfel de acorduri:
– cu cateva exceptii, durata maxima a unui acord-cadru va fi de 8 ani;
– criteriile de atribuire a contractelor, pe baza unui acord-cadru trebuie sa fie obiective si transparente.
Aflati mai multe despre reforma achizitiilor publice: Reducerea sarcinii administrative, imbunatatirea accesului IMM-urilor, prevenirea coruptiei si permiterea considerentelor sociale si de mediu
Sursa: Comisia Europeana
Uniunea Europeana a introdus noi norme privind achizitiile publice, care vor simplifica procedurile pentru administratiile publice si companii, promovarea unei economii mai punct de vedere social si responsabil fata de mediu, cat si la prevenirea coruptiei si cresterea transparentei.
18 aprilie este data la care toate statele membre ale UE sunt obligate sa aiba o legislatie in vigoare pentru punerea in aplicare a acestor norme.
Noile reguli vor face, pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri), mai usoara si mai ieftina participarea la licitatii publice, va asigura cea mai buna valoare pentru bani pentru achizitii publice si va respecta principiul transparentei si concurentei in UE. De asemenea, ele permit considerente de mediu si sociale, precum si aspectele legate de inovare, care trebuie luate in considerare la atribuirea contractelor de achizitii publice, astfel incat achizitiile publice sa incurajeze progresele in functie de anumite obiective de politica publica. Normele revizuite pentru peste 250 000 de autoritati publice contractante sunt destinate sa deschida piata UE de achizitii publice pentru concurenta, sa previna politicile de “achizitii nationale” si sa promoveze libera circulatie a bunurilor si serviciilor.
Simplificarea participarii IMM-urilor
Autoritatile contractante vor fi incurajate sa imparta contracte mari in parti mai mici, permitand companiilor mai mici sa participe la licitatii mari. Normele prin care erau excluse societatile mai mici de la participarea la licitatii pe baza cifrelor de afaceri anuale au fost relaxate. Noile reguli limiteaza posibilele cerinte privind cifra de afaceri la doar de doua ori valoarea contractului, care ar trebui sa elimine obstacolele din calea participarii IMM-urilor.
Furnizarea de documente juridice si conturi in diferite formate si limbi, doar pentru a dovedi eligibilitatea pentru o oferta este o povara disproportionata pentru intreprinderile mici.
Documentul european de achizitie unic (DEAU) reduce considerabil povara administrativa pentru intreprinderi, permitandu-le sa declare electronic ca indeplinesc conditiile necesare pentru a participa la o procedura de achizitii publice. Numai ofertantul selectat va trebui sa furnizeze documente complete, dar in viitor, chiar si aceasta obligatie ar putea fi inlaturata de indata ce probele pot fi conectate electronic la bazele de date nationale.
Promovarea unei economii mai responsabile
Noile reguli considera o viziune mai holistica a valorii pentru bani. Nu este doar o chestiune de minimizare a costurilor, dar si ce altceva se poate realiza prin achizitii publice. Normele permit organismelor publice sa promoveze incluziunea sociala, inovatia, precum si sa asigure conformitatea atribuirii contractelor de licitatie, cu toate regulile si obligatiile relevante (fie ele la nivel national, UE sau la nivel international). Autoritatile publice pot oferi acum stimulente companiilor in vederea dezvoltarii de produse si servicii responsabile social. Atribuirea unui contract nu va mai depinde doar de pret ; o companie care se angajaza sa ajute integrarea persoanelor dezavantajate, de exemplu, si-ar putea creste sansele de reusita.
Autoritatile contractante pot restrictiona acum unele proceduri de licitatie pentru toate tipurile de intreprinderi sociale in cazul in care cel putin 30% dintre angajatii sunt dezavantajati. Acest lucru inseamna ca “atelierele protejate” sau intreprinderi sociale al caror scop principal este de a integra persoanele dezavantajate la locul de munca pot avea mai multe sanse sa obtina contracte pe care s-ar putea sa nu fi fost in masura sa le obtina, in conditii normale de concurenta. Cu toate acestea, autoritatile contractante nu vor fi obligate sa utilizeze noile posibilitati de promovare a bunurilor responsabile din punct de vedere social, servicii si lucrari, nici nu sunt obligate sa externalizeze furnizarea de servicii pe care doresc sa le realizeze intern.
Autoritatile publice pot, de asemenea, sa incurajeze eco-inovarea prin utilizarea unor noi criterii in anunturile de contract, care pun accent mai mult pe considerente de mediu. Ele pot solicita ofertantilor nu numai sa se conformeze obligatiilor de mediu, dar, de asemenea, sa livreze marfuri care indeplinesc cerinte ecologice. In acest fel, companiile pot aduce o contributie importanta la consumul si productia durabile.
Prevenire a coruptiei
Cheltuielile cu achizitii publice reprezinta aproximativ 14% din PIB-ul UE in fiecare an si implica peste 250 000 de autoritati publice. Cu toate acestea, ea pot fi un magnet pentru coruptie, si nici o tara din UE este imuna. Noile norme se vor asigura ca banii contribuabililor nu se pierd prin introducerea unor garantii mai puternice pentru proceduri solide, prevenind coruptia. Mai multa eficienta duce la economii de miliarde din bani publici – o crestere de doar 1% a eficientei va duce la economii de 20 de miliarde €! Masurile includ:
– definire la nivelul UE a “conflictelor de interese” ceea ce face mai usoara identificarea si gestionarea cazurilor de frauda si conflicte de interes;
– o cerinta pentru cumparatorii publici sa faca publica orice informatie furnizata unei societati implicate intr-o oferta anterioara, catre toate celelalte societati participante;
– excluderea companiilor in cazul in care se constata ca au influentat in mod nejustificat procesul de luare a deciziilor sau au facut declaratii false;
– clarificarea si simplificarea normelor privind modificarea contractelor in perioada post-atribuire pentru a elimina orice dubiu cu privire la posibila situatie de coruptie;
– raportare crescuta pentru explicarea deciziilor si neregulilor atat din partea autoritatilor nationale cat si a Comisiei Europene;
– o mai mare utilizare a instrumentelor electronice si a unor proceduri mai simple (achizitiile publice electronice, cadrul legal dedicat pentru contracte de concesiune, formular standard de declaratie pentru ofertanti).
Achizitiile publice electronice: reducerea poverii administrative si cresterea transparentei
Achizitiile publice sunt in prezent in tranzitie spre achizitiile publice electronice. Acest lucru este de asteptat sa continue pana in Octombrie 2018, atunci cand depunerea electronica va deveni obligatorie pentru toate tipurile de achizitii publice. Tranzitia va simplifica intregul ciclu de achizitii pentru intreprinderi si cumparatori publici.
Scopul pe termen lung este un sistem european integrat de achizitii publice electronice care sa reuneasca serviciul DUAE si instrumentul e-Certis, care ajuta participantii sa identifice si sa compare diferite certificate solicitate in cadrul procedurilor de achizitii publice in intreaga UE. Acest nou sistem face, de asemenea, utilizarea unor tehnici moderne si simple, de achizitii publice, cum ar fi cataloage electronice, licitatii electronice si sisteme dinamice de achizitie.
Desigur, succesul noii legislatii depinde si de punerea sa efectiva in aplicare in statele membre, precum si gradul de pregatire a achizitorilor publici din UE pentru a valorifica avantajele revolutiei digitale, a reduce birocratia si a face procese de achizitii publice mai eficiente si mai prietenoase cu mediul de afaceri in beneficiul tuturor cetatenilor.
Afla mai multe
Noi norme privind achizitiile publice si a contractele de concesiune
Directiva cu 2014/24 / UE privind achizitiile publice
Directiva cu 2014/25 / UE privind achizitiile efectuate de entitatile care opereaza in sectoarele apei, energiei, transporturilor si serviciilor postale.
Sursa: Comisia Europeana
In 12 aprilie 2016, Grupul de lucru pentru Achizitii Publice din cadrul Grupului de experti al Comisiei Europene pentru produsele Bio pe baza a publicat 15 recomandari pentru cresterea asimilarii produselor biologice in cadrul programelor de achizitii publice. Raportul, lansat la conferinta BioEconomy Utrecht 2016 partile interesate, afirma ca beneficiile sunt reciproce.
Peter Schintlmeister, Life Science Expert la Ministerul Federal al Stiintei, Cercetarii si Economiei, Austria, si presedintele Grupului de experti a spus: “Achizitorilor publici au acces la produse mai verzi, mai ecologice, mai durabile si fara combustibilii fosili, in timp ce bio-economia este impulsionata prin intermediul accesului la o piata de aproape 20% din totalul achizitiilor din UE”.
Cele 15 recomandari includ campanii de promovare care vizeaza materiale, regiuni si sectoare specifice, introducerea treptata a standardelor si a etichetelor, analiza comparativa si stabilirea obiectivelor, dar, de asemenea, un manifest definitie, mobilizare si comunicare generala, suport tehnic pentru achizitori, precum si de interventie asupra legislatiei daca si in cazul in care este possibl. Grupul de experti a identificat mai multe domenii de actiune pentru a ajuta la cresterea unui astfel de sector mare si divers si a admis ca va fi nevoie de timp si efort pentru a realiza un impact semnificativ in comparatie cu produsele pe baza de fosili.
Fiecare dintre cele 15 recomandari este determinata de principiul general al trecerii la o economie tot mai durabila si circulara. Organismele care doresc sa puna in aplicare recomandarile la nivel regional, national si european vor testa strategiile lor de punere in aplicare cu acest principiu.
Pentru a continua implementarea acestor recomandari in spiritul antrepremorial, incredere si ambitie, raportul Grupului de experti ajuns la concluzia ca ar fi necesar sa se gaseasca resursele pentru o coordonare continua si dedicata.
Comisia Europeana a selectat 24 de ” Grupuri de Parteneriate strategice europene – o dimensiune internationala”, ca urmare a apelului COSME ‘Cluster Go International “.
Cele 24 Grupuri de Parteneriate selectionate au fost reprezentate la un eveniment de parteneriat pentru organizatiile de grupuri implicate, la Bruxelles, in 8 martie 2016. Parteneriatele includ 15 proiecte cofinantate de Comisia Europeana, care rezulta din apelul “Cluster Go International” (COS-cluster 2014-3-03), si 9 parteneriate suplimentare “voluntare”, care se aflau pe lista de rezerva a apelului si au acceptat sa continue sa lucreze pe agenda de cooperare comuna fara cofinantare directa din partea Comisiei.
Aceste parteneriate au primit eticheta de “Parteneriat strategic european – Internationalizare” de Lowri Evans, directorul general al DG pentru Piata Interna, Industrie, Antreprenoriat si IMM-uri. Acest lucru angajeaza partenerii din fiecare parteneriat sa lucreze pe o agenda comuna de cooperare, in cazul in care obiectivul este de a sprijini internationalizarea membrilor lor pentru IMM-uri catre tarile terte din afara Europei, precum si de a contribui la stimularea cresterii, locuri de munca si a investitiilor in Europa.
In total, aceste parteneriate europene strategice (ESCP-4i) includ aproximativ 140 de organizatii de grupuri din peste 23 de tari europene, din diverse domenii industriale si intersectoriale, inclusiv sanatate, industria aerospatiala, mobilitate si logistica, produse alimentare, energie, mediul marin si, materiale, TIC, micro / nano-electronice, feroviar, constructii si sport. Parteneriatele vor urmari cooperarea cu economiile tarilor terte, dintre care cele mai importante includ Brazilia, China, India, Japonia si Statele Unite ale Americii. Impreuna, acestea reprezinta un potential sprijini pentru mai mult de 17.000 de IMM-uri europene in accesarea lanturilor valorice globale si luarea unei pozitii de conducere la nivel global.
Parteneriatele de succes cofinantate sunt:
AdPack – Future Materials and Products for Advanced Smart Packaging
bioXclusters plus – European Strategic Cluster Partnership on Personalised Healthcare
EACP ABROAD – Activities and Businesses from Real Opportunities for Aerospace Developments (European Aerospace Cluster Partnership)
ECCA – European Circular Construction Alliance
EnW – Energy in Water
EU4SPORTSCLUSTERALL – EU4Sports Clusters Alliance
LASER-GO – European Strategic Cluster Partnership in Photonics on Health
MobiGoln – Mobility Goes International
MOVE – Moving the Future
NATUREEF – Natural Resources Efficiency European Strategic Cluster Partnership
New Frontier in Food – New Frontiers for Emerging Industries in Food
REINA PLUS – Renewable Energy Internationalisation European Strategic Cluster Partnership project for European SMEs
Silicon Europe Worldwide – European Semiconductor Cluster Internationalisation Project
SmartCityTech – Internationalisation of cross-domain Smart City Solutions powered by ICT
SPACE2ID – Space Clusters International Industrial Diversification
9 dintre ele va fi active in faza de pregatire (componenta 1) cu scopul de a pregati o strategie de internationalizare comuna si un traseu de implementare. altele 6 vor fi active in faza de punere in aplicare (componenta 2) care urmareste sa dezvolte si sa puna in aplicare activitati de colaborare cu parteneri internationali.
Alte parteneriate ESCP-4i pe baza de voluntariat, dar fara finantare directa din partea Comisiei, sunt:
3BI – European Intercluster for Bioeconomy and Bio-based Innovation
CROSSCUT – European strategic Cluster Partnership on Sustainable Construction
DECISION – Delivering Cluster International Strategies into Overseas Networks
EU4FOOD – Global Alliance for the development of international food bio-based clusters
FoodPackLab – Photonics-Packaging Partnership for Food Innovation
GIVE – Green ICT development
PERES – Promoting European Railway Excellence Outside EU
SeaMICI – Seabed Mining Clusters for SMEs Internationalisation
WIINTECH 2020 – Worldwide Intercluster Initiative for New Materials and Processes focused on Clean Technologies
Mai multe informatii:
Cu totii ne dorim servicii publice, cum ar fi sanatatea, educatia, stingerea incendiilor sau gestionarea deseurilor sa fie moderne si bine adaptate la nevoile in schimbare ale societatii. Pentru a incuraja inovarea in administratia publica, noile norme privind achizitiile publice vor imbunatati, in masura in care modernizarea se poate dezvolta in contracte publice. In cazul in care cumparatorii raman conservatori, intreprinderile nu vor fi incurajate, sau chiar nu le va fi permis, sa inoveze.
Noile optiuni pentru promovarea inovatiei in cadrul reformei achizitiilor publice includ:
1. Parteneriat pentru inovare permite combinarea cercetarii si a achizitiilor
Astazi, o autoritate contractanta care doreste sa realizeze o procedura de achizitii care combina atat dezvoltarea, cat si achizitia se confrunta cu o multitudine de dificultati in structurarea unei competitii care nu incalca principiile egalitatii de tratament si transparentei. Noul parteneriat de inovare permite combinarea elementelor de dezvoltare si de achizitie adaptate la cerintele potrivite interesului public, cu norme specifice pentru a asigura un tratament egal si transparenta.
Procesul de parteneriat pentru inovare se desfasoara in trei etape:
Faza de competitiva are loc la inceputul procedurii, in cazul in care partenerul (partenerii) cel mai potrivit este selectat pe baza competentelor si abilitatilor sale. Contractele care stabilesc parteneriatul pentru inovare sunt atribuite prin utilizarea criteriilor de cel mai bun raport pret-calitate propus.
In faza urmatoare, partenerul (partenerii) va dezvolta solutie noua, in colaborare cu autoritatea contractanta. Aceasta faza de cercetare si dezvoltare poate fi impartita in mai multe etape, pe parcursul carora numarul de parteneri poate fi treptat redus, daca acestia indeplinesc criteriile pentru participare.
In faza comerciala, partenerul (partenerii) furnizeaza rezultatele finale.
Acest proces ar trebui sa fie utilizat numai in anumite cazuri, daca:
- bunurile, lucrarile si serviciile care sunt cautate sunt inovatoare
- exista intentia de a include atat dezvoltarea cat si achizitionarea in cadrul procedurii, cu conditia ca acestea sa corespunda nivelurilor de performanta si costurilor maxime convenite.
2. Achizitiile publice inainte de comercializare permite achizitia de cercetare si dezvoltare
In timp ce normele privind parteneriatele pentru inovare, care acopera atat achizitia de cercetare cat si de dezvoltare (C & D) si volume comerciale de produse finale sunt stabilite in Directiva privind achizitiile publice, achizitiile publice inainte de comercializare se refera numai la achizitia de servicii de cercetare si dezvoltare in cazul in care autoritatea contractanta imparte riscuri si beneficii cu furnizorul de servicii de cercetare si dezvoltare. Aceasta este o exceptie de la aplicare a normelor privind achizitiile publice europene si directiva se refera in mod normal, la achizitia altor servicii de cercetare si dezvoltare.
Cu toate acestea, pentru achizitiile publice ulterioare a volumelor comerciale de solutii inovatoare, este utilizata o procedura separata de achizitii publice prevazute de directivele, cum ar fi procedura deschisa sau dialogul competitiv.
3. Alte masuri pentru a stimula inovarea prin intermediul reformei achizitiilor publice
Exista mai multe prevederi noi pentru a incuraja companiile sa isi dezvolte capacitatea de inovare. Ele includ:
Toate procedurile de achizitii publice pot lua in considerare costul total al ciclului de viata al achizitiilor in cazul in care ofertele sunt in curs de evaluare si de atribuire licitatiilor inovatoare, mai multe puncte in lumina beneficiilor lor financiare pe termen lung.
Inovatia in domeniul serviciilor sociale si de sanatate poate fi realizata mai usor prin intermediul sistemului simplificat, care este mai flexibil decat contractele de servicii pentru alte scopuri.
Procedura de dialog competitiv a fost simplificata pentru proiecte deosebite din punct de vedere tehnic si complexe financiar.
Dispozitii specifice privind achizitiile transfrontaliere comune vor permite cumparatorilor din diferite tari ale UE sa faca achizitii comune. Agregarea cererii va face mai usoara impartirea riscurilor asociate cu proiectele inovatoare si ar trebui sa atraga mai mult capital de risc.
In general, valoarea inovatiei consta in rezultate imbunatatite pe care le obtine. O solutie inovatoare va fi mai atragatoare datorita calitatii sale superioare si / sau costuri mai competitive. Aceasta va optimiza operarea serviciilor publice prin integrarea de noi procese, tehnologii sau materiale.
Sursa: Comisia Europeana
