Comisia Europeana a publicat recent previziunile economice din toamna anului 2020. Conform raportului, se preconizeaza ca economia Romaniei va reveni dupa o scadere a productiei in prima jumatate a anului dupa criza COVID-19.
Desi contractia din 2020 pare mai putin severa decat se astepta initial, incertitudinea ramane foarte mare, avand in vedere evolutia recenta a pandemiei, iar productia reala nu este stabilita pentru a reveni la nivelurile dinaintea crizei inainte de sfarsitul anului 2022. Deficitul bugetar va creste semnificativ , intrucat efortul fiscal necesar pentru combaterea crizei se adauga alunecarilor fiscale din trecut.
O redresare intrerupta si incompleta
Potrivit previziunilor economice din toamna anului 2020, economia zonei euro va inregistra o contractie de 7,8 % in 2020, inainte de o crestere de 4,2 % in 2021 si de 3% in 2022. Conform previziunilor, economia Uniunii Europene se va contracta cu 7,4 % in 2020, inainte de a se redresa cu o crestere de 4,1 % in 2021 si de 3 % in 2022. In comparatie cu previziunile economice din vara anului 2020, previziunile de crestere pentru zona euro si pentru UE sunt usor mai optimiste pentru 2020 si mai temperate pentru 2021. Nici in zona euro, nici in UE productia nu este preconizata sa revina la nivelul pre-pandemic in 2022.
Cresterea ratei somajului atenuata in contextul scaderii activitatii economice
Pierderea locurilor de munca si cresterea somajului au exercitat presiuni mari asupra mijloacelor de subzistenta ale multor europeni. Se estimeaza ca somajul va continua sa creasca in 2021, deoarece statele membre elimina treptat masurile de sprijin de urgenta si noi persoane intra pe piata fortei de munca, insa ar trebui sa se imbunatateasca in 2022, pe masura ce economia continua sa se redreseze.
Conform previziunilor, rata somajului din zona euro va creste de la 7,5 % in 2019 la 8,3 % in 2020 si la 9,4 % in 2021, urmând sa scada la 8,9 % in 2022. Se estimeaza ca rata somajului in UE va creste de la 6,7 % in 2019 la 7,7 % in 2020 si la 8,6 % in 2021, urmând sa scada la 8,0 % in 2022.
Deficite si datorii publice in crestere
Conform previziunilor, deficitul public agregat al zonei euro va creste de la 0,6 % din PIB in 2019 la aproximativ 8,8 % in 2020, inainte de a scadea la 6,4 % in 2021 si la 4,7 % in 2022. Aceasta evolutie reflecta eliminarea treptata a masurilor de sprijin de urgenta in cursul anului 2021, pe masura ce situatia economica se va imbunatati.
Reflectând cresterea deficitelor, previziunile estimeaza ca ponderea datoriei in PIB la nivel agregat din zona euro va creste de la 85,9 % din PIB in 2019 la 101,7 % in 2020, 102,3 % in 2021 si 102,6 % in 2022.
Inflatia se mentine moderata
In lunile august si septembrie, o scadere abrupta a preturilor la energie a determinat o inflatie totala negativa. Inflatia de baza, care include toate produsele cu exceptia energiei si a alimentelor neprocesate, a scazut, de asemenea, in mod substantial in cursul verii, din cauza cererii reduse de servicii, in special de servicii legate de turism si de bunuri industriale. Cererea scazuta, contractia pietei fortei de munca si o rata ridicata de schimb a monedei euro vor exercita o presiune descendenta asupra preturilor.
Inflatia in zona euro, masurata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC), este estimata la 0,3 % in 2020, inainte de a creste la 1,1 % in 2021 si la 1,3 % in 2022, pe masura ce se stabilizeaza preturile petrolului. In Uniunea Europeana, inflatia este estimata la 0,7 % in 2020, 1,3 % in 2021 si 1,5 % in 2022.
Previziunile Economice pentru Romania
Economia romaneasca continua sa fie afectata de COVID-19, deoarece unele restrictii au fost reintroduse in toamna, iar incertitudinea rezultata este menita sa diminueze cresterea economica, in special in al patrulea trimestru al anului 2020. Recuperarea se asteapta sa fie treptata PIB-ul real se anticipeaza sa se contracte pana la 5 ¼ % in 2020 si sa revina cu aproximativ 3¼% in 2021 si 3¾% in 2022. Consumul privat ar trebui sa se recupereze treptat, in conformitate cu eventuala relaxare a masurilor de distantare sociala, in 2021 si 2022. Investitiile sunt, de asemenea, proiectate sa revina, desi oarecum oprite datorita capacitatii de rezerva si a incertitudinii persistente. Se asteapta ca exporturile nete sa contribuie negativ la cresterea economica in 2020.
Rata somajului a crescut in prima jumatate a anului 2020, dar s-a stabilizat in timpul verii, datorita masurilor politice care limiteaza pierderile de locuri de munca. Se preconizeaza ca va ajunge la aproape 6% in 2020 si va continua sa creasca oarecum in 2021 din cauza reactiei intarziate a recesiunii pe piata muncii. In 2022, somajul se asteapta sa scada din nou, dar sa ramana peste 5%. Se preconizeaza ca salariile nominale vor creste moderat peste orizontul prognozat dupa cativa ani de crestere de doua cifre.
Se preconizeaza ca inflatia va scadea la 2,5% in 2020, in principal din cauza scaderii accentuate a preturilor la petrol si va ramane limitata pe parcursul 2021 si 2022.
Deficitul public general se estimeaza ca va creste la aproximativ 10¼% din PIB in 2020, de la 4,3 % in 2019. Tendinta expansiva preexistenta, determinata in mare parte de cresterile pensiilor, va fi consolidata de impactul crizei COVID-19.
Veniturile fiscale vor fi afectate negativ de recesiune. In ciuda unei prognoze de redresare economica si a expirarii preconizate a schemelor de sprijin pentru ocuparea fortei de munca (in absenta bugetului 2021), deficitul public general va creste in continuare 11¼% din PIB in 2021 si 12½% din PIB in 2022 sub o ipoteza de modificare a politicii.
Se estimeaza ca raportul datoriei / PIB al Romaniei va creste de la 35,3% in 2019 la aproximativ 63½% in 2022. Un risc pozitiv pentru proiectiile soldului general al guvernului este acela ca cresterile pensiilor si alocatiilor pentru copii s-ar putea dovedi a fi mai moderate.
Detalii: Raportul pentru Romania
Sursa: Comisia Europeana
