Comisia Europeana a publicat recent previziunile economice din toamna anului 2020. Conform raportului, se preconizeaza ca economia Romaniei va reveni dupa o scadere a productiei in prima jumatate a anului dupa criza COVID-19.
Desi contractia din 2020 pare mai putin severa decat se astepta initial, incertitudinea ramane foarte mare, avand in vedere evolutia recenta a pandemiei, iar productia reala nu este stabilita pentru a reveni la nivelurile dinaintea crizei inainte de sfarsitul anului 2022. Deficitul bugetar va creste semnificativ , intrucat efortul fiscal necesar pentru combaterea crizei se adauga alunecarilor fiscale din trecut.
O redresare intrerupta si incompleta
Potrivit previziunilor economice din toamna anului 2020, economia zonei euro va inregistra o contractie de 7,8 % in 2020, inainte de o crestere de 4,2 % in 2021 si de 3% in 2022. Conform previziunilor, economia Uniunii Europene se va contracta cu 7,4 % in 2020, inainte de a se redresa cu o crestere de 4,1 % in 2021 si de 3 % in 2022. In comparatie cu previziunile economice din vara anului 2020, previziunile de crestere pentru zona euro si pentru UE sunt usor mai optimiste pentru 2020 si mai temperate pentru 2021. Nici in zona euro, nici in UE productia nu este preconizata sa revina la nivelul pre-pandemic in 2022.
Cresterea ratei somajului atenuata in contextul scaderii activitatii economice
Pierderea locurilor de munca si cresterea somajului au exercitat presiuni mari asupra mijloacelor de subzistenta ale multor europeni. Se estimeaza ca somajul va continua sa creasca in 2021, deoarece statele membre elimina treptat masurile de sprijin de urgenta si noi persoane intra pe piata fortei de munca, insa ar trebui sa se imbunatateasca in 2022, pe masura ce economia continua sa se redreseze.
Conform previziunilor, rata somajului din zona euro va creste de la 7,5 % in 2019 la 8,3 % in 2020 si la 9,4 % in 2021, urmând sa scada la 8,9 % in 2022. Se estimeaza ca rata somajului in UE va creste de la 6,7 % in 2019 la 7,7 % in 2020 si la 8,6 % in 2021, urmând sa scada la 8,0 % in 2022.
Deficite si datorii publice in crestere
Conform previziunilor, deficitul public agregat al zonei euro va creste de la 0,6 % din PIB in 2019 la aproximativ 8,8 % in 2020, inainte de a scadea la 6,4 % in 2021 si la 4,7 % in 2022. Aceasta evolutie reflecta eliminarea treptata a masurilor de sprijin de urgenta in cursul anului 2021, pe masura ce situatia economica se va imbunatati.
Reflectând cresterea deficitelor, previziunile estimeaza ca ponderea datoriei in PIB la nivel agregat din zona euro va creste de la 85,9 % din PIB in 2019 la 101,7 % in 2020, 102,3 % in 2021 si 102,6 % in 2022.
Inflatia se mentine moderata
In lunile august si septembrie, o scadere abrupta a preturilor la energie a determinat o inflatie totala negativa. Inflatia de baza, care include toate produsele cu exceptia energiei si a alimentelor neprocesate, a scazut, de asemenea, in mod substantial in cursul verii, din cauza cererii reduse de servicii, in special de servicii legate de turism si de bunuri industriale. Cererea scazuta, contractia pietei fortei de munca si o rata ridicata de schimb a monedei euro vor exercita o presiune descendenta asupra preturilor.
Inflatia in zona euro, masurata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC), este estimata la 0,3 % in 2020, inainte de a creste la 1,1 % in 2021 si la 1,3 % in 2022, pe masura ce se stabilizeaza preturile petrolului. In Uniunea Europeana, inflatia este estimata la 0,7 % in 2020, 1,3 % in 2021 si 1,5 % in 2022.
Previziunile Economice pentru Romania
Economia romaneasca continua sa fie afectata de COVID-19, deoarece unele restrictii au fost reintroduse in toamna, iar incertitudinea rezultata este menita sa diminueze cresterea economica, in special in al patrulea trimestru al anului 2020. Recuperarea se asteapta sa fie treptata PIB-ul real se anticipeaza sa se contracte pana la 5 ¼ % in 2020 si sa revina cu aproximativ 3¼% in 2021 si 3¾% in 2022. Consumul privat ar trebui sa se recupereze treptat, in conformitate cu eventuala relaxare a masurilor de distantare sociala, in 2021 si 2022. Investitiile sunt, de asemenea, proiectate sa revina, desi oarecum oprite datorita capacitatii de rezerva si a incertitudinii persistente. Se asteapta ca exporturile nete sa contribuie negativ la cresterea economica in 2020.
Rata somajului a crescut in prima jumatate a anului 2020, dar s-a stabilizat in timpul verii, datorita masurilor politice care limiteaza pierderile de locuri de munca. Se preconizeaza ca va ajunge la aproape 6% in 2020 si va continua sa creasca oarecum in 2021 din cauza reactiei intarziate a recesiunii pe piata muncii. In 2022, somajul se asteapta sa scada din nou, dar sa ramana peste 5%. Se preconizeaza ca salariile nominale vor creste moderat peste orizontul prognozat dupa cativa ani de crestere de doua cifre.
Se preconizeaza ca inflatia va scadea la 2,5% in 2020, in principal din cauza scaderii accentuate a preturilor la petrol si va ramane limitata pe parcursul 2021 si 2022.
Deficitul public general se estimeaza ca va creste la aproximativ 10¼% din PIB in 2020, de la 4,3 % in 2019. Tendinta expansiva preexistenta, determinata in mare parte de cresterile pensiilor, va fi consolidata de impactul crizei COVID-19.
Veniturile fiscale vor fi afectate negativ de recesiune. In ciuda unei prognoze de redresare economica si a expirarii preconizate a schemelor de sprijin pentru ocuparea fortei de munca (in absenta bugetului 2021), deficitul public general va creste in continuare 11¼% din PIB in 2021 si 12½% din PIB in 2022 sub o ipoteza de modificare a politicii.
Se estimeaza ca raportul datoriei / PIB al Romaniei va creste de la 35,3% in 2019 la aproximativ 63½% in 2022. Un risc pozitiv pentru proiectiile soldului general al guvernului este acela ca cresterile pensiilor si alocatiilor pentru copii s-ar putea dovedi a fi mai moderate.
Detalii: Raportul pentru Romania
Sursa: Comisia Europeana
Ministerul Finantelor a prezentat, spre aprobare, lista proiectelor de investitii publice semnificative prioritizate.
Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Bolos, a semnat primele 10 contracte pentru finantarea din fonduri europene a cheltuielilor spitalelor COVID-19. Contractele semnate, in valoare totala de 205,1 milioane lei, sunt finantate in cadrul ProgramulOperaționalui Operational Infrastructura Mare, prin intermediul apelului „Consolidarea capacitatii de gestionare a crizei sanitare COVID-19” in valoare de 350 milioane euro.
Dintre proiectele semnate, 8 sunt de tip A (proiecte de investitii pentru unitatile sanitare publice) si 2 sunt de tip C (investitii pentru directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului).
Beneficiarii finantarilor sunt:
- Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Oradea – 40,1 milioane lei
Proiectul: Cresterea capacitatii de gestionare a crizei sanitare COVID-19 in municipiul Oradea si judetul Bihor – proiect de tip A;
- Institutul Clinic Fundeni – 24,3 milioane lei
Gestionarea in timp util si eficient de catre Institutul Clinic Fundeni a crizei sanitare COVID-19 – proiect de tip A;
- Spitalului Clinic Municipal Filantropia din municipiul Craiova – 48,1 milioane lei
Combaterea raspandirii virusului prin dotarea Spitalului Clinic Municipal Filantropia din municipiul Craiova – proiect de tip A;
- Municipiul Carei – 2,3 milioane lei
Cresterea capacitatii de gestionare a crizei sanitare COVID-19 in municipiul Carei – proiect de tip A;
- Municipiul Bistrita – 870.000 lei
Sprijin pentru persoanele vulnerabile – proiect de tip C;
- Judetul Giurgiu – 4,3 milioane lei
Management eficient anti COVID la nivelul DGASPC Giurgiu Macov – proiect de tip C;
- Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova – 13,3 milioane lei
Consolidarea capacitatii centrului medical din cadrul Serviciul de Protectie si Paza pentru gestionarea crizei sanitare COVID-19 – proiect de tip A;
- Judetul Cluj – 12,2 milioane lei
Dotarea Unitatii de Primire Urgente din cadrul Spitalului Clinic de Urgenta pentru Copii Cluj-Napoca in contextul pandemiei COVID-19 – proiect de tip A;
- Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Pneumoftiziologie Victor Babes Craiova – 48,2 milioane lei
Combaterea Virusului prin Dotarea Spitalului Clinic de Boli Infectioase si Pneumoftiziologie Victor Babes Craiova – proiect de tip A;
- Serviciul de Protectie si Paza – U.M 0149 Bucuresti – 10,2 milioane lei
Consolidarea capacitatii centrului medical din cadrul Serviciul de Protectie si Paza pentru gestionarea crizei sanitare COVID-19 – proiect de tip A.
Pana in prezent, au fost depuse spre evaluare 51 cereri de finantare cu o valoare de 164,2 milioane euro:
- 41 de proiecte de tip A, in valoare de 155,4 milioane euro, prin care 50 de unitati sanitare publice sunt dotate cu echipamente medicale/echipamente de protectie;
- 10 proiecte de tip C, in valoare de 8,8 milioane euro, prin care directiile generale de asistenta sociala sunt dotate cu echipamente de protectie.
Alte 125 cereri de finantare sunt in curs de completare in sistemul informatic MySMIS. Proiectele sunt evaluate de catre Autoritatea de Management pentru Programul Operational Infrastructura Mare (AM POIM), in parteneriat cu Ministerul Sanatatii.
Apelul de proiecte este deschis pana la data de 30 septembrie 2020 si este adresat urmatoarelor categorii de beneficiari:
- Unitati sanitare publice pentru care Ministerul Sanatatii stabileste necesitatea dotarii;
- Ministerul Sanatatii/ alte autoritati publice centrale si autoritati publice locale, sau unitati aflate in subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, pentru achizitii necesare gestionarii crizei de sanatate publica;
- Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta.
UE sprijina redresarea economica in toate statele membre prin injectarea a aproape 2,2 miliarde EUR in 140 de proiecte-cheie de transport. In cazul României, Uniunea Europeana investeste aproape 118 milioane de euro in cadrul a 10 astfel de proiecte. Acestea vor contribui la construirea pe intregul continent a legaturilor de transport care lipsesc, vor sprijini transportul sustenabil si vor crea locuri de munca.
Proiectele vor beneficia de finantare prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE), schema de granturi a UE pentru infrastructura de transport.
Lista celor 10 proiecte selectate din Romania este disponibila aici
- Modernizarea liniei de cale ferata Gara de Nord Bucuresti – Aeroportul International Henri Coanda
Legatura directa dintre Gara de Nord Bucuresti – Aeroportul International Henri Coanda va incuraja mai multi cetateni sa calatoreasca catre aeroport cu trenul.
Finantare UE: €48.4 millioane
- Modernizarea liniei de cale ferata Coslariu – Cluj-Napoca (studiu de fezabilitate)
Proiectul de modernizare va analiza conditia actuala a liniei de cale ferata pentru a identifica zonele cu deficiente si pentru a realiza un studiu de fezabilitate ce va ajuta la pregatirea pasilor necesari pentru urmatoarele etape ale proiectului.
Finantare UE: €9.4 millioane
- Modernizarea liniei de cale ferata Bucuresti – Craiova (studiu de fezabilitate)
Proiectul are ca scop modernizarea liniei de cale ferata Bucuresti – Craiova. Partenerii vor analiza starea curenta a liniei de cale ferata pentru a identifica zonele cu deficiente. Un studiu de fezabilitate va fi realizat, pregatind calea pentru urmatoarele etape ale proiectului.
Finantare UE: €17.4 millioane
- Modernizarea liniei de cale ferata Apahida – Suceava (studiu de fezabilitate)
Proiectul are ca scop modernizarea liniei de cale ferata dintre Apahida si Suceava. Acest proiect va analiza starea curenta a liniei de cale ferata pentru a identifica zonele cu deficiente si va realiza un studiu de fezabilitate ce va pregati calea pentru urmatoarele etape ale proiectului.
Finantare UE: €26.7 millioane
- Modernizarea liniilor si instalatiilor de cale ferata de la Complexul Feroviar Bucuresti Nord (studiu de fezabilitate)
Proiectul are ca scop modernizarea subsistemele de cale ferata (sinele si instalatiile) din cadrul Complexului Feroviar Bucuresti Nord, prin implementarea unui sistem ce asigura interoperabilitate. Partenerii vor analiza starea curenta a infrastructurii feroviare pentru a identifica deficientele acesteia. Un studiu de fezabilitate va fi realizat pentru a pregati calea pentru urmatoarele etape ale proiectului.
Finantare UE: €4.3 millioane
Comisarul pentru transporturi, Adina Valean, a declarat: „Contributia UE in cuantum de 2,2 miliarde EUR la aceasta infrastructura de transport esentiala va contribui la impulsionarea redresarii; ne asteptam ca aceasta contributie sa genereze investitii in valoare de 5 miliarde EUR. Investim in diferite tipuri de proiecte, cum ar fi transportul pe cai navigabile interioare, conexiunile multimodale, combustibilii alternativi sau infrastructura feroviara de mari dimensiuni. Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) este unul dintre instrumentele noastre esentiale pentru crearea unui sistem de transport rezilient si rezistent la crize, care este vital in prezent, dar si pe termen lung.”
Prin intermediul acestui buget UE isi va indeplini obiectivele in materie de clima prevazute de Pactul verde european. Se pune un accent deosebit pe proiectele care consolideaza reteaua feroviara, inclusiv legaturile transfrontaliere si conexiunile cu porturi si aeroporturi. Transportul pe caile navigabile interioare este stimulat printr-o capacitate mai mare si prin conexiuni multimodale mai bune la retelele rutiere si feroviare. In sectorul maritim se acorda prioritate proiectelor de transport maritim pe distante scurte, bazate pe combustibili alternativi, precum si instalarii de surse de alimentare la tarm cu energie electrica in vederea reducerii emisiilor provenite de la navele care stationeaza in porturi.
UE va sprijini 55 de proiecte de infrastructura feroviara care vizeaza reteaua centrala transeuropeana de transport (TEN-T) cu un cuantum total de 1,6 miliarde EUR. Printre aceste proiecte se numara proiectul Rail Baltica, care integreaza statele baltice in reteaua feroviara europeana, precum si tronsonul transfrontalier al liniei de cale ferata dintre Dresda (Germania) si Praga (Cehia).
UE va sprijini, de asemenea, trecerea la combustibili mai ecologici pentru transporturi (19 proiecte), cu aproape 142 milioane EUR. O serie de proiecte implica transformarea navelor astfel incât acestea sa poata functiona cu gaz natural lichefiat (GNL), precum si instalarea infrastructurii corespunzatoare in porturi.
In ceea ce priveste transportul rutier, va fi dezvoltata infrastructura pentru combustibili alternativi, prin instalarea a 17 275 de puncte de incarcare in cadrul retelei rutiere si prin introducerea a 355 de autobuze noi.
Noua proiecte vor contribui la dezvoltarea unui sistem feroviar interoperabil in UE si la operarea continua a trenurilor pe intregul continent prin intermediul Sistemului european de management al traficului feroviar (ERTMS). Modernizarea locomotivelor si a liniilor de cale ferata cu sistemul european unificat de control si comanda al trenului va spori siguranta, va reduce timpul de calatorie si va optimiza utilizarea liniilor de cale ferata. Cele noua proiecte vor beneficia de peste 49,8 milioane EUR.
Context
Proiectele au fost selectate pentru finantare prin intermediul a doua cereri de propuneri competitive lansate in octombrie 2019 (cererea obisnuita de propuneri MIE – Transporturi) si in noiembrie 2019 (cererea de propuneri privind mecanismul de finantare mixta pentru transporturi in cadrul MIE). Contributia financiara a UE se acorda sub forma de granturi, cu diferite rate de cofinantare, in functie de tipul de proiect. Pentru 10 proiecte selectate in cadrul mecanismului de finantare mixta, sprijinul UE urmeaza sa fie combinat cu o finantare suplimentara din partea bancilor (prin intermediul unui imprumut, al unei datorii, al unui aport de capital sau prin orice alta forma de sprijin rambursabil).
Per ansamblu, in cadrul programului MIE sunt disponibile pentru granturi 23,2 miliarde EUR din bugetul UE pentru perioada 2014-2020 in vederea cofinantarii de proiecte privind reteaua transeuropeana de transport (TEN-T in statele membre ale UE. Incepând din 2014, primul an de programare pentru MIE, au fost lansate sase cereri de propuneri de proiecte (una pe an). In total, MIE a sprijinit pâna in prezent 794 de proiecte in sectorul transporturilor, in valoare totala de 21,1 miliarde EUR.
Urmatoarele etape
Pentru ambele cereri, dupa aprobarea de catre statele membre ale UE a proiectelor selectate, Comisia va adopta decizii oficiale de finantare in zilele urmatoare. Agentia Executiva pentru Inovare si Retele (INEA) a Comisiei va semna acordurile de grant cu beneficiarii proiectelor pâna in ianuarie 2021, cel târziu.
Informatii suplimentare
- Mecanismul pentru interconectarea Europei 2014-2019 (prezentare generala in functie de tara)
- Cererea de propuneri MIE 2019 – Mai multe informatii privind proiectele selectate (brosura – 169 de pagini)
- Harti ale proiectelor feroviare din UE
- Lista proiectelor selectate / Lista proiectelor selectate (mecanismul de finantare mixta)
- Lista tuturor proiectelor selectate
- Intrebari si raspunsuri: Cum sunt selectate proiectele?
- Anul european al cailor ferate (2021)
- Infrastructura de transport & investitii
- INEA – Agentia Executiva pentru Inovare si Retele
Sursa: Comisia Europeana
Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei (MLPDA) va gestiona, in urmatorii 10 ani, proiecte nationale cu o valoare totala de peste 95 miliarde lei incluse in Planul National de Investitii si Relansare Economica (PNIRE).
Comisia Europeana a aprobat o investitie in valoare de 47 de milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regionala, pentru a construi si echipa un spital de urgenta in Cluj, care va deservi regiunea de nord-vest a Romaniei, predominant rurala.
Acest proiect consta intr-un spital de urgenta cu aproape 850 de paturi, dotat cu tehnologie avansata, care sa asigure servicii medicale de urgenta de o calitate mai buna si accesul la servicii medicale salvatoare de vieti. Spitalul va oferi ingrijiri medicale secundare si tertiare, dar si asistenta medicala primara si servicii de baza, precum chirurgia generala si medicina interna.
Comisarul pentru coeziune si reforme, Elisa Ferreira, a declarat: O mai buna calitate a vietii cetatenilor, indiferent de locul in care traiesc, reprezinta principala prioritate a politicii de coeziune a UE. Prin faptul ca le asigura tuturor pacientilor servicii medicale adecvate, inclusiv celor care locuiesc in zone rurale indepartate, acest proiect contribuie la mentinerea sanatatii tuturor, fara exceptii, ceea ce este deosebit de important in vremuri de pandemie globala.
Spitalul va apartine unei retele de spitale regionale de urgenta, menita sa imbunatateasca sistemul de sanatate din Romania si sa asigure o abordare multidisciplinara a tratarii cazurilor complexe. In plus, acest proiect va spori accesul la asistenta medicala pentru persoanele care traiesc in zone rurale sau sarace. Acest lucru va contribui la asigurarea diagnosticarii si a tratamentului timpurii si, astfel, la reducerea ratei mortalitatii si a dizabilitatilor pe termen lung.
Nu in ultimul rand, spitalul va fi un mediu de lucru atractiv pentru medici si asistenti medicali, ceea ce va contribui, de asemenea, la combaterea fenomenului exodului de creiere din randul personalului medical din regiune.
Se preconizeaza ca proiectul va fi operational incepand din anul 2026.
Sursa: Comisia Europeana
Vezi cele mai noi Licitatii Publice, cu Un Cont Gratuit Aici!
Comisia Europrana intentioneaza sa relanseze rapid economia UE prin stimularea investițiilor private. Comisia propune astazi un nou Instrument de sprijin pentru solvabilitate, care se bazeaza pe actualul Fond european pentru investitii strategice, pentru a mobiliza resurse private in scopul sprijinirii urgente a intreprinderilor europene viabile din sectoarele, regiunile si tarile pe care pandemia le-a afectat cel mai mult din punct de vedere economic.
Instrumentul de sprijin pentru solvabilitate poate fi operațional incepand din 2020 si va avea un buget de 31 de miliarde de euro, cu scopul de a debloca 300 de miliarde de euro sub forma de sprijin pentru solvabilitate destinat companiilor din toate sectoarele economice care in conditii normale sunt sanatoase, precum si de a le pregati pentru un viitor mai curat, digital si rezilient. Comisia consolidează InvestEU, programul de investitii emblematic al Europei, pana la un nivel de 15,3 miliarde de euro, pentru a mobiliza investitii private in proiecte din întreaga Uniune.
In cele din urma, Comisia propune un nou Mecanism de investitii strategice, gandit în cadrul InvestEU, pentru a genera investitii de pana la 150 de miliarde de euro, multumita unei contributii de 15 miliarde de euro din cadrul instrumentului „UE – noua generatie”, pentru a spori rezilienta sectoarelor strategice, in special a celor legate de tranzitia verde si digitala si de lanturile valorice-cheie de pe piata interna.
Pentru mai multe detalii, puteti consulta intrebarile si raspunsurile si fisa informativa privind Instrumentul de sprijin pentru solvabilitate; intrebarile si raspunsurile si fisa informativa privind InvestEU. Toate textele juridice referitoare la noua propunere privind CFM sunt disponibile aici.
Sursa si detalii: Comisia Europeana
Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) deschide incepand din 13 februarie 2017 sesiunile de depunere a proiectelor de investitii pentru zona ITI Delta Dunarii (Instrumentul Teritorial Integrat Delta Dunarii), finantate prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020).
Cererile de finantare a proiectelor realizate in teritoriul ITI se pot depune pentru investitii in procesarea produselor agricole, prin submasura 4.2, pentru investitii in procesarea produselor din sectorul pomicol, prin submasura 4.2a, precum si pentru instalarea tinerilor fermieri, prin submasura 6.1.
Pentru toate aceste submasuri, sesiunea continua de primire a proiectelor este deschisa in intervalul 13 februarie 2017, ora 9.00 – 12 noiembrie 2017, ora 16.00.
Solicitantii de fonduri europene pentru agricultura si dezvoltare rurala din zona ITI Delta Dunarii au la dispozitie in anul 2017 peste 19 milioane de euro pentru implementarea proiectelor de investitii prin cele trei submasuri. Dintre aceste, 10 milioane de euro sunt alocate pentru instalarea tinerilor fermieri (sM 6.1 ITI), 8,5 milioane de euro pentru procesarea produselor agricole (sM 4.2 ITI) si alte 800.000 de euro pentru procesarea produselor pomicole.
Modalitatea de depunere a proiectelor este cea on-line, pe pagina oficiala a Agentiei www.afir.info pentru toate cele trei submasuri.
Consilierii municipali ai Capitalei au adoptat 
doua hotarari in baza carora, se vor achizitiona 400 de autobuze, 100 de troleibuze si 100 de tramvaie, pentru parcul auto RATB.
Atat autobuzele, cat si troleibuzele urmeaza sa fie achizitionate in baza unui program multianual, pe o durata de patru ani, incepand cu 2017.
Achizitia trebuie completata cu masuri precum: realizarea benzilor unice, construirea de parcari la intrarea in Capitala si langa statiile de metrou, o colaborare mai eficienta cu Brigada Rutiera, cu Politia Locala, Municipala si de sectoare, pentru fluidizarea traficului.
“Sunt masuri care s-au luat in toate marile capitale europene si au dat rezultate. Noi nu trebuie sa inventam alte tipuri de solutii, pentru ca ele exista. Trebuie doar sa le aplicam pe acestea, bineinteles, avand foarte mare grija la transparentizarea acestor proceduri, la achizitiile care se vor realiza doar prin metode electronice, fara interventie umana, fara subiectivism, la verificarea tuturor specificatiilor tehnice care vor trebui sa fie asumate de specialisti”, a afirmat primarul general Gabriela Firea.
In cazul ambelor proiecte, finantarea se va asigura din bugetul Primariei Capitalei, iar sumele necesare vor fi cuprinse in bugetele anuale ale Capitalei.
Pentru a vedea ultimele anunturi de licitatie din aceasta categorie, urmariti link-ul pentru: Licitatii din Autovehicule, piese de schimb, servicii. Iata care sunt ultimele licitatii publicate, la aceasta data in aceasta categorie:
Daca doriti acces nelimitat la acest tip de licitatii, incepeti chiar azi cu O Testare Gratuita a aplicatiei de monitorizare a achizitiilor publice din Romania.
Comisia Europeana a aprobat continuarea a 19 
proiecte din mai multe regiuni din Romania, in valoare totala de 1,3 miliarde de euro. Aceste proiecte de infrastructura se refera la sistemul de alimentare cu apa, cel de canalizare si epurare, sistemul centralizat de termoficare urbana si la infrastructura de transport feroviar si rutier.
Proiectele au fost incepute in perioada 2007-2013, dar vor putea fi finalizate si in urmatoarea perioada de programare.
Proiectele vizate sunt urmatoarele:
TRANSPORT:
- Reabilitarea podurilor feroviare situate la km 152+149 si km 165+817 pe sectiunea feroviara Bucuresti-Constanta
- Reabilitarea drumului national DN56, sectiunea Craiova–Calafat
EFICIENTA ENERGETICA
- Reabilitarea sistemului de termoficare urbana la nivelul municipiului Oradea, in scopul conformarii la legislatia de mediu si cresterii eficientei energetice
- Retehnologizarea sistemului de termoficare din municipiul Bacau, in vederea conformarii la normele de protectia mediului privind emisiile poluante in aer si pentru cresterea eficientei in alimentarea cu caldura urbana
EXTINDEREA SI REABILITAREA INFRASTRUCTURII DE APA
- Judetul Satu Mare: Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata
- Judetul Prahova: Reabilitarea si modernizarea sistemelor de apa si canalizare
- Judetul Mehedinti: Reabilitarea si modernizarea sistemelor de apa si canalizare
- Judetul Mures: Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata
- Judetul Arges: Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata
- Judetul Arad: Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata
- Judetul Vaslui: Reabilitarea sistemului de alimentare cu apa, a sistemului de canalizare si a statiilor de epurare in aglomerarile Vaslui, Barlad, Husi, Negresti
- Judetul Bistrita-Nasaud: Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata
- Judetul Timis: Extinderea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si canalizare
- Judetul Bihor: Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata
- Judetul Valcea: Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata
- Judetul Botosani: Extinderea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare-epurare a apelor uzate
- Judetul Dambovita: Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata
- Judetul Maramures: Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata
- Judetul Suceava: Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata
Informatii suplimentare referitoare la natura proiectelor:
Obiectivele proiectelor de transport cuprind reabilitarea a doua poduri dunarene, Borcea si Cernavoda, parte a liniei de cale ferata Bucuresti–Constanta, prin modernizarea infrastructurii si sporirea vitezei de circulatie maxima la 160 km/h pentru trenurile de calatori si la 120 km/h pentru trenurile de marfa, respectiv reabilitarea a 80,435 km din drumul national DN56, portiunea dintre orasele Craiova si Calafat, la granita cu Bulgaria.
Cele 15 proiecte de apa si apa uzata includ realizarea de infrastructura si facilitati de tratare a apei uzate. Astfel, captarea de apa va fi imbunatatita, reteaua si instalatiile de pompare vor fi reabilitate si extinse, iar statiile de tratare a apei uzate vor intra in categoria nou-construite sau imbunatatite. Aceasta infrastructura contribuie la oferirea de servicii si un grad de acoperire in ce priveste apa curenta si cea uzata in conformitate cu directivele europene, in mod special cele legate de calitatea apei si tratarea apei uzate in mediul urban.
Sursa: Comisia Europeana (Reprezentanta in Romania)
Pentru a fi la curent cu toate achizitiile facute de autoritatile publice, indiferent de domeniu, urmariti www.licitatie-publica.ro, puteti incepe cu un Cont Gratuit Aici.
Ultimele licitatii publicate le gasiti Aici.
