Piata unica in UE: Incepand din 19 aprilie, se aplica noi norme privind recunoașterea reciprocă a mărfurilor în întreaga UE. Acestea vor face mai rapid, mai simplu și mai ușor pentru companii, în special întreprinderile mici și mijlocii, să își vândă produsele în toată Europa.
Noile reguli vizează să impulsioneze principiul recunoașterii reciproce in UE, care permite produselor să se deplaseze liber pe piața unică dacă sunt comercializate în mod legal într-o țară UE.
În conformitate cu noile reguli, companiile pot completa o „declarație de recunoaștere reciprocă”, care va arăta clar autorităților naționale competente că produsele lor sunt comercializate în mod legal într-o altă țară a UE. Când companiilor le este refuzat sau restricționat accesul la piață pentru produsele lor, pot contesta astfel de decizii folosind o procedură prietenoasă pentru afaceri pe SOLVIT, rețeaua de soluționare a problemelor Comisiei Europene.
Mai mult decât atât, „punctele de contact pentru produse”, consolidate în fiecare țară UE, vor oferi informații despre normele tehnice naționale ușor accesibile online.
Comisarul pentru piața internă Thierry Breton a declarat: „O piata unica puternică este cel mai bun instrument al Europei pentru a ieși din criza fără precedent cauzată de coronavirus. Aceste noi reguli vor ajuta întreprinderile europene și vor face piața unică și mai puternică. Ne vom asigura că mărfurile pot fi vândute mai ușor în Europa și vom reduce birocrația. ”
Mai multe informatii:
Noi norme privind recunoașterea reciprocă a mărfurilor: Regulamentul (UE) 2019/515
Recunoașterea reciprocă a mărfurilor
Punctele de contact ale produsului
SOLVIT – soluții la problemele dvs. cu drepturile UE
Sursa: Comisia Europeana
Comisia lansează ESCALAR, o nouă abordare în materie de investiții, elaborată împreună cu Fondul European de Investiții (EIF), care va sprijini finanțarea capitalului de risc și a creșterii întreprinderilor promițătoare, permițându-le să se extindă în Europa și să contribuie la consolidarea suveranității economice și tehnologice a Europei.
ESCALAR va furniza până la 300 de milioane EUR cu scopul de a crește capacitatea de investiții a fondurilor cu capital de risc și a fondurilor de investiții în societăți necotate, generând investiții de până la 1,2 miliarde EUR, sau de patru ori investițiile inițiale, pentru a sprijini întreprinderile promițătoare.
Prin lansarea ESCALAR, Comisia își îndeplinește una dintre acțiunile anunțate în noua strategie pentru IMM-uri, menită să îmbunătățească accesul IMM-urilor la finanțare. Această inițiativă este deosebit de relevantă în situația economică dificilă cu care se confruntă IMM-urile din cauza pandemiei de coronavirus. Ea va sprijini întreprinderile inovatoare în timpul crizei și după aceasta, pentru a garanta faptul că Europa se poate dezvolta și menține în poziție de lider în domeniul evoluțiilor tehnologice globale și își poate accelera redresarea economică.
În faza sa pilot, ESCALAR va oferi până la 300 de milioane EUR garantate de Fondul european pentru investiții strategice (FEIS). Aceasta va avea drept scop creșterea capacității de investiții a fondurilor cu capital de risc și a fondurilor de investiții în societăți necotate, generând investiții de până la 1,2 miliarde EUR, sau de patru ori investițiile inițiale, pentru a sprijini întreprinderile promițătoare. Administratorii de fonduri interesați pot participa la program răspunzând la cererea deschisă de exprimare a interesului (link extern) publicată de către FEI.
ESCALAR are scopul de a sprijini închiderea fondului prin asigurarea de angajamente în valoare de până la 50 % din valoarea fondului. El vizează atât fondurile noi care se concentrează pe finanțarea întreprinderilor în curs de extindere, cât și fondurile existente care doresc să sprijine societățile cu potențial ridicat din portofoliul lor să-și accelereze creșterea.
Actuala cerere de propuneri ESCALAR constituie o fază-pilot pentru 2020, având obiectivul ca, pe baza acestei experiențe-pilot, ESCALAR să devină un instrument financiar european obișnuit, alături de instrumentele financiare existente după 2020 în următorul cadru multianual (2021-2027). Analiza și selectarea fondurilor este gestionată de FEI.
Sursa: Comisia Europeana
Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare a României în valoare de 16 miliarde RON (aproximativ 3,3 miliarde EUR) ce vizează susținerea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în contextul pandemiei de COVID-19. Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar adoptat de Comisie la 19 martie 2020.
Schema de ajutor de stat a României
România i-a notificat Comisiei, în temeiul cadrului temporar, o schemă cu un buget de 16 miliarde RON (aproximativ 3,3 miliarde EUR) ce vizează susținerea IMM-urilor afectate de pandemia de COVID-19.
În cadrul acestei scheme, se va acorda sprijin sub formă de:
- granturi directe și
- garanții de stat ce vizează creditele de investiții și finanțarea capitalului de lucru.
Sprijinul acordat în temeiul acestei scheme va fi accesibil IMM-urilor care se confruntă cu dificultăți ca urmare a impactului economic al pandemiei de COVID-19. Scopul schemei este de a ajuta întreprinderile să își acopere nevoile imediate de capital de lucru sau de investiții, astfel încât acestea să își poată continua activitatea.
Comisia a constatat că măsurile notificate de România respectă condițiile prevăzute în cadrul temporar. În special:
- în ceea ce privește granturile directe, sprijinul per întreprindere nu va depăși 800 000 EUR, astfel cum se prevede în cadrul temporar;
- în ceea ce privește garanțiile de stat, (i) valoarea împrumuturilor subiacente per întreprindere acoperită de o garanție este limitată astfel cum se prevede în cadrul temporar, (ii) garanțiile sunt limitate la maximum șase ani și (iii) primele pentru comisioanele de garantare nu depășesc nivelurile prevăzute de cadrul temporar.
Comisia a concluzionat că măsurile notificate de România sunt necesare, adecvate și proporționale pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe acest temei, Comisia a aprobat măsurile în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.
Sursa: Comisia Europeana
Top Licitatii Romania Martie 2020
În ultima luna, în Romania au fost publicate peste 8.000 de anunțuri de licitatie si peste 198.000 de cumparari directe.
Acest lucru înseamnă că, chiar dacă întreprinderile din toată țara sunt afectate de pandemia COVID-19, contractele din sectorul public sunt încă atribuite și lucrările sunt asigurate pentru viitor.
Mai jos veți găsi zece dintre cele mai importante achiziții publice făcute de autoritățile publice in luna martie.
Accesați anunțurile complete de licitație cu datele dvs. de autentificare AICI
Daca doriti sa primiti direct pe email astfel de informatii, trebuie doar sa Creati un cont nou Aici!
Va stam la dispoziție la Tel: 0369-591482 sau email: office@licitatie-publica.ro
Comisia Europeana dorește să sprijine în mod direct sistemele de sănătate din statele membre ale UE în lupta lor împotriva pandemiei de coronavirus printr-o serie de măsuri care pot fi adoptate cel mai bine la nivelul UE. Sprijin de urgenta.
Ca un prim pas, Comisia a elaborat o evaluare inițială a nevoilor și va colabora cu statele membre pentru a detalia necesitățile acestora și a stabili o listă de priorități.
Pentru a finanța această acțiune, Comisia mobilizează 3 miliarde EUR din bugetul UE, din care 2,7 miliarde EUR vor fi acordate prin intermediul Instrumentului dedicat sprijinului de urgență și 300 de milioane EUR prin intermediul capacității de echipamente medicale rescEU.
Vor fi posibile contribuții suplimentare din partea statelor membre, precum și a persoanelor fizice și a fundațiilor și chiar prin intermediul finanțării participative.
Astfel, Comisia va fi în măsură:
- să achiziționeze direct sprijin de urgență în numele statelor membre și să distribuie echipamente medicale, cum ar fi măștile și dispozitivele de protecție respiratorie;
- să sprijine financiar și să coordoneze nevoile urgente, cum ar fi transportul de echipamente medicale și de pacienți în regiunile transfrontaliere;
- să sprijine construirea de spitale de campanie mobile.
Pentru a valorifica creșterile de eficiență și a genera economii de scară, ori de câte ori este posibil, Comisia va efectua achiziții directe în numele statelor membre și va concentra sprijinul în zonele unde este nevoie de acesta.
Pe termen mediu și lung și grație acestor instrumente, UE va fi în măsură să sprijine capacitățile de testare ale statelor sale membre, precum și orice cercetare medicală relevantă. În acest mod, Comisia va oferi un răspuns din partea UE în contextul crizei sanitare, până la terminarea acesteia.
Pentru a pune în aplicare inițiativa, Comisia va colabora cu autoritățile sanitare naționale din statele membre, cu organizațiile internaționale și cu sectorul neguvernamental.
Ce acțiuni pot fi întreprinse prin intermediul Instrumentului dedicat sprijinului de urgență?
Instrumentul dedicat sprijinului de urgență îi va permite UE să ofere un răspuns coordonat în diferitele etape ale crizei.
Acțiunile concrete vor depinde de nevoile țărilor UE. De exemplu, Comisia va depune eforturi pentru:
- a sprijini importurile, transportul și distribuția de echipamente de protecție, concentrându-se asupra regiunilor cel mai grav afectate;
- a sprijini transportul pacienților care au nevoie de acest lucru către spitale transfrontaliere ce pot oferi o capacitate disponibilă;
- a stimula dezvoltarea rapidă de medicamente și de metode de testare.
Alte acțiuni vor fi, de asemenea, posibile, în funcție de evoluția nevoilor statelor membre, ale spitalelor, ale medicilor și ale pacienților.
Cum va fi finanțată această acțiune?
Pentru a asigura finanțarea necesară, Comisia recurge exclusiv la bugetul UE pentru perioada 2014-2020 și mobilizează toate resursele disponibile în limitele cheltuielilor pentru 2020.
Din acest motiv, Comisia a prezentat astăzi și un proiect de buget rectificativ, o propunere de reorganizare a unei părți a cheltuielilor UE pentru acest an în conformitate cu cele mai recente priorități, pentru a asigura:
- 300 de milioane EUR pentru capacitatea de echipamente medicale rescEU, ceea ce va contribui la procurarea și distribuirea de materiale medicale suplimentare în întreaga UE. Finanțarea se va adăuga la cele 80 de milioane EUR deja alocate luna trecută.
- mobilizarea directă a 2,7 miliarde EUR către Instrumentul Uniunii Europene dedicat sprijinului de urgență, al cărui obiectiv general constă în completarea celorlalte instrumente ale UE, în cazurile în care acestea nu pot acționa singure, răspunzând direct situațiilor de criză din întreaga UE, cu posibilitatea de a modifica acest instrument astfel încât să poată fi utilizat în contextul pandemiei de coronavirus.
Comisia va activa flexibilitatea restantă a bugetului actual pe termen lung – rezerve care depășesc plafoanele anuale – pentru a finanța această operațiune.
În mod evident, nevoile sunt mai mari decât bugetul de care dispuneți. Cum veți reduce acest decalaj?
Având în vedere perspectiva pe termen mediu și lung a acțiunii propuse, Comisia va explora noi modalități de a atrage finanțare. Printre acestea se numără donațiile individuale, fundațiile și chiar finanțarea participativă. Comisia caută să instituie toate modalitățile necesare pentru a permite colectarea rapidă a contribuțiilor și a donațiilor.
Bugetul ar putea fi consolidat în continuare prin aceste mijloace, precum și prin noi credite bugetare în 2021, odată ce va fi instituit un buget pentru 2021 (pe baza unui acord privind CFM 2021-2027).
Cum vor fi distribuite aceste fonduri între statele membre?
Obiectivul inițiativei va fi acela de a oferi sprijin specific statelor membre și regiunilor celor mai afectate.
Având în vedere evoluția rapidă a crizei sanitare în întreaga Uniune, nu poate exista o alocare prestabilită pentru fiecare stat membru. Echipa care gestionează inițiativa va monitoriza evoluțiile în curs și va răspunde în funcție de gravitatea relativă a crizei în diferitele state membre, precum și în funcție de măsurile și instrumentele deja existente.
Comisia a început deja să colaboreze cu autoritățile sanitare naționale din statele membre, pentru a cartografia necesitățile cele mai stringente ale țărilor UE și pentru a fi în măsură să direcționeze finanțarea acolo unde este nevoie.
Această evaluare preliminară va servi la identificarea primelor demersuri care trebuie întreprinse și a deciziilor care trebuie adoptate. De asemenea, vor fi luate în considerare și consultările suplimentare cu statele membre și cererile specifice din partea acestora.
Cine va pune în aplicare inițiativa?
Comisia va avea un rol central în punerea în aplicare a inițiativei. În acest scop, Comisia înființează un grup operativ la care participă personal din toate departamentele sale, care va lucra, pe o bază continuă, la punerea ideilor în practică.
Echipa responsabilă va include experți în următoarele domenii: gestionarea crizelor, politica în domeniul sănătății, transporturi, achizițiile publice din UE și gestiunea financiară.
Desigur, Comisia va colabora îndeaproape cu autoritățile naționale ale statelor membre, precum și cu organizațiile internaționale și cu sectorul neguvernamental.
Care vor fi următoarele etape?
Astăzi, Comisia a prezentat o propunere legislativă cuprinzătoare pentru a finanța și a pune în aplicare acțiunea sa de sprijinire directă a sectoarelor sănătății din statele membre. Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să aprobe această inițiativă cât mai curând posibil.
Între timp, Comisia va depune eforturi pentru a identifica și a pregăti primele acțiuni care trebuie întreprinse, astfel încât punerea în aplicare să poată începe imediat după adoptarea propunerilor legislative.
Ce alte acțiuni au fost sprijinite de bugetul UE?
UE a adoptat deja o serie de măsuri pentru a combate pandemia de coronavirus pe întreg teritoriul UE, în Balcanii de Vest și în țările din cadrul Parteneriatului estic.
Printre măsurile luate până în prezent se numără, în special, deblocarea de investiții în valoare de 37 de miliarde EUR din fondurile de coeziune ale UE pentru a le permite statelor membre să cumpere echipamente medicale, să plătească medicii și să ajute întreprinderile mici și mijlocii să își plătească în continuare personalul; crearea primei capacități rescEU de echipamente medicale și finanțarea repatrierii resortisanților UE blocați în întreaga lume.
Până în prezent, mecanismul de protecție civilă al Uniunii a facilitat repatrierea a 10 017 cetățeni ai UE către Europa, cu 47 de zboruri.
Cu toate acestea, amploarea și gravitatea provocării necesită un răspuns coordonat și mai solid, orientat direct către sistemele de sănătate, care se bazează pe solidaritate și care consolidează cooperarea dintre statele membre ale UE.
Inițiativa de astăzi va completa acțiunile întreprinse până în prezent și va fi coerentă cu acestea. Obiectivul acesteia va fi să completeze ceea ce fac deja autoritățile sanitare naționale, creând sinergii și utilizând în mod optim economiile de scară.
Cum funcționează capacitatea medicală rescEU?
- Capacitatea medicală va fi găzduită de unul sau mai multe state membre. Statul-gazdă va fi responsabil cu achiziționarea echipamentelor. Comisia va finanța 100 % din capacitatea medicală. Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgențăCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedent va gestiona distribuția echipamentelor, pentru a se asigura că acestea ajung acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.
- Bugetul UE inițial al capacității este de 80 de milioane EUR, din care 70 de milioane EUR fac obiectul aprobării de către autoritățile bugetare.
Cine poate utiliza capacitatea strategică de active medicale critice în cadrul rescEU?
- Capacitățile rescEU sunt disponibile în primul rând pentru a completa capacitățile naționale ale tuturor țărilor care fac parte din mecanismul de protecție civilă al Uniunii (UCPM): toate statele membre ale UE, Regatul Unit în perioada de tranziție și șase state participante (Islanda, Norvegia, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Turcia).
- În cazul în care capacitățile naționale, inclusiv cele angajate în prealabil în Rezerva europeană de protecție civilă din cadrul mecanismului, nu sunt suficiente pentru a asigura un răspuns eficace la o situație de urgență, capacitățile rescEU pot fi activate ca o soluție de ultimă instanță și ca rezervă strategică la nivel european.
- Alte țări pot de asemenea, în principiu, să solicite sprijin din partea mecanismului de protecție civilă al UE. Dacă nu se oferă asistență în mod spontan sau prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii, capacitățile rescEU, cum ar fi noua rezervă creată, pot fi utilizate în țări terțe, dar numai în cazul unei situații de urgență cu un impact major asupra statelor membre sau a cetățenilor UE.
- Cu toate acestea, având în vedere cererea actuală mare de capacități medicale din cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii din partea țărilor care participă la mecanism, este puțin probabil ca, în această etapă, capacitatea rescEU să poată fi utilizată pentru operațiuni de răspuns în țări care nu participă la mecanism.
Cum veți prezenta informații cu privire la punerea în aplicare a proiectului și la modul în care sunt cheltuite fondurile?
În spiritul deplinei transparențe, Comisia va crea o secțiune specifică pe site-ul său web, unde va prezenta informații cu privire la progresele înregistrate și la etapele următoare.
Informații suplimentare
Fișă informativă: Răspunsul UE la coronavirus – ultimele actualizăriCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedent
Propunere de regulament al Consiliului privind activarea sprijinului de urgențăCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedent
Proiect de buget rectificativ nr. 2Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedent
Pachetul integral de propuneri legislative – Instrumentul Uniunii Europene dedicat sprijinului de urgență pentru sectorul sănătățiiCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedent
Sursa: Comisia Europeana
Comisia Europeană a publicat un set de orientări cu privire la modul de utilizare a tuturor flexibilităților oferite de cadrul de achiziții publice al UE în situația de urgență cauzată de criza COVID-19.
Comunicarea Comisiei ”Orientările Comisiei Europene pentru utilizarea cadrului privind achizițiile publice în situația de urgență legată de criza COVID-19” (CONSULTĂ DOCUMENT)
Achizitorii publici se pot baza pe cadrul UE privind achizițiile publice, care oferă modalități și mijloace de adaptare la situații grave de urgență, cum este pandemia de COVID-19.
Orientările COM se axează în special pe achizițiile publice în cazuri de extremă urgență, prin care achizitorii publici pot să cumpere în termen de câteva zile sau chiar de câteva ore, dacă este necesar.
Comisia Europeană oferă, astfel, o imagine de ansamblu asupra alegerii procedurilor de achiziție disponibile pentru cumpărătorii publici și a termenelor limită aplicabile. Comunicarea detaliază situațiile în care se pot aplica diversele proceduri, fiind importante, în condițiile date, în special condiițile ce trebuie avute în vedere pentru utilizarea procedurii de negociere fără publicare.
Procedura de negociere fără publicare permite achizitorilor publici să achiziționeze bunuri și servicii în cel mai scurt timp posibil.
În conformitate cu prevederile Art. 32 din Directiva 2014/24/UE, achizitorii publici pot negocia direct cu contractantul potențial și nu există cerințe de publicare, termene limită, număr minim de candidați care trebuie să fie consultați sau alte cerințe procedurale. Nu există etape procedurale reglementate la nivelul UE.
În practică, acest lucru înseamnă că autoritățile pot acționa cu cea mai mare rapiditate posibilă din punct de vedere tehnic/fizic, iar procedura poate constitui o atribuire directă de facto, supusă doar constrângerilor fizice/ tehnice legate de disponibilitatea efectivă și rapiditatea livrării.
Sunt preluate precizările privind faptul că: o atribuire directă către un operator economic preselectat rămâne o excepție; toate condițiile trebuie îndeplinite cumulativ și trebuie să fie interpretate în sens restrictiv (conform interpretărilor Curții Europene de Justiție); rămâne o excepție, aplicabilă în cazul în care o singură întreprindere este în măsură să execute contractul având în vedere constrângerile tehnice și temporale impuse de extrema urgență.
Condiții
- Existența unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă în cauză
Comisia vede evenimentele legate de COVID 19 (creșterea zilnică a numărului de pacienți infectați ce necesită tratament medical) drept evenimente imprevizibile pentru orice autoritate contractantă întrucât nevoile spitalelor și ale altor instituții sanitare pentru a asigura tratamentul, echipamentele individuale de protecție, ventilatoarele, paturile suplimentare și infrastructura spitalicească și de terapie intensivă suplimentară nu puteau fi prevăzute și planificate în prealabil.
- Existența situației de extremă urgență face imposibilă respectarea termenelor generale
In cazul în care autorităție contractante apelează la procedura urgentă a negocierii fără publicare, achizițiile trebuie să fie efectuate fără întârziere. Autoritățile contractante nu se pot folosi de această procedură dacă atribuirea contractelor durează mai mult decât ar fi durat în cazul în care ar fi fost utilizată o procedură transparentă, deschisă sau restrânsă, inclusiv procedurile (deschise sau restrânse) accelerate.
- Legătura de cauzalitate dintre evenimentul neprevăzut și extrema urgență
Cu privire la a treia condiție, Comisia arată în mod corect că pentru a satisface nevoile imediate ale spitalelor și ale instituțiilor sanitare într-un interval de timp foarte scurt, legătura de cauzalitate cu pandemia de COVID-19 nu poate fi pusă la îndoială.
- Utilizare exclusivă pentru a acoperi lipsurile până la găsirea unor soluții mai stabile
Comisia menționează că procedurile de negociere fără publicare prealabilă pot oferi posibilitatea de a răspunde unor necesități imediate. Ele acoperă lacunele existente doar până la găsirea unor soluții mai stabile, cum ar fi contractele-cadru pentru bunuri și servicii, atribuite prin procedurile obișnuite existente (inclusiv procedurile accelerate).
Proceduri și termene disponibile conform cadrului UE privind achizițiile publice cazuri de urgență și de urgență extremă
În cazul în care urgența situației impune acest lucru, directiva prevede o reducere considerabilă a termenelor generale:
| Procedură | Termene minime obișnuite | Termene minime reduse |
| Procedură deschisă | 35 de zile | 15 zile |
| Procedură restrânsă ( etapa 1: Cererea de participare) | 30 de zile | 15 zile |
| Procedură restrânsă ( etapa 2: Depunerea ofertei) | 30 de zile | 10 zile |
Documentul emis de COM este în linie cu prevederile ”Comunicării Comisiei din 2015 către Parlamentul European și către Consiliu privind normele referitoare la achizițiile publice în legătură cu actuala criză în materie de azil” – COM(2015) 454 final / 9.09.2015.
Sursa: ANAP
Ministerul Fondurilor Europene a anunțat alocarea a 300 milioane euro pentru finanțarea cheltuielilor aferente achiziției de echipamente medicale și de protecție pentru personalul medical care tratează pacienții infectați cu noul tip de coronavirus.
Fondurile vor fi alocate prin intermediul unui apel finanțat din Programul Operațional Infrastructură Mare, iar valoarea maximă a unui proiect va fi de 45 milioane euro.
In categoria echipamentelor medicale care cuprind la decontare din fonduri europene se includ toate acele categorii de echipamente medicale care se utilizeaza in mod direct/indirect pentru tratarea pacientilor bolnavi precum: ventilatoare, statii de monitorizare, injectomate, automatizatoare, izolete, laringoscoape etc.,
In categoria echipamentelor de protectie medicala se includ: masti de protectie, combinezoane, manusi de protectie, dezinfectanti precum si alte echipamente de protectie destinate personalului medical implicat direct/indirect in tratamentul pacientilor infectati cu coronavirus.
Conform comunicatului, vor fi decontate din fonduri europene echipamentele medicale care sunt utilizate direct sau indirect pentru tratarea pacienților bolnavi precum ventilatoare, stații de monitorizare, injectomate, automatizatoare, izolete, laringoscoape etc. De asemenea, vor fi achiziționate și echipamente de protecție precum: măști de protecție, combinezoane, mănuși de protecție, dezinfectanți.
Mecanismul de decontare va fi în 5 pași, astfel:
- Etapa I – Elaborarea ghidului solicitantului (1 – 15 aprilie 2020);
- Etapa II – Consultare publică (15 – 30 aprilie 2020);
- Etapa III – Aprobarea ghidului, lansarea apelului de proiecte, depunerea cererilor de finanțare (15 mai – 15 iulie 2020);
- Etapa IV – Evaluarea cererilor de finanțare și încheierea contractelor de finanțare (15 iulie – 15 octombrie 2020);
- Etapa V – Depunerea cererilor de rambursare și decontarea acestora (15 octombrie – 15 decembrie 2020).
Solicitanții eligibili sunt unitățile sanitare publice, individual, sau prin Ministerul Sănătății, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, precum și Inspectoratul pentru Situații de Urgență, unități administrativ teritoriale.
Referitor la documentele necesare derulare procedurii de negociere fara publicare, recomandata in situatia de extrema urgenta, dosarul achizitiei publice, trebuie sa cuprinda documentele intocmite/primite de autoritatea contractanta in cadrul procedurii de atribuire, cum ar fi, dar fara a se limita la urmatoarele:
- Pentru lansarea procedurii:
- strategia de contractare;
- documentatia de atribuire;
- documente justificative / doveditoare privind extrem
2. Pentru derularea procedurii:
- decizia/dispozitia/ordinul de numire a comisiei de evaluare si, dupa caz, a expertitor cooptati:
- declaratiile de confidentialitate si impartialitate;
- procesul-verbal al sedintei de deschidere a ofertelor, daca este cazul;
- formularele de oferta depuse in cadrul procedurii de atribuire;
- solicitarile de clarificari, precum si clarificarile transmise/primite de autoritatea contractanta;
- procesele-verbale de evaluare, negociere, dupa caz;
- raportul procedurii de atribuire, precum si anexele la acesta;
- dovada cornunicarilor privind rezultatul procedurii;
- contractul de achizitie publica/acordut-cadru, semnate, si, dupa caz, actele aditionale:
- daca este cazul, contractele atribuite in temeiul unui acord- cadru;
Detalii privind justificarea costurilor de achiziție, regulile de transparență a procedurii de achiziție în situații de urgență, regulile de înregistrare în patrimoniu a echipamentelor și mecanismul de decontare se regăsesc în Scrisoarea comună a ministrului Sănătății și ministrului Fondurilor Europene publicată aici.
Pentru informații suplimentare referitoare la procesul de decontare: covid19.sanatate@fonduri-ue.ro
Pentru întrebări legate de aplicarea legislației achizițiilor publice: contact@anap.gov.ro
Sursă : Ministerul Fondurilor Europene
