Regimul achizitiilor publice clasice se modifica substantial, schimbarile vizand atat mici aspecte de detaliu, cat si modificari sistemice de natura a afecta intregul proces de achizitie publica.
Intr-un interviu acordat BizLawyer, Iulia Vass, coordonator Vass Lawyers, vorbeste despre schimbari si spune ca, in conditiile in care majoritatea transformarilor are capacitatea de a produce efecte pozitive asupra sistemului achizitiilor publice, calcaiul lui Ahile va fi modalitatea de implementare a noului pachet legislativ. In opinia sa, principala vulnerabilitate este tocmai lipsa de pregatire a sistemului.
Principalele modificari aduse de noile legi privind achizitiile publice
Sistemul de achizitii publice se schimba din temelie. Cele patru legi adoptate cu privire la achizitiile publice clasice, achizitiile sectoriale, concesiunile de lucrari si servicii si cu privire la remedii au intrat in vigoare la data de 26 mai 2016, abrogand totodata O.U.G. nr. 34/2006.
Regimul achizitiilor publice clasice se modifica substantial :
- Se definesc mult mai detaliat notiunile relevante din cadrul legii, modul de calcul al termenelor sau domeniul de aplicare al legii ;
- Pragurile valorice sunt acum stabilite in lei (nu in euro), insa pragurile pentru achizitiile directe si publicarea in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene raman aceleasi ;
- Serviciile nu mai sunt impartite in Anexa 2A si Anexa 2B, o parte a acestor din urma servicii fiind excluse in intregime din domeniul de aplicare al legii, in timp ce serviciile sociale numerate in Anexa nr. 2 vor beneficia de un regim mai flexibil si praguri mai ridicate ;
- Se incurajeaza impartirea contractelor in loturi, autoritatile fiind obligate sa justifice eventuala decizie de a nu atribui contractul pe loturi ;
- In ceea ce priveste procedurile de atribuire, cererea de oferta este redenumita procedura simplificata, se introduc noi proceduri de atribuire, precum parteneriatul inovativ, si se flexibilizeaza procedurile de dialog competitiv si de negociere competitiva ;
- Termenele minime de publicitate vor fi mai scurte, e.g. pentru licitatia deschisa, termenul minim pentru depunerea ofertelor este de 35 de zile, cu posibilitatea de reducere a acestuia pana la 15 zile.
- Procesul de participare la proceduri este simplificat intrucat operatorii economici vor avea dreptul sa prezinte documentul unic de achizitie european (DUAE) pentru a face dovada indeplinirii criteriilor de calificare.
- autoritatile vor avea obligatia (nu dreptul) de a-i exclude din proceduri pe operatorii economici care se incadreaza intr-unul dintre cazurile de excludere prevazute de lege.
- Criteriile de atribuire ce vor putea fi aplicate de autoritati sunt :
- pretul cel mai scazut,
- costul cel mai scazut,
- cel mai bun raport calitate-pret si
- cel mai bun raport calitate-cost.
- Organizarea, calificarea si experienta personalului desemnat pentru executarea contractului vor putea fi utilizate ca factori de evaluare ;
- Regimul subcontractantilor este modificat, atat in ceea ce priveste conditiile de participare la procedura de atribuire (e.g. cazurile de excludere din procedura le vor fi pe deplin aplicabile), cat si in ceea ce priveste drepturile si obligatiile acestora pe parcursul executarii contractului.
- Se clarifica situatiile in care modificarea contractelor de achizitie publica nu presupune atribuirea unui nou contract.
- Se creeaza cadrul juridic necesar pentru consultarea transparenta si echidistanta a pietei, anterior demararii procedurii de atribuire.
Care sunt principalele modificari aduse de noua lege de remedii?
In ceea ce priveste legea de remedii, sunt zece elemente de noutate ce trebuie avute in vedere cu prioritate de contestatori in perioada urmatoare:
- contestatia formulata la CNSC devine complet gratuita;
- contestatia formulata la instante presupune plata unei taxe de timbru si chiar a unei cautiuni daca se cere suspendarea procedurii de atribuire;
- se infiinteaza la tribunale si curti de apel complete specializate in achizitii publice;
- notificarea prealabila devine o etapa obligatorie in procedura de solutionare a contestatiilor, sub sanctiunea respingerii contestatiei ca inadmisibila;
- se modifica modul de calcul al termenelor de formulare a contestatiilor, acestea calculandu-se in functie de raspunsul la notificarea prealabila, si se stipuleaza termene stricte pentru formularea intampinarii, a raspunsului la intampinare sau a cererii de interventie;
- se modifica elementele obligatorii ale contestatiilor;
- oricare dintre membrii unei asocieri vor putea formula orice cale de atac reglementata de Legea de remedii;
- se stipuleaza un termen maxim de 45 de zile pentru solutionarea contestatiilor pe cale judiciara si a plangerilor formulate impotriva deciziilor CNSC;
- se stabilesc binevenite masuri de unificare a practicii Consiliului si a instantelor de judecata;
- se extind considerabil cazurile de nulitate absoluta a contractelor incheiate cu nerespectarea legislatiei achizitiilor publice.
Care sunt principalele vulnerabilitati ale noului pachet legislativ
Marea majoritate a modificarilor au capacitatea de a produce efecte pozitive asupra sistemului de achizitii publice. Modalitatea de implementare a noului pachet legislativ va fi insa calcaiul lui Ahile.
Principala vulnerabilitate este lipsa de pregatire a sistemului pentru noul tavalug. In primul rand, SEAP nu a fost pregatit. In al doilea rand, normele de aplicare ale legii de achizitii publice clasice adoptate mai tarziu.
De asemenea, desi legea de remedii se aplica tuturor contestatiilor pentru care termenele de formulare incep sa curga dupa intrarea sa in vigoare, deci inclusiv procedurilor organizate sub imperiul O.U.G. nr. 34/2006, nu sunt inca constituite completele specializate in achizitii publice din cadrul tribunalelor si curtilor de apel. In acest sens, nu a fost inca adoptata nici hotararea de guvern pentru suplimentarea numarului de posturi de judecatori si grefieri la care se face referire in noua lege de remedii.
Nu in ultimul rand, faptul ca nu s-au organizat din timp programe de instruire a personalului specializat in achizitii publice din cadrul autoritatilor contractante va conduce la mari dificultati in aplicarea noilor legi. Data fiind modificarea din temelie a sistemului de achizitii publice si complexitatea noului pachet legislativ, ne putem astepta la o grea perioada de degringolada in atribuirea contractelor de achizitie.
Simplificarea si flexibilizarea sistemul achizitiilor publice
Din pacate, nu se poate vorbi despre o simplificare a legislatiei achizitiilor publice, atat timp cat patru acte normative vor inlocui un singur act normativ, iar peste 300 de pagini de legislatie primara (legile de remedii, achizitii clasice, utilitati si concesiuni) sunt menite a inlocui aproximativ 130 de pagini de legislatie primara (O.U.G. nr. 34/2006).
Trei directive au fost inlocuite de patru directive, iar numarul paginilor de prevederi legislative europene este aproape dublu. In timp ce unele prevederi au modificat in mod substantial regulile din directivele anterioare (precum cele privind serviciile din Anexa 2B) sau au creat instrumente noi (e.g. parteneriatul inovativ, documentul unic de achizitie european), altele reprezinta in fapt o codificare a jurisprudentei Curtii de Justitie a Uniunii Europene (precum cele privind modificarea contractelor de achizitie publica, care incorporeaza in textul directivei conditiile din decizia Pressetext). Aceasta legislatie stufoasa va fi, asadar, un instrument si mai dificil de folosit atat pentru autoritatile contractante, cat si pentru operatorii economici.
In schimb, noile prevederi reusesc sa flexibilizeze in mare masura sistemul de achizitii publice, prin stabilirea unor termene mai scurte si a unor praguri mai ridicate, prin aplicabilitatea mai larga a procedurilor de negociere competitiva si dialog competitiv, sau prin clarificarea procedurilor simplificate de atribuire a serviciilor din fosta Anexa 2B.
Transparenta in domeniul achizitiilor publice si o utilizare eficienta a resurselor publice
Noul pachet legislativ creeaza un cadru mai propice pentru utilizarea mai eficienta a fondurilor publice.
Pe de o parte, legea privind achizitiile clasice incurajeaza utilizarea criteriilor de atribuire costul cel mai scazut, cel mai bun raport calitate-pret si cel mai bun raport calitate-cost, in detrimentul celui mai scazut pret, iar pe de alta parte pune la dispozitia autoritatilor contractante instrumente menite a simplifica si eficientiza procesul de selectie a operatorilor economici, inter alia listele oficiale ale operatorilor economici agreati, cataloagele electronice, achizitiile centralizate sau achizitiile comune ocazionale.
Noua legislatie va permite o mai buna comunicare intre autoritatile contractante si mediul privat.
Noua lege creeaza cadrul juridic necesar pentru consultarea transparenta si echidistanta a pietei, anterior demararii procedurii de atribuire. Astfel, autoritatile contractante vor avea dreptul de a organiza consultari ale pietei in vederea pregatirii achizitiei inainte de initierea procedurii de atribuire, atat prin raportare la obiectul contractului de achizitie publica, cat si pentru a informa operatorii economici cu privire la planurile de achizitie si cerintele avute in vedere in legatura cu acestea. Aceste consultari prealabile vor crea premisa intocmirii unor documentatii de atribuire realiste, in linie cu evolutia pietelor relevante. Prin urmare, ar trebui sa diminueze numarul procedurilor sortite esecului de la bun inceput, din cauza estimarii gresite a valorii contractului sau a structurarii defectuoase a achizitiei, dar si numarul contestatiilor formulate impotriva documentatiilor. De asemenea, informarea din timp a operatorilor economici cu privire la intentia de achizitie si sansa oferita acestora de a oferi feed-back autoritatilor contractante cu privire la achizitia vizata si cerintele impuse ar putea conduce la cresterea concurentei din cadrul respectivei proceduri de atribuire.
Recomandari – principalele prevederi de care ar trebui sa tina seama institutiile care fac achizitii
Indiferent daca sunt operatori economici sau autoritati contractante: intrucat legislatia s-a modificat substantial – de la aspecte generale, precum noile mecanisme si proceduri de atribuire, pana la cele mai mici aspecte de detaliu, precum definitiile si termenele minime -, sa verifice noua legislatie la fiecare pas. Sa porneasca de la premisa ca nu mai stiu nimic si sa nu se bazeze pe cunostintele acumulate in ultimii 10 ani de aplicare a O.U.G. nr. 34/2006. Cel putin 6 luni.
Cele mai des intalnite probleme in domeniul achizitiilor publice?
- cerintele nelegale sau restrictive din documentatiile de atribuire (in special in ceea ce priveste specificatiile tehnice),
- evaluarea defectuoasa a ofertelor,
- neintelegerile aparute in timpul executarii contractelor si emiterea la finalizarea contractelor a unor certificate constatatoare „negative”.
- atribuirea contractelor de achizitie publica cu finantare nerambursabila reprezinta o mare provocare pentru entitatile private, nefamiliarizate cu labirintul legislativ si formalismul excesiv din domeniul achizitiilor publice.
Obiectul celor mai frecvente solicitari de asistenta juridica in domeniul achizitiilor publice :
- formularea contestatiilor si a plangerilor,
- organizarea procedurilor de atribuire a contractelor cu finantare nerambursabila,
- consultanta juridica cu privire la intocmirea ofertelor sau a raspunsurilor la solicitarile de clarificari primite pe parcursul evaluarii ofertelor,
- consultanta si asistenta juridica atat cu privire la aplicarea regulilor de concurenta in procedurile de atribuire a contractelor de achizitie publica, cat si cu privire la investigatiile declansate de Consiliul Concurentei,
- formularea plangerilor prealabile si
- reprezentarea clientilor in fata instantelor de contencios administrativ in litigii referitoare la executarea sau incetarea contractelor de achizitie publica sau la anularea documentelor constatatoare „negative”.
Iulia Vass, Managing Partner si fondator VASS Lawyers, este unul dintre cei mai buni profesionisti ai Dreptului specializat in achizitii publice, numele sau fiind evidentiat de Legal500, directorul juridic international care o recomanda drept Leading Individual in aceasta arie de practica. Interviul integral il puteti citi aici.
Potrivit www.hotnews.ro, noul pachet de proiecte 
de lege privind achizitiile si concesiunile publice va fi supus votului plenului Camerei Deputatilor, ca for decizional, miercuri, 20 aprilie, la doua zile dupa expirarea termenului de aplicare a reglementarilor, prevazut de directivele europene in domeniu.
Cele doua comisii aveau termen fixat pana pe 18 februarie 2016 sa adopte rapoartele (de admitere) pentru proiectele de legi transmise de guvern pentru transpunerea directivelor europene a achizitiilor in legislatia nationala.
Deputatul Antal Istvan spune ca proiectele de lege au necesitat modificari, pentru ca ANAP nu ar fi preluat in totalitate prevederile directivelor europene, cand a elaborat proiectele, in timpul fostului guvern Ponta, iar apoi, noul guvern Ciolos a tinut neaparat sa introduca anumite modificari.
“Au fost foarte multe amendamente. Au fost 3 saptamani de dezbateri generale. A fost amendamente de la parlamentari, numai UDMR a avut 46, au fost de la ministere si alte institutii si au existat propuneri de amendamente de la 8 organizatii non-gvernamentale” – a spus Antal.
“Baietii de la ANAP, cand au facut proiectele de lege, nu au preluat in integralitate directiva europeana, ci doar parial, ce nu le-a placut au lasat acolo. Au avut la dispozitie doi ani. Directiva a aparut in 18 aprilie 2014, pentr ca in termen de doi ani cele 28 de state sa aiba timp sa preia prevederile in legislatiile nationale. Noi am asteptat pana in ultimul minut. Pe 9 decembrie a trecu textul de Senat. Noul Guvern nu a venit cu un punct de vedere solid, pentru ca nu au avut nici timp si am ramas cu varianta guvernului Ponta . Asa ca ministerele si toate institutiile au avut acum noi comentarii” – a mai spus secretarul Comisiei de industrii.
Din randul societatii civile, cel care a condus dezbaterile a fost Alexandru Cumpanasu, directorul Asociatiei pentru Implementarea Democratiei (AID).
Daca vor fi adoptate miercuri, 20 aprilie, legile vor merge apoi la presedintee Iohannis, petru promulgare. Daca vor fi promulgate, vor intra in vigoare dupa publicarea in Monitorul Oficial.
Legile vor fi insa operationale dupa adoptarea normelor de aplicare de catre Guvern, proiect care a fost deja elaborat de Autoriatea Nationala pentru Achizitii Publice (ANAP).
Sursa: www.hotnews.ro
Achizitii publice – Principalele modificari ale legislatiei prin pachetul celor 4 proiecte de lege
Achizitii publice – Vot favorabil Senat pe noul pachet de legi in domeniul achizitiilor publice
Noile directive privind contractele de achizitii publice deschid calea pentru digitalizarea achizitiilor publice. Impactul lor merge dincolo de simpla asimilare a instrumentelor electronice cu digitalizariea care simplifica intregul ciclu de achizitii pentru intreprinderi si achizitori publici.
Dincolo de reducerea poverii administrative, aceasta simplificare va determina, de asemenea, o trasabilitate mai mare a procedurilor de achizitii publice. In general, utilizarea instrumentelor digitale va contribui la o mai mare transparenta a cheltuielilor publice, imbunatatirea accesului la oportunitatile din piata si o mai buna valoare pentru bani.
Tranzitia la achizitiile publice electronice (e-procurement) este de asteptat sa continue pâna in octombrie 2018, când depunerea electronica (e-Submission) va deveni obligatorie pentru toate tipurile de achizitii publice. Câteva exemple de initiative ale Comisiei Europene pentru stimularea absorbtiei si interoperabilitatii solutiilor de e-achizitii publice includ:
1. Documentul european de achizitii unic (DEAU)
Documentul european de achizitii unic (DEAU) este un formular de tip declaratie pe proprie raspundere de inlocuire a diferitelor formulare, folosite in trecut de catre tarile UE pentru a dovedi ca un ofertant indeplineste criteriile de excludere si de selectie (de exemplu, a platit impozitele si are capacitatea financiara). Dovezile vor trebui sa fie furnizate doar de catre castigatorii licitatiilor. Cu toate acestea, chiar si aceasta obligatie ar putea fi eliminate in viitor, odata ce solutiile de e-achizitii publice vor fi conectate de registrele centrale/repositories cu dovezile in sine/ reale. DEAU ar actiona ca un “pasaport de afaceri” pentru companiile care depun oferte pentru licitatii oriunde in UE.
Desi exista si in format pe hârtie, DEAU, este menit sa fie folosit in mod exclusiv electronic. Exista doua posibilitati de a genera un e-DEAU. In primul rând, Comisia a dezvoltat un serviciu online gratuit. In al doilea rând, un model de schimb de date structurate este disponibil pentru achizitorii publici, furnizorii de solutii de e-achizitii publice sau de orice alta parte interesata in integrarea acestuia in solutiile lor.
Simplificarea procedurilor de licitatie prin introducerea DEAU este unul dintre cele mai importante elemente ale reformei achizitiilor publice, care va intra in vigoare la 18 aprilie in 2016.
2. E-Certis evidentiaza cerintele de certificare in tarile UE
Serviciul online DEAU este de asemenea integrat cu e-Certis, un instrument de cartografiere care ajuta participantii la procedurile de achizitii publice, sa identifice si sa compare diferite certificate solicitate in cadrul procedurilor de achizitii publice in intreaga UE. Acest lucru este esential pentru orice companie europeana care doreste sa participe la o procedura de achizitii publice (de asemenea, la nivel national, in cazul in care toate informatiile relevante sunt disponibile intr-un singur loc) sau un achizitor public care trebuie sa evalueze ofertele primite din diferite tari ale UE. E-Certis ii ajuta sa inteleaga documentele folosite pentru a demonstra indeplinirea criteriilor de excludere sau de selectie, cum ar fi cazierul judiciar si situatia financiara.
3. Catre un ecosistem de achizitii publice electronice integrat la nivel european
Comisia sprijina statele membre in tranzitia lor catre achizitiile publice electronice de la un capat la altul, prin cofinantarea integrarii DEAU si e-Certis in solutiile existente, facilitând schimbul de bune practici, precum si furnizarea de sesiuni de formare adaptate si asistenta in proiectarea strategiilor nationale de achizitii publice electronice.
Cadrul de achizitii publice revizuit faciliteaza, de asemenea, introducerea unor tehnici moderne si simple de achizitii, cum ar fi utilizarea de cataloage electronice (similar cu magazine online private), licitatii electronice si sisteme dinamice de achizitie.
4. Viziune pe termen lung: principiul “doar o singura data”
Viziunea pe termen lung a reformei europene privind achizitiile publice are ca scop crearea unui ecosistem de achizitii publice electronice , care faciliteaza interactiunea fara intreruperi a intreprinderilor cu achizitorilor publici. Principiul “doar o singura data”, este unul dintre principalele idei directoare ale reformei. Ea, sugereaza ca fiecare document va fi furnizat autoritatilor publice doar o singura data, astfel incât acestea sa poata verifica eligibilitatea. Acest lucru permite companiilor sa dedice timpul economisit pe furnizarea de documente pentru afacerea lor de baza. Provocarile includ simularea utilizarii platformelor private sau publice de e-commerce, respectând in acelasi timp, de asemenea, normele legislatiei privind achizitiile publice, precum si cerintele de maxima transparenta si accesul liber la oportunitati de afaceri pentru afaceri de toate dimensiunile si din toate statele membre.
Modificarile de mai sus pun achizitiile publice electronice in centrul reformei achizitiilor publice, generate de noile directive pentru achizitorii publici, intreprinderi si contribuabili.
Sursa: Comisia Europeana
