Legea nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat reglementeaza incheierea si derularea parteneriatului public-privat. Precizari in rezumat, ale prevederilor legii.
Cui se aplica reglementarile?
Prevederile Legii nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat vizeaza orice persoana juridica sau asociere de persoane juridice care doreste sa participe la procedura de atribuire a unui contract de parteneriat public-privat. Persoana juridica va dobandi calitatea de partener privat dupa ce va fi aleasa castigatoare a acestei proceduri si va putea încheia un astfel de contract.
Formele de parteneriat public-privat sunt:
a) parteneriatul public-privat contractual – parteneriatul public-privat realizat in temeiul unui contract incheiat intre partenerul public, partenerul privat si societatea de proiect al carei capital social este detinut integral de partenerul privat;
b) parteneriatul public-privat institutional – parteneriatul public-privat realizat in temeiul unui contract incheiat intre partenerul public si partenerul privat, prin care se constituie, de catre partenerul public si partenerul privat, o societate noua, care va actiona ca societate de proiect si care, ulterior inregistrarii in registrul societatilor, dobandeste calitatea de parte la contractul de parteneriat public-privat respectiv.
Indiferent de forma, derularea proiectului se face prin intermediul unei societati de proiect, ce are ca scop realizarea tuturor activitaților necesare pentru implementarea proiectului
Finantarea proiectului de parteneriat public-privat
Finantarea investitiilor care se realizeaza in cadrul proiectelor de parteneriat public-privat se poate asigura:
a) integral, din resurse financiare asigurate de partenerul privat, din resurse proprii si/sau din resurse atrase din partea unor finantatori; sau
b) din resurse financiare asigurate de partenerul privat, impreuna cu partenerul public, care poate contribui la finantarea realizarii investitiilor cu resurse financiare publice provenind exclusiv din fonduri externe nerambursabile postaderare si din contributia nationala aferenta acestora.
Pregatirea proiectului de parteneriat public-privat
Initiativa realizarii unui proiect in regim de parteneriat public-privat apartine partenerului public.
Etapele pentru pregatirea parteneriatului public-privat:
a) pregatirea studiului de fundamentare de catre partenerul public pe baza unui studiu de fezabilitate;
b) in cazul proiectelor de investitii publice medii si semnificative parcurgerea etapelor specifice sunt reglementate de Capitolul II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor masuri fiscal-bugetare pentru indeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internationale, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, aprobata cu modificari prin Legea nr. 25/2014, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) parcurgerea procedurii de atribuire a contractului de parteneriat;
d) semnarea contractului de parteneriat.
Procedura de atribuire a proiectului de parteneriat public-privat
Proiectele de parteneriat public-privat sunt atribuite potrivit prevederilor Legii nr. 98/2016, Legii nr. 99/2016 sau Legii nr. 100/2016, dupa caz, in functie de obiectul contractului si modalitatea in care studiul de fundamentare prevede transferul unei parti semnificative a riscului de operare de natura economica, in legatura cu exploatarea lucrarilor si/sau a serviciilor in cauza.
Contractele de parteneriat public-privat
Contractele de parteneriat public-privat pot fi incheiate si in scopul efectuarii unei activitati relevante in sectoarele de utilitate publica prevazute in Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale, precum si in vederea realizarii, de catre un operator privat, a serviciilor comunitare de utilitati publice prevazute in Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006.
Prin contractul de parteneriat public-privat, partenerul public va putea transmite sau constitui, in favoarea societatii de proiect, dreptul de a colecta si utiliza pentru derularea proiectului tarife de la utilizatorii bunului/bunurilor sau serviciului public ce formeaza obiectul proiectului de parteneriat.
Beneficiarul direct al utilizarii bunului/bunurilor sau serviciului public ce formeaza obiectul parteneriatului public-privat poate fi, in conditiile stabilite prin contractul de parteneriat public-privat, fie partenerul public ori o alta entitate publica, fie publicul in general.
Contractul de parteneriat public-privat reglementeaza aspecte precum:
a) obiectul proiectului realizat in parteneriat;
b) conditiile de infiintare si functionare a societatii de proiect;
c) termenele de realizare a lucrarilor;
d) drepturile constituite in favoarea partenerului privat si a societatii de proiect;
e) drepturile si obligatiile partenerului public, ale partenerului privat si ale societatii de proiect, pe parcursul derularii proiectului de parteneriat;
f) regimul juridic al bunurilor implicate in proiect,;
g) durata contractului;
h) modalitatea de finantare si etapele proiectului de parteneriat;
i) remunerarea partenerului privat;
j) modalitatea de alocare a riscurilor in cadrul proiectului de parteneriat;
k) caracteristicile si obiectivele de performanta ale bunului sau bunurilor ce vor fi realizate in cadrul proiectului, precum si indicatorii de performanta a serviciului public ce formeaza obiectul proiectului;
l) modalitatea de monitorizare si control, de catre partenerul public, a respectarii obligatiilor partenerului privat si ale societatii de proiect;
m) procedura de aprobare, de catre partenerul public, a contractelor incheiate de partenerul privat si societatea de proiect cu afiliatii partenerului privat;
n) garantiile de buna executie ce vor fi asigurate de partenerul privat;
o) asigurarile ce vor fi incheiate si mentinute pe parcursul derularii proiectului de parteneriat public-privat;
p) proceduri de preluare a drepturilor si obligatiilor partenerului privat de catre finantatorii proiectului si/sau un nou partener privat;
q) raspunderea contractuala;
r) dreptul partenerului public de a modifica unilateral anumite parti ale contractului si dreptul partenerului public de a denunta unilateral contractul;
s) mecanisme de impartire a profitului;
t) procedura si limitele subcontractarii;
u) cauzele de incetare a contractului si conditiile in care se asigura continuitatea serviciului public realizat in cadrul parteneriatului;
v) orice alte aspecte care sunt parte a contractului de parteneriat.
Durata contractului de parteneriat public-privat se stabileste, in principal, in functie de perioada de amortizare a investitiilor ce urmeaza sa fie realizate de catre societatea de proiect si in functie de modalitatea de finantare a acestor investitii.
Partenerul privat sau societatea de proiect, dupa caz, nu va putea subconcesiona, in tot ori in parte, bunurile, serviciile sau lucrarile concesionate si nu va putea incredinta realizarea obiectului contractului unei alte persoane, cu exceptia catorva cazuri prevazute de lege.
Din motive exceptionale legate de interesul public, partenerul public poate modifica unilateral sau, dupa caz, denunta unilateral contractul de parteneriat, cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) aceasta posibilitate, inclusiv categoriile de motive exceptionale legate de interesul public, a fost inclusa in documentatia de atribuire, intr-o modalitate clara, precisa si neechivoca, cat si in contractul de parteneriat public-privat;
b) modificarea contractului nu altereaza natura generica a contractului initial;
c) cu notificarea prealabila a partenerului privat si a societatii de proiect.
Sursa: Legea Nr. 233/2016
Toate noutatile din domeniul achizitiilor publice, le gasiti in categoria de articole Achizitii publice, pe acest blog.
Guvernul va lansa saptamana viitoare site-ul 
www.investromania.gov.ro, dezvoltat in cadrul Departamentului pentru Investitii Straine si Parteneriat Public-Privat, menit sa ofere o imagine potentialilor investitori straini asupra economiei romanesti.
„Ideea de la care a pornit acest proiect a fost aceea ca site-ul sa reprezinte un portal de informatii pentru investitorii strani, astfel incat acestia sa nu fie nevoiti sa sune pe nimeni daca sunt interesati sa vada ce oportunitati de investitii ar avea in Romania. Inainte sa construim portalul, ne-am uitat la site-urile de prezentare pentru investitorii straini din Cehia, Polonia si Germania“, a spus Manuel Costescu, secretar de stat la Departamentul pentru Investitii Straine si Parteneriat Public-Privat.
Desi au mai existat site-uri de promovare a Romaniei dedicate potentialilor investitori, acestea erau centrate pe informatii legate de structura administrativa a celor care se ocupau de departamentul pentru investitii straine, pe cand noul portal va fi centrat in jurul investitorului si va contine in-formatii utile pentru cei care doresc sa faca afaceri in Romania.
„Intr-o prima faza, ne-am dorit sa facem un site care sa arate bine, sa fie in limba engleza si sa raspunda la cateva intrebari, si anume: de ce sa investesti in Romania, in ce sa investesti in Romania si cum se traieste in Romania?”, a mai spus Costescu. Ulterior, a precizat el, site-ul va fi actualizat cu o baza de date despre toate parcurile industriale din Romania, dar si cu informatii despre investitorii existenti din fiecare regiune, astfel incat, de exemplu, o firma din Japonia care vrea sa investeasca in industria lemnului in Covasna sa stie daca mai exista vreun alt investitor japonez in regiune.
„Scopul nostru este sa aratam ca Romania este o destinatie a calitatii si nu o tara ieftina. Discursul de atragere a investitiilor prin promovarea unei forte de munca ieftine functiona poate in urma cu 10 ani, dar acum nu este valabil, pentru ca firmele prezente in Romania au demonstrat ca produc bunuri si servicii cu valoare adaugata mare”, a adaugat Costescu.
Sursa si detalii in: Ziarul Financiar
Comisia Europeana a selectat 24 de ” Grupuri de Parteneriate strategice europene – o dimensiune internationala”, ca urmare a apelului COSME ‘Cluster Go International “.
Cele 24 Grupuri de Parteneriate selectionate au fost reprezentate la un eveniment de parteneriat pentru organizatiile de grupuri implicate, la Bruxelles, in 8 martie 2016. Parteneriatele includ 15 proiecte cofinantate de Comisia Europeana, care rezulta din apelul “Cluster Go International” (COS-cluster 2014-3-03), si 9 parteneriate suplimentare “voluntare”, care se aflau pe lista de rezerva a apelului si au acceptat sa continue sa lucreze pe agenda de cooperare comuna fara cofinantare directa din partea Comisiei.
Aceste parteneriate au primit eticheta de “Parteneriat strategic european – Internationalizare” de Lowri Evans, directorul general al DG pentru Piata Interna, Industrie, Antreprenoriat si IMM-uri. Acest lucru angajeaza partenerii din fiecare parteneriat sa lucreze pe o agenda comuna de cooperare, in cazul in care obiectivul este de a sprijini internationalizarea membrilor lor pentru IMM-uri catre tarile terte din afara Europei, precum si de a contribui la stimularea cresterii, locuri de munca si a investitiilor in Europa.
In total, aceste parteneriate europene strategice (ESCP-4i) includ aproximativ 140 de organizatii de grupuri din peste 23 de tari europene, din diverse domenii industriale si intersectoriale, inclusiv sanatate, industria aerospatiala, mobilitate si logistica, produse alimentare, energie, mediul marin si, materiale, TIC, micro / nano-electronice, feroviar, constructii si sport. Parteneriatele vor urmari cooperarea cu economiile tarilor terte, dintre care cele mai importante includ Brazilia, China, India, Japonia si Statele Unite ale Americii. Impreuna, acestea reprezinta un potential sprijini pentru mai mult de 17.000 de IMM-uri europene in accesarea lanturilor valorice globale si luarea unei pozitii de conducere la nivel global.
Parteneriatele de succes cofinantate sunt:
AdPack – Future Materials and Products for Advanced Smart Packaging
bioXclusters plus – European Strategic Cluster Partnership on Personalised Healthcare
EACP ABROAD – Activities and Businesses from Real Opportunities for Aerospace Developments (European Aerospace Cluster Partnership)
ECCA – European Circular Construction Alliance
EnW – Energy in Water
EU4SPORTSCLUSTERALL – EU4Sports Clusters Alliance
LASER-GO – European Strategic Cluster Partnership in Photonics on Health
MobiGoln – Mobility Goes International
MOVE – Moving the Future
NATUREEF – Natural Resources Efficiency European Strategic Cluster Partnership
New Frontier in Food – New Frontiers for Emerging Industries in Food
REINA PLUS – Renewable Energy Internationalisation European Strategic Cluster Partnership project for European SMEs
Silicon Europe Worldwide – European Semiconductor Cluster Internationalisation Project
SmartCityTech – Internationalisation of cross-domain Smart City Solutions powered by ICT
SPACE2ID – Space Clusters International Industrial Diversification
9 dintre ele va fi active in faza de pregatire (componenta 1) cu scopul de a pregati o strategie de internationalizare comuna si un traseu de implementare. altele 6 vor fi active in faza de punere in aplicare (componenta 2) care urmareste sa dezvolte si sa puna in aplicare activitati de colaborare cu parteneri internationali.
Alte parteneriate ESCP-4i pe baza de voluntariat, dar fara finantare directa din partea Comisiei, sunt:
3BI – European Intercluster for Bioeconomy and Bio-based Innovation
CROSSCUT – European strategic Cluster Partnership on Sustainable Construction
DECISION – Delivering Cluster International Strategies into Overseas Networks
EU4FOOD – Global Alliance for the development of international food bio-based clusters
FoodPackLab – Photonics-Packaging Partnership for Food Innovation
GIVE – Green ICT development
PERES – Promoting European Railway Excellence Outside EU
SeaMICI – Seabed Mining Clusters for SMEs Internationalisation
WIINTECH 2020 – Worldwide Intercluster Initiative for New Materials and Processes focused on Clean Technologies
Mai multe informatii:
Reprezentantii administratiei publice si cei ai mediului de afaceri isi dau intalnire in iunie, la Romexpo, in cadrul primului mare eveniment dedicat celor doua sectoare: Zilele Parteneriatului Public – Privat pe 5 si 6 iunie.
Nota 21.05.2015: Public Research și Godmother aduc la cunoștință faptul că prima ediție a Zilelor Parteneriatului Public-Privat – eveniment anunțat inițial pentru începutul lunii iunie 2015 – va fi amanată, din motive obiective, pentru zilele de 10 și 11 septembrie 2015.
Evenimentul are loc la Romexpo – pavilioanele C4 și C5, pe o suprafata de 5000 de metri patrati.
Zilele Parteneriatului Public Privat isi propun sa reuneasca cei mai importanți actori ai scenei Administrației Publice si furnizorii de bunuri si servicii inovative destinate institutiilor publice. O componenta importanta a acestui eveniment este schimbul de idei si experiente intre reprezentantii administratiilor publice locale si centrale si antreprenori, favorabil dezvoltarii mediului de afaceri din Romania.
Zilele Parteneriatului Public – Privat se adreseaza atat ministerelor, agentiilor, serviciilor de concentrate si autoritatilor publice locale, cat si furnizorilor de produse si servicii, finantatorilor, ONG-urilor, studentilor la diferite facultati (SNSPA, ASE, Universitate, Agronomie, etc) si nu in ultimul rand mass-media.
Parteneriatul public-privat reprezinta o forma de cooperare intre autoritatile publice si mediul de afaceri, in scopul asigurarii finantarii, constructiei, renovarii, managementului, intretinerii unei infrastructuri sau furnizarii unui serviciu. Acesta este o solutie adoptata de majoritatea statelor membre UE pentru dezvoltarea infrastructurii, constructia de scoli, spitale dar si pentru prestarea serviciilor sociale sau de securitate.
Avantajele parteneriatului public – privat sunt multiple: de la diversele solutii de finantare privata a proiectelor publice, reducerea costurilor pentru administratiile centrale sau locale, utilizarea know-how-ului si a managementul privat in cadrul proiectelor publice, pana la eficienta crescuta in dezvoltarea proiectului, o perioada de implementare mai scurta, inovatie tehnica si un nivel mai ridicat al calitatii serviciilor furnizate.
Ce cuprinde evenimentul
- Conferinte/dezbateri in care se prezinta solutii sau produse innovative dedicate institutiilor publice
- Conferinta “Orasul inteligent” (Editia a III-a) – un concept inovator si avangardist despre orasul viitorului
- Exemple de bune practici ale industriei din tara si strainatate
- Prezentari ale furnizorilor
- Cursuri gratuite pe diferite teme
Public Research si agentia de publicitate Godmother sunt organizatorii primei editii a Zilelor Parteneriatului Public – Privat.
Negociatorii Uniunii Europene au insistat pentru deschiderea pietei achizitiilor publice pentru firmele europene la toate nivelurile administratiei americane, in runda a sasea a negocierilor UE-SUA pentru viitorul Parteneriat Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP).
Sursa foto:www.euractiv.ro
“Pentru UE achizitiile publice sunt unul dintre elementele fundamentale ale acestor negocieri si ambele parti au stabilit ca obiectiv sa imbunatateasca substantial accesul la oportunitatile de achizitii publice la toate nivelurile de guvernare, pe baza tratamentului national”, a declarat seful echipei europene de negociere, Ignacio Garcia Bercero, intr-o conferinta alaturi de omologul sau american, Dan Mullaney.
Echipele nu au reusit sa intre pe fondul discutiei, ci s-au limitat la stabilirea abordarilor in negociere.
Articolul integral si VIDEO – declaratii, pe HotNews.ro.
Un element major in dezbaterea privind Parteneriatul Transatlantic pentru comert si investitii (Transatlantic Trade and Investment Partnership – TTIP) este reprezentat de normele referitoare la protejarea investitiilor si la prevederea unui mecanism de solutionare a litigiilor dintre investitori si stat (Investor-to-State Dispute Settlement – ISDS). S-a sugerat si ca aceste norme ar putea oferi prea multe drepturi societatilor comerciale private si ar limita în mod necuvenit dreptul UE si al statelor membre de a reglementa.
