Una dintre pricipalele modificari aduse legislatiei achizitiilor publice, este si Consultarea pietei, un nou tip de anunturi de achizitii publice, scopul lor fiind acela de reglementare expresa a posibilitatii autoritatii contractante de a organiza consultari cu piata, inaintea realizarii unei achizitii, cu posibilitatea invitarii la consultari a expertilor independenti, autoritati publice si/sau operatori economici.
Incepand cu luna iunie, dupa intrarea in vigoare a noi legislatii privind achizitiile publice, au aparut si primele anunturi de tipul: Consultarea pietei, atat pe SEAP, cat si pe site-urile autoritatilor publice.
Gasiti aceste anunturi si pe www.licitatie-publica.ro, la tipul anuntului: Alte informatii
De ce ar trebui sa va intereseze noile anunturi de tipul Consultarea pietei :
- Aflati inaintea celorlalti ce urmeaza sa achizitioneze o autoritate contractanta ;
- Puteti participa cu sugestii/intrebari/idei care pot fi luate in considerare de autoritatea contractanta in alcatuirea caietului de sarcini din anuntul de participare ;
- Va faceti cunoscute si promovati produsele/serviciile autoritatii contractante ;
- Identificati noi parteneri de afaceri in randul autoritatilor publice.
- Primiti pe email, doar anunturile care va intereseaza
Ce este Consultarea pietei
Potrivit Art. 139. Legea 98/2016, Inainte de initierea procedurii de atribuire, autoritatea contractanta are dreptul de a organiza consultari ale pietei in vederea pregatirii achizitiei, prin raportare la obiectul contractului de achizitie publica, si pentru a informa operatorii economici cu privire la planurile de achizitie si cerintele avute in vedere in legatura cu acestea, facând cunoscut acest lucru prin intermediul SEAP, precum si prin orice alte mijloace.
In cadrul consultarilor, autoritatea contractanta are dreptul de a invita experti independenti, autoritati publice sau operatori economici, inclusiv organizatii reprezentative ale acestora.
Autoritatea contractanta are dreptul de a utiliza sau implementa opiniile, sugestiile sau recomandarile primite in cadrul consultarilor pentru pregatirea achizitiei si pentru organizarea si desfasurarea procedurii de atribuire, cu conditia ca utilizarea sau implementarea acestor opinii, sugestii sau recomandari sa nu aiba ca efect denaturarea concurentei si/sau incalcarea principiilor nediscriminarii si transparentei.
Modalitatile, conditiile si procedura de organizare si de desfasurare a consultarilor se stabilesc prin normele metodologice (de aplicare a legii 98/2016)
In situatia in care un candidat/ofertant sau o entitate care are legaturi cu un candidat/ofertant a oferit opinii, sugestii sau recomandari autoritatii contractante in legatura cu pregatirea procedurii de atribuire, in cadrul consultarilor sau in orice alt mod, inclusiv ca parte a unor servicii de consultanta, ori a participat in alt mod la pregatirea procedurii de atribuire, autoritatea contractanta ia toate masurile necesare pentru a se asigura ca participarea respectivului candidat/ofertant la procedura de atribuire nu este de natura a denatura concurenta.
Masurile pot include, printre altele, comunicarea catre ceilalti candidati/ofertanti a informatiilor relevante care au fost transmise in contextul participarii candidatului/ofertantului la pregatirea procedurii de atribuire sau care decurg din aceasta participare si stabilirea unor termene corespunzatoare pentru depunerea ofertelor.
Inainte de orice fel de excludere, candidatii sau ofertantii trebuie sa aiba posibilitatea de a demonstra ca implicarea lor in pregatirea procedurii de achizitie nu poate denatura concurenta.
Consultarea pietei este prima din cele 3 etape din procesul de Planificare si pregatire a realizarii achizitiei publice :
- a) etapa de planificare/pregatire, inclusiv consultarea pietei;
- b) etapa de organizare a procedurii si atribuirea contractului/acordului-cadru;
- c) etapa postatribuire contract/acord-cadru, respectiv executarea si monitorizarea implementarii contractului/acordului-cadru.
Potrivit art. 18 din Hotarare nr. 395/2016 ( Norme metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achizitie publica/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice.) autoritatea contractanta poate derula un proces de consultare a pietei, ca parte a procesului de achizitie publica, care se initiaza prin publicarea in SEAP, precum si prin orice alte mijloace, a unui anunt privind consultarea, in cazul in care doreste achizitionarea unor produse/servicii/lucrari cu grad ridicat de complexitate tehnica, financiara sau contractuala, ori din domenii cu un rapid progres tehnologic.
Asigurati-va ca Nu pierdeti contracte atribuite prin licitatii publice, inclusiv cele cu finantare europeana, Apelati la Serviciul de Monitorizare: www.licitatie-publica.ro (peste 2500 de Surse de licitatii publice), Zilnic, pe Email-ul dvs.
| Consultarea pietei | Data publicarii | Data inchiderii | Tip anunt | Cod Nuts | CPV |
| Valoare estimata achizitie containere organizare de santier | 30.06.2016 | 06.07.2016 | Alte informatii | RO321 | |
| SERVICII DE PAZA SI SECURITATE,TRANSPORT VALORI, MONITORIZARE SISTEME DE SUPRAVEGHERE SERVICII DE PAZA SI SECURITATE | 30.06.2016 | 05.07.2016 | Alte informatii | RO223 | 79713000-5 79710000-4 |
| Servicii de catering – DS Dambovita | 30.06.2016 | 08.07.2016 | Alte informatii | RO313 | 55520000-1 |
| 175 polite PAD cu prima de 20eur/buc. pentru locuinte ANL apartinand municipiului Curtea de Arges; | 30.06.2016 | 30.06.2016 | Alte informatii | RO311 | 66510000-8 |
| scaun ergonomic si scaune rotative lavabile | 30.06.2016 | 05.07.2016 | Alte informatii | RO415 | 39100000 |
| Reparatii capitale: CP 2199; CP 2240; CP1283 | 30.06.2016 | 06.07.2016 | Alte informatii | RO223 | 50211000-7 |
In cea de-a doua zi a Reuniunii Anuale TEN-T
Days de la Rotterdam, Ministrul Transporturilor, Dan M. Costescu, a coordonat promovarea celor 16 proiecte de infrastructura de transporturi ale companiilor din subordinea/ sub autoritatea Ministerului Transporturilor, care pot fi finantate prin Fondul European pentru Investitii Strategice (EFSI).
Prin acest fond sunt puse la dispozitie 315 miliarde de euro pentru proiecte din 17 tari.
Dintre proiectele prezentate de Romania:
- In domeniul aerian:
- extinderea Aeroportului Baneasa – renovare si modernizare terminal, turn de control, cai de rulare, platforma avioane, parcare, iluminare, statie de carburanti, statie de pompieri;
- extinderea Aeroportului Otopeni – un nou terminal realizat in doua etape, platforme avioane, cai de rulare, conexiune la reteaua rutiera, parcare, cladiri auxiliare, turn de control, echipamente si vehicule speciale.
- In domeniul rutier:
- Autostrada Craiova – Pitesti – 121 km;
- Centura Sud Bucuresti, la profil de autostrada – 48 km;
- Mentenanta autostrazilor Bucuresti – Constanta (A2) si Bucuresti – Pitesti (A1).
- In domeniul feroviar:
- Pachet de investitii pentru conectarea Bucurestiului cu zonele industriale din Sud
- Modernizarea liniilor CF aflate pe Coridorul Orient Est-Mediteranean;
- Modernizarea si electrificarea liniei de cale ferata Constanta – Mangalia (44 km).
- In domeniul naval:
- Constructie cheu la Gura Canalului Dunare – Marea Neagra – 287 m de cheu, terminal de 1.8 ha;
- Extindere cheu dana 85 – 89 – 578 m de cheu, terminal de 4,4 ha;
- Terminal de containere pe insula artificiala – extindere insula artificiala prin metoda pamant castigat din mare (66,6ha) si constructie terminal de containere de 28 ha;
- Terminal de cereale pe insula artificialp – extindere insula artificiala prin metoda pamant castigat din mare si constructie terminal de cereale de 18 ha;
- Realizarea unei statii de bunkeraj LNG – 241 m de cheu, 8 ha suprafata, capacitate de 5.000 – 7.500 mc;
- Mol 3-4 – terminal de cereale (suprastructura) cu capacitate de 120.000 de tone – ulterior dezvoltarii infrastructurii din fonduri structurale;
- Platforma industriala Port Constanta Sud – realizare infrastructura pe insula (22 ha) si pe tarm (6 ha), cheu de 350 m, sistem de conducte.
La Reuniunea de la Rotterdam a fost adus in discutie si transportul feroviar de marfa. O serie de masuri au fost adoptate in sesiunile de discutie ale ministrilor transporturilor:
- imbunatatiri eficiente pentru a elimina blocajele si a facilita traficul international pe Coridorul de Transport Feroviar de Marfa Orient -Est-Med, alaturi de Programul de actiuni privind Coridorul Orient-Est-Med.
- reducerea timpilor de asteptare transfrontaliera in transportul feroviar de marfa, alaturi de Planul de actiune aferent.
Informații suplimentare:
Fondul European pentru Investitii Strategice (EFSI) reprezinta nucleul Planului de Investitii pentru Europa (Planul Juncker).
EFSI nu este un fond de investitii clasic, in sensul in care veniturile publice sunt colectate si alocate pe proiecte alese in urma unui proces de selectie condus de autoritati publice, ci este un fond de „facilitare si multiplicare”, in sensul in care fonduri publice sunt alocate pentru a stimula investitii private, printr-o interfata indeplinita de Banca Europeana de Investitii.
EFSI vizeaza infrastructura strategica, inclusiv cea de transport. Mai precis, pot fi finantate diferite tipuri de proiecte daca aranjamentele institutionale si de proiect permit implicarea investitorilor straini. Aceste proiecte pot fi autostrazi/ drumuri expres, cai ferate, servicii feroviare, porturi, canale navigabile, aeroporturi.
Sursa: Ministerul Transporturilor
Planul Juncker – Romania a transmis la Comisia Europeana 5 proiecte in valoare totala de 484 milioane euro, pentru a fi finantate prin Fondul European pentru Investitii Strategice, Planul Juncker, care implica bani privati si credite bancare cu garantii europene.
Planul Juncker ar putea creste produsul intern brut al tarii cu 0,95 puncte procentuale cel putin, de 2,95 – 3 pp realist, sau 4.75 pp in cel mai bun caz, potrivit unui studiu al Comisiei Juncker planul de investitii si impactul sau potential asupra economiei romanesti“
Cele trei scenarii se bazeaza pe creșteri ale stocului de capital de 1 %, 3 % si, respectiv, 5 %.
Compania de stat ELCEN (Electrocentrale Bucuresti) are 3 proiecte. Un proiect este derulat de Regional Air Services, o firma privata de taxi aerian care detine aeroportul particular Tuzla si proiect derulat de o companie din domeniul agriculturii bio, Bio Farm Crucea, cu patroni din Luxemburg si statul Wyoming SUA.
Compania Elecrocentrale Bucuresti (ELCEN), detinuta de statul roman prin Ministerul Energiei, a transmis trei proiecte in valoare totala de 450 milioane Euro, pentru finantare din Planul Juncker.
Proiectul constă în punerea în aplicare a unei noi unități de eficiență combinate de mare ciclu de cogenerare, care funcționează cu gaze naturale, cu o eficiență totală de aproximativ 84%.
ELCEN spune ca banii ar urma sa vina 80% din credite bancare si 20% din resurse proprii, desi Ministerul Energiei i-a respins ELCEN-ului o forma a proiectului de la Grozavesti.
Punerea în aplicare a unei unități de cogenerare ciclu combinat în CHPP Bucuresti Sud.
Pentru acest proiect, ELCEN sustine ca vrea sa atraga finantari prin imprumuturi bancare. Compania ar vrea sa inceapa proiectul in ianuarie 2018.
Punerea in aplicare a unui proiect de camp verde / maro care consta intr-o unitate moderna de generare a energiei electrice pe gaz natural.
Aici, ELCEN mizeaza pe finantare privata si spune ca vrea sa inceapa proiectul din ianuarie 2019.
Societatea Regional Air Services, din Tuzla solicita ajutor european pentru un:
- Centru de training si coordonare pentru elicopterele de cautare si salvare, un proiect in valoare totala de 24 milioane de euro.
Crearea unui Centru de Coordonare si Formare pentru elicoptere de cautare si salvare pentru litoralul Marii Negre – la Aeroportul International din Tuzla, langa Portul Constanta, Romania
Societatea motiveaza oportunitatea proiectului prin faptul ca in zona sunt platforme petroliere si se deruleaza un anumit trafic de nave inclusiv turistice, care au nevoie de servicii de salvare cu elicoptere.
Companiei, care vizeaza si finantari europene si credite de la Banca Europeana pentru Investitii (BEI), se pare ca ii lipsesc sursele de finantare proprii si ca autoritatile romane nu sunt interesate sa se conformeze reglementarilor europene in domeniul acoperit de un astfel de centru de training si coordonare a activitatilor de salvare si cautare cu elicopterul.
Regional Air Services afirma ca este lider pe piața romanească in domeniul serviciilor de elicoptere, avand 72,2% din întregul trafic elicopter romanesc, capabil de a crea un centru de formare SAR (Cautare si Salvare).
Compania privata Bio Farm Crucea SRL, din judetul Constanta, vrea sa-si dezvolte:
- Productia de cereale organice, printr-un proiect in valoare totala de 10 milioane de euro. Din acest necesar de bani, firma constanteana spune ca are deja asigurati 5 milioane de euro si ca mizeaza pe finantari private si imprumuturi de la actionari.
Compania, care se recomanda drept cea mai mare ferma de produse organice (bio) din judetul Constanta, cauta un partener strategic pentru dezvoltarea capacitatilor de depozitare, atat calitativ, cat si cantitativ (sa achizitioneze mai multe terenuri, pentru a imbunatati instalații, echipamente si masini pentru a face mai multe cereale organice).
Compania operează în agricultura ecologică (CE Reg. 834/07, CE Reg 889/08). Producția sa se face în principal prin utilizarea de semințe organice certificate, tehnici de rotație a culturilor, îngrășăminte naturale, pasiune, timp și multă muncă. O fermă ecologică 100%, care furnizează produse agricole de bază organice certificate (cereale, soia, floarea-soarelui și porumb) la morarii și comercianți europeni.
Potrivit companiei, proiectul se afla deja in stadiul de achizitii, urmand sa inceapa din ianuarie 2018.
Planul de investitii Juncker se concentreaza pe inlaturarea obstacolelor din calea investitiilor, oferind vizibilitate si asistenta tehnica pentru proiecte de investitii si utilizarea inteligenta a noi si existente resurse financiare. Pentru a atinge aceste obiective, planul este activ este de trei domenii:
– mobilizarea investitiilor de cel putin 315 miliarde de euro în trei ani
– sprijinirea investitiilor in economia reala
– crearea unui mediu propice investitiilor.
Sursa: ec.europa.eu, economie.hotnews.ro
Banca Europeana de Investitii (BEI) acorda
Romaniei un imprumut in valoare de 300 de milioane de euro pentru sprijinirea proiectelor de mediu in cadrul Programului Operational Infrastructura Mare, in perioada 2014-2020.
“Prin imprumutul BEI vor fi cofinantate proiecte prioritare cu o valoare totala de 4,5 miliarde de euro, contribuind astfel la o mai mare utilizare a fondurilor nerambursabile acordate de UE. Operatiunea va sprijini implementarea unor proiecte relevante in vederea transpunerii Directivelor cheie ale Uniunii Europene din domeniul infrastructura de apa, apa uzata si management deseurilor, imbunatatind astfel protectia mediului si contribuind la dezvoltarea sustenabila, precum si a standardelor de viata din Romania. Acesta este unul dintr-o serie de proiecte la care autoritatile romane lucreaza impreuna cu Banca Europeana de Investitii, cuprinzand transporturile, energia, dezvoltarea rurala si infrastructura publica, printr-o competitivitate sporita a serviciilor“, a declarat Cristian Popa, vicepresedintele BEI.
Finantarea BEI se acorda sub forma unui Program de Imprumut Structural. Pe langa proiectele de infrastructura la scara larga, imprumutul BEI poate fi, de asemenea, utilizat pentru finantarea unor scheme mai mici, care, din cauza dimensiunilor reduse, nu s-ar fi putut califica pentru o finantare directa din partea BEI.
De la inceputul operatiunilor BEI in Romania, Banca a acordat imprumuturi in valoare totala de aproximativ 11 miliarde de euro (inclusiv imprumutul semnat astazi), reprezentand cca. 7% din PIB-ul Romaniei estimat pe 2015.
Aproximativ 20% din totalul achizitiilor publice din Romania sunt realizate prin finantare din fonduri europene, piata achizitiilor publice totalizand peste 14 miliarde de euro.
Sursa: Ministerul Finantelor Publice
17 proiecte finantate de UE vor intra in etapa pilot din Pactele de Integritate – un instrument inovator pentru a asigura o mai mare transparenta, responsabilitate si eficienta in contractele publice cofinantate prin fondurilor de investitii structurale europene din UE.
Ele fac parte dintr-o initiativa comuna initianta de Comisia Europeana si Transparency International “Pacte de integritate – mecanisme de control civil pentru protejarea fondurilor UE” si au fost selectate in urma unui anunt de intentie in cazul in care au fost depuse proiectele de catre autoritatile contractante si beneficiarii, in timp ce societatea civila organizatiile aplicau pentru a actiona in calitate de monitoare jucand astfel un rol important in prevenirea coruptiei si diseminarea bunelor practici. Partenerii implicati in cele 17 proiecte s-au strans la Bruxelles, la un eveniment de lansare.
Datorita interesului mare si participarii numeroase, selectia a rezultat intr-un excelent mix de proiecte din diferite sectoare (transport, capacitatea administrativa si constructie institutionala, cultura, monitorizare, mediu, energie, educatie, cercetare si dezvoltare, investitii teritoriale integrate si sanatate) in 11 state membre (Bulgaria, Republica Ceha, Grecia, Ungaria, Lituania, Letonia, Slovenia, Portugalia, Romania, Italia si Polonia). Suma totala investita in aceste proiecte depaseste 920 de milioane de euro.
Comisia Europeana sprijina “Pacte de Integritate- Mecanismul de control civil in vederea protejarii fondurilor UE”, cu un buget de peste 7,2 milioane de euro. Aceasta etapa pilot se va derula timp de patru ani. Secretariatul Transparency International va asigura coordonarea generala a proiectului. Acesta va coordona 15 Organizatii ale Societatii Civile (OSC) care va monitoriza PI si va efecta controlul calitatii, punerea in aplicare a proiectului, la toate nivelurile, promovarea si diseminarea rezultatelor proiectului, formarea si capacitatea necesara, captarea si difuzarea impactului, lectii invatate si cele mai bune practici.
Sursa: Comisia Europeana
Primaria municipiului Tulcea va scoate la licitatie proiectarea si executia lucrarii de preluare a apelor pluviale.
“In maxim o luna proiectarea si executia sistemului de preluare a apelor pluviale se vor scoate la licitatie, dar daca lucrurile vor merge pe un traseu normal este foarte posibil ca in doua luni să intram cu implementarea efectiva in proiectului”, a declarat primarul Constantin Hogea.
Prin hotararea de Consiliu local proiectul a fost bugetat cu 5,65 de milioane de lei fiind posibil ca, in functie de proiectul tehnic, suma sa fie suplimentata printr-o rectificare bugetara.
“Investitia vizează nu doar centrul orasului, ci preluarea colaterala a apelor pluviale de pe strazile Pacii, Mica, Gloriei, Nicolae Balcescu, Dobrogeanu Gherea si Babadag. Consider ca daca acest proiect ar fi fost realizat, situatia de acum câteva zile nu ar fi existat. Trebuie precizat insa ca în conditii extreme, de peste 60 de litri pe metru patrat, orice infrastructura face fata cu greu”, a mai spus primarul Hogea.
Asigurati-va ca Nu pierdeti contracte atribuite prin licitatii publice, inclusiv cele cu finantare europeana, Apelati la Serviciul de Monitorizare: www.licitatie-publica.ro (peste 2500 de Surse de licitatii publice), Zilnic, pe Email-ul dvs.
Licitatii din Tulcea
47 licitatii au fost gasite pentru aceasta cautare. Pagina: 1 ( din 5)
Sursa: www.administratie.ro
Proiectul de lege care prevede infiintarea sistemului informatic “Preventie” pentru prevenirea si identificarea eventualelor conflicte de interese a fost inscris la data de 13.06.2016 pe ordinea de zi a Senatului (camera decizionala).
Proiectul de act normativ propune constituirea, in cadrul Agentiei Nationale de Integritate (ANI), a unui sistem informatic integrat pentru prevenirea si identificarea potentialelor conflicte de interese, denumit Sistemul Preventie. Acesta va functiona pe baza datelor din formularele de integritate prelucrate, potrivit legii, in cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie publica.
Guvernul aprobase, in 2015, un proiect de Lege privind instituirea unui mecanism de verificare ex ante in scopul prevenirii conflictului de interese in procedura de atribuire a contractelor de achizitie publica initiata prin sistemul electronic de achizitii publice (SEAP), astfel incat aceste conflicte de interese sa poata fi inlaturate fara a fi afectate respectivele proceduri.
Un articol pe aceasta tema puteti citi pe site-ul nostru la link-ul urmator: Proiect: Sistem informatic pentru a identifica conflictul de interese in licitatiile publice.
Sistemul Preventie preia informatiile colectate in mod automat in formularele de integritate din interconectarea cu SEAP si determina emiterea unor notificari privind potentiale conflicte de interese. Daca, in urma analizei specifice, inspectorii de integritate detecteaza elemente ale unui potential conflict de interese, ei sunt obligati ca, in maxim 3 zile lucratoare de la data primirii completarii Sectiunii a II-a a formularului, sa transmita avertismentul de integritate emis de Sistemul Preventie.
Avertismentul de integritate emis de ANI este disponibil prin intermediul SEAP autoritatilor contractante, precum si autoritatilor cu atributii de verificare, monitorizare si control a procedurii de achizitie publica. Totodata, ANI are obligatia de a comunica avertismentul, prin mijloace electronice, persoanei responsabile cu completarea, actualizarea sau modificarea formularelor de integritate, care este obligata sa-l transmita de indata persoanei vizate, precum si conducatorului autoritatii contractante. In sarcina acestuia din urma intra dispunerea tuturor masurilor necesare pentru evitarea conflictului de interese.
Noul sistem de achiziții publice, SICAP (Sistem informatic colaborativ pentru mediu performant de desfasurare a achizițiilor publice), care va inlocui SEAP-ul, va fi supus testarii de catre Agenția pentru Agenda Digitala in perioada 27 – 31 iulie, potrivit presedintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP), Bogdan Puscas.
In prezent SEAP este functional, cu cateva adaptari facute astfel incat acesta sa aiba funcționalitațile necesare si sa ajute in lansarea procedurilor, insa Agenția pentru Agenda Digitala incepand cu data de 31 iulie — 1 august, va pune la dispozitie, intr-o faza de testare naționala si testare la liber pentru toți utilizatorii, noul sistem de achiziții publice, SICAP.
“Deja o parte din proceduri sunt in interiorul ANAP spre testare, mai exact modul de validare a documentațiilor de atribuire si, undeva intre 27 si 31 iulie, Agenția pentru Agenda Digitala va oferi publicului larg spre testare aceasta aplicație. Cat va dura testarea si care vor fi etapele ulterioare, la ora actuala nu putem spune foarte clar, dar prin contract ei ar trebui sa reuseasca aceasta operaționalizare foarte rapid”, a explicat Puscas in cadrul unei conferințe dedicata prezentarii noii legislații in domeniul achizițiilor publice.
“In normele de aplicare, cel puțin pentru pentru achizițiile clasice si cele sectoriale, sunt proceduri obligatorii a fi derulate in mediul online. Iata deci ca, desi noi aveam un termen maximal 2018 in care sa transpunem sistemul achizițiilor publice intr-unul eminamente online, am ales, cel puțin pentru procedurile cu impact semnificativ asupra bugetului, sa facem pasul mult mai repede”, a mai spus Puscas.
Initial, termenele operationalizare SICAP, conform Strategiei:
- instruirea personalului implicat – martie 2016;
- punerea in functiune a platformei – aprilie 2016;
- publicarea tuturor contractelor de atribuire pe SICAP – aprilie 2016;
- publicarea pe SICAP a modificarilor la contracte, modificari care determina o crestere a pretului cu peste 5% – aprilie 2016;
- publicarea pe SICAP , dupa finalizarea contractului, a tuturor modificarilor – aprilie 2016.
Noua legislație, care transpune directivele europene in domeniul achizițiilor publice, a fost adoptata cu intarziere, totusi potrivit ANAP, alte 20 de state europene nu au finalizat inca procedurile de transpunere.
Toate informatiile despre noua platforma si functionalitatile acestea, le puteti gasi pe scurt, intr-un articol mai vechi: SICAP, noua platforma de achizitii publice, pe scurt
Regimul achizitiilor publice clasice se modifica substantial, schimbarile vizand atat mici aspecte de detaliu, cat si modificari sistemice de natura a afecta intregul proces de achizitie publica.
Intr-un interviu acordat BizLawyer, Iulia Vass, coordonator Vass Lawyers, vorbeste despre schimbari si spune ca, in conditiile in care majoritatea transformarilor are capacitatea de a produce efecte pozitive asupra sistemului achizitiilor publice, calcaiul lui Ahile va fi modalitatea de implementare a noului pachet legislativ. In opinia sa, principala vulnerabilitate este tocmai lipsa de pregatire a sistemului.
Principalele modificari aduse de noile legi privind achizitiile publice
Sistemul de achizitii publice se schimba din temelie. Cele patru legi adoptate cu privire la achizitiile publice clasice, achizitiile sectoriale, concesiunile de lucrari si servicii si cu privire la remedii au intrat in vigoare la data de 26 mai 2016, abrogand totodata O.U.G. nr. 34/2006.
Regimul achizitiilor publice clasice se modifica substantial :
- Se definesc mult mai detaliat notiunile relevante din cadrul legii, modul de calcul al termenelor sau domeniul de aplicare al legii ;
- Pragurile valorice sunt acum stabilite in lei (nu in euro), insa pragurile pentru achizitiile directe si publicarea in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene raman aceleasi ;
- Serviciile nu mai sunt impartite in Anexa 2A si Anexa 2B, o parte a acestor din urma servicii fiind excluse in intregime din domeniul de aplicare al legii, in timp ce serviciile sociale numerate in Anexa nr. 2 vor beneficia de un regim mai flexibil si praguri mai ridicate ;
- Se incurajeaza impartirea contractelor in loturi, autoritatile fiind obligate sa justifice eventuala decizie de a nu atribui contractul pe loturi ;
- In ceea ce priveste procedurile de atribuire, cererea de oferta este redenumita procedura simplificata, se introduc noi proceduri de atribuire, precum parteneriatul inovativ, si se flexibilizeaza procedurile de dialog competitiv si de negociere competitiva ;
- Termenele minime de publicitate vor fi mai scurte, e.g. pentru licitatia deschisa, termenul minim pentru depunerea ofertelor este de 35 de zile, cu posibilitatea de reducere a acestuia pana la 15 zile.
- Procesul de participare la proceduri este simplificat intrucat operatorii economici vor avea dreptul sa prezinte documentul unic de achizitie european (DUAE) pentru a face dovada indeplinirii criteriilor de calificare.
- autoritatile vor avea obligatia (nu dreptul) de a-i exclude din proceduri pe operatorii economici care se incadreaza intr-unul dintre cazurile de excludere prevazute de lege.
- Criteriile de atribuire ce vor putea fi aplicate de autoritati sunt :
- pretul cel mai scazut,
- costul cel mai scazut,
- cel mai bun raport calitate-pret si
- cel mai bun raport calitate-cost.
- Organizarea, calificarea si experienta personalului desemnat pentru executarea contractului vor putea fi utilizate ca factori de evaluare ;
- Regimul subcontractantilor este modificat, atat in ceea ce priveste conditiile de participare la procedura de atribuire (e.g. cazurile de excludere din procedura le vor fi pe deplin aplicabile), cat si in ceea ce priveste drepturile si obligatiile acestora pe parcursul executarii contractului.
- Se clarifica situatiile in care modificarea contractelor de achizitie publica nu presupune atribuirea unui nou contract.
- Se creeaza cadrul juridic necesar pentru consultarea transparenta si echidistanta a pietei, anterior demararii procedurii de atribuire.
Care sunt principalele modificari aduse de noua lege de remedii?
In ceea ce priveste legea de remedii, sunt zece elemente de noutate ce trebuie avute in vedere cu prioritate de contestatori in perioada urmatoare:
- contestatia formulata la CNSC devine complet gratuita;
- contestatia formulata la instante presupune plata unei taxe de timbru si chiar a unei cautiuni daca se cere suspendarea procedurii de atribuire;
- se infiinteaza la tribunale si curti de apel complete specializate in achizitii publice;
- notificarea prealabila devine o etapa obligatorie in procedura de solutionare a contestatiilor, sub sanctiunea respingerii contestatiei ca inadmisibila;
- se modifica modul de calcul al termenelor de formulare a contestatiilor, acestea calculandu-se in functie de raspunsul la notificarea prealabila, si se stipuleaza termene stricte pentru formularea intampinarii, a raspunsului la intampinare sau a cererii de interventie;
- se modifica elementele obligatorii ale contestatiilor;
- oricare dintre membrii unei asocieri vor putea formula orice cale de atac reglementata de Legea de remedii;
- se stipuleaza un termen maxim de 45 de zile pentru solutionarea contestatiilor pe cale judiciara si a plangerilor formulate impotriva deciziilor CNSC;
- se stabilesc binevenite masuri de unificare a practicii Consiliului si a instantelor de judecata;
- se extind considerabil cazurile de nulitate absoluta a contractelor incheiate cu nerespectarea legislatiei achizitiilor publice.
Care sunt principalele vulnerabilitati ale noului pachet legislativ
Marea majoritate a modificarilor au capacitatea de a produce efecte pozitive asupra sistemului de achizitii publice. Modalitatea de implementare a noului pachet legislativ va fi insa calcaiul lui Ahile.
Principala vulnerabilitate este lipsa de pregatire a sistemului pentru noul tavalug. In primul rand, SEAP nu a fost pregatit. In al doilea rand, normele de aplicare ale legii de achizitii publice clasice adoptate mai tarziu.
De asemenea, desi legea de remedii se aplica tuturor contestatiilor pentru care termenele de formulare incep sa curga dupa intrarea sa in vigoare, deci inclusiv procedurilor organizate sub imperiul O.U.G. nr. 34/2006, nu sunt inca constituite completele specializate in achizitii publice din cadrul tribunalelor si curtilor de apel. In acest sens, nu a fost inca adoptata nici hotararea de guvern pentru suplimentarea numarului de posturi de judecatori si grefieri la care se face referire in noua lege de remedii.
Nu in ultimul rand, faptul ca nu s-au organizat din timp programe de instruire a personalului specializat in achizitii publice din cadrul autoritatilor contractante va conduce la mari dificultati in aplicarea noilor legi. Data fiind modificarea din temelie a sistemului de achizitii publice si complexitatea noului pachet legislativ, ne putem astepta la o grea perioada de degringolada in atribuirea contractelor de achizitie.
Simplificarea si flexibilizarea sistemul achizitiilor publice
Din pacate, nu se poate vorbi despre o simplificare a legislatiei achizitiilor publice, atat timp cat patru acte normative vor inlocui un singur act normativ, iar peste 300 de pagini de legislatie primara (legile de remedii, achizitii clasice, utilitati si concesiuni) sunt menite a inlocui aproximativ 130 de pagini de legislatie primara (O.U.G. nr. 34/2006).
Trei directive au fost inlocuite de patru directive, iar numarul paginilor de prevederi legislative europene este aproape dublu. In timp ce unele prevederi au modificat in mod substantial regulile din directivele anterioare (precum cele privind serviciile din Anexa 2B) sau au creat instrumente noi (e.g. parteneriatul inovativ, documentul unic de achizitie european), altele reprezinta in fapt o codificare a jurisprudentei Curtii de Justitie a Uniunii Europene (precum cele privind modificarea contractelor de achizitie publica, care incorporeaza in textul directivei conditiile din decizia Pressetext). Aceasta legislatie stufoasa va fi, asadar, un instrument si mai dificil de folosit atat pentru autoritatile contractante, cat si pentru operatorii economici.
In schimb, noile prevederi reusesc sa flexibilizeze in mare masura sistemul de achizitii publice, prin stabilirea unor termene mai scurte si a unor praguri mai ridicate, prin aplicabilitatea mai larga a procedurilor de negociere competitiva si dialog competitiv, sau prin clarificarea procedurilor simplificate de atribuire a serviciilor din fosta Anexa 2B.
Transparenta in domeniul achizitiilor publice si o utilizare eficienta a resurselor publice
Noul pachet legislativ creeaza un cadru mai propice pentru utilizarea mai eficienta a fondurilor publice.
Pe de o parte, legea privind achizitiile clasice incurajeaza utilizarea criteriilor de atribuire costul cel mai scazut, cel mai bun raport calitate-pret si cel mai bun raport calitate-cost, in detrimentul celui mai scazut pret, iar pe de alta parte pune la dispozitia autoritatilor contractante instrumente menite a simplifica si eficientiza procesul de selectie a operatorilor economici, inter alia listele oficiale ale operatorilor economici agreati, cataloagele electronice, achizitiile centralizate sau achizitiile comune ocazionale.
Noua legislatie va permite o mai buna comunicare intre autoritatile contractante si mediul privat.
Noua lege creeaza cadrul juridic necesar pentru consultarea transparenta si echidistanta a pietei, anterior demararii procedurii de atribuire. Astfel, autoritatile contractante vor avea dreptul de a organiza consultari ale pietei in vederea pregatirii achizitiei inainte de initierea procedurii de atribuire, atat prin raportare la obiectul contractului de achizitie publica, cat si pentru a informa operatorii economici cu privire la planurile de achizitie si cerintele avute in vedere in legatura cu acestea. Aceste consultari prealabile vor crea premisa intocmirii unor documentatii de atribuire realiste, in linie cu evolutia pietelor relevante. Prin urmare, ar trebui sa diminueze numarul procedurilor sortite esecului de la bun inceput, din cauza estimarii gresite a valorii contractului sau a structurarii defectuoase a achizitiei, dar si numarul contestatiilor formulate impotriva documentatiilor. De asemenea, informarea din timp a operatorilor economici cu privire la intentia de achizitie si sansa oferita acestora de a oferi feed-back autoritatilor contractante cu privire la achizitia vizata si cerintele impuse ar putea conduce la cresterea concurentei din cadrul respectivei proceduri de atribuire.
Recomandari – principalele prevederi de care ar trebui sa tina seama institutiile care fac achizitii
Indiferent daca sunt operatori economici sau autoritati contractante: intrucat legislatia s-a modificat substantial – de la aspecte generale, precum noile mecanisme si proceduri de atribuire, pana la cele mai mici aspecte de detaliu, precum definitiile si termenele minime -, sa verifice noua legislatie la fiecare pas. Sa porneasca de la premisa ca nu mai stiu nimic si sa nu se bazeze pe cunostintele acumulate in ultimii 10 ani de aplicare a O.U.G. nr. 34/2006. Cel putin 6 luni.
Cele mai des intalnite probleme in domeniul achizitiilor publice?
- cerintele nelegale sau restrictive din documentatiile de atribuire (in special in ceea ce priveste specificatiile tehnice),
- evaluarea defectuoasa a ofertelor,
- neintelegerile aparute in timpul executarii contractelor si emiterea la finalizarea contractelor a unor certificate constatatoare „negative”.
- atribuirea contractelor de achizitie publica cu finantare nerambursabila reprezinta o mare provocare pentru entitatile private, nefamiliarizate cu labirintul legislativ si formalismul excesiv din domeniul achizitiilor publice.
Obiectul celor mai frecvente solicitari de asistenta juridica in domeniul achizitiilor publice :
- formularea contestatiilor si a plangerilor,
- organizarea procedurilor de atribuire a contractelor cu finantare nerambursabila,
- consultanta juridica cu privire la intocmirea ofertelor sau a raspunsurilor la solicitarile de clarificari primite pe parcursul evaluarii ofertelor,
- consultanta si asistenta juridica atat cu privire la aplicarea regulilor de concurenta in procedurile de atribuire a contractelor de achizitie publica, cat si cu privire la investigatiile declansate de Consiliul Concurentei,
- formularea plangerilor prealabile si
- reprezentarea clientilor in fata instantelor de contencios administrativ in litigii referitoare la executarea sau incetarea contractelor de achizitie publica sau la anularea documentelor constatatoare „negative”.
Iulia Vass, Managing Partner si fondator VASS Lawyers, este unul dintre cei mai buni profesionisti ai Dreptului specializat in achizitii publice, numele sau fiind evidentiat de Legal500, directorul juridic international care o recomanda drept Leading Individual in aceasta arie de practica. Interviul integral il puteti citi aici.
Comisarul european pentru politica regionala
Corina Cretu a semnat miercuri, 8 iunie 2016, decizia privind modificarea proiectului major „Extinderea Liniei 4 de metrou, sectiunea Parc Bazilescu – Straulesti”.
Decizia vizeaza esalonarea proiectului in doua faze, intre perioadele de programare 2007-2013 si 2014-2020.
Faza I este incadrata pentru finantare europeana in perioada 2007-2013, iar valoarea eligibila a acesteia este de aproximativ 65 de milioane de euro, din care peste 55 de milioane de euro reprezinta cofinantare din partea Uniunii Europene. Valoarea initiala estimata a intregului proiect este de 97,7 milioane de euro.
Extinderea actualei Linii 4 de metrou din Bucuresti cu un segment in lungime de 1,89 km va reduce cu aproximativ 65% timpul de calatorie cu transportul public de-a lungul coridorului corespunzator acesteia si se estimeaza ca va fi utilizata de peste 3,6 milioane de pasageri pe an.
Acest proiect major face parte din Programul Operational ,,Transport”, Axa prioritara 1 ,,Modernizarea si dezvoltarea retelei de baza TEN-T in scopul dezvoltarii unui sistem durabil de transport si integrarii acestuia in retelele de transport ale Uniunii Europene” si se deruleaza prin Fondul de coeziune.
Mai multe detalii:
Dana BERINDE – Membru de cabinet
dana.berinde@ec.europa.eu +32 2 229 88 365
Pagini Utile
Portalul de Date Deschise pentru fondurile ESI 2014-2020
Twitter: @EU_Regional, @CorinaCretuEU, #ESIFunds
