In scopul alinierii portofoliului de proiecte de investitii noi si in continuare, ce se finanteaza din fonduri publice, cu prioritatile Guvernului si in vederea includerii in bugetele anuale a proiectelor care au cele mai ridicate beneficii economice si sociale, Ministerul Finantelor Publice (MFP) a prezentat Executivului, spre aprobare, lista proiectelor de investitii publice semnificative, prioritizate.
(i) proiectele de investitii publice semnificative al caror stadiu fizic de executie este cuprins intre 0,01% si 99,99%, respeetiv 66 proiecte, prezentate in Anexa 1;
(ii) proiectele de investitii publice semnificative al caror stadiu fizie de executie este de 100%, respectiv 31 proiecte, prezentate in Anexa 2;
(iii) proiectele de investitii publice semnifieative al caror stadiu fizic de executie este de 0%, respectiv 22 proiecte, prezentate in Anexa 3.
(iv) Anexa 4 – tabele sumarizate eu proiectele de investitii publice incadrate pe cuartile, functie de stadiul fizic de implementare:
- MEMORANDUM cu tema 1) Aprobarea rezultatelor prioritizării proiectelor de investiții publice semnificative, conform informațiilor prezentate în Anexele 1,2,3 și 4 la prezentul memorandum, în scopul elaborării proectului legii bugetului de stat pe anul 2017 și 2) Punerea în aplicare de către ordonatorii principali de credite a măsurilor propuse în cuprinsul memorandumului Download
- Anexa 1-4 Download
- Anexa 4 Download
Achizitii Publice: Guvernul a modificat normele de aplicare a prevederilor privind atribuirea contractelor de 
achizitie publica, pe de o parte pentru solutionarea unor probleme ridicate, in mod constant, in practica achizitiilor publice, iar, pe de alta parte, pentru eliminarea barierelor artificiale aparute in activitatea curenta a autoritatilor contractante. In acest sens, Executivul a adoptat o Hotarare care modifica si completeaza HG 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din OUG 34/2006.
O serie de modificari incluse in actul normativ urmaresc clarificarea unor situatii inca nereglementate sau reglementate insuficient si vizeaza urmatoarele aspecte:
- In cazul rezilierii contractului de achizitie publica din vina exclusiva a contractantului, autoritatea contractanta emite documentul constatator in termen de 14 zile de la data rezilierii. Un exemplar al acestui document constatator se va incarca in SEAP si va putea fi vizualizat de toti cei interesati. In vechea legislatie nu exista obligativitatea incarcarii documentului in SEAP.
- Documentul constatator se intocmeste in doua exemplare, autoritatea contractanta avand urmatoarele obligatii:
- Sa elibereze un exemplar operatorului economic si
- Sa depuna un exemplar la dosarul achizitiei publice.
- O copie a documentului constatator se publica in SEAP.
- Se introduce posibilitatea ofertantului de a corecta propunerea financiara si propunerea tehnica, astfel:
- Ofertantul are posibilitatea sa corecteze elementele propunerii financiare, ca urmare a unor erori aritmetice;
- Fara a fi afectat pretul prevazut in propunerea financiara, corectarea abaterilor tehnice minore au fost limitate, ca urmare a raspunsului din partea pietei din domeniul achizitiilor publice, la maximum 1% din pretul total al ofertei;
- Ofertantul are posibilitatea sa modifice propunerea tehnica ca urmare a existentei unor abateri tehnice minore, care au la baza erori materiale evidente si care pot fi completate/corectate intr-un mod care nu conduce in realitate la depunerea unei noi oferte.
De asemenea, actul normativ adoptat astazi include masuri de flexibilizare si de reducere a birocratiei in domeniul achizitiilor publice, intre care:
- Introducerea interdictiei, pentru autoritatea contractanta, sa foloseasca calificarea si expertiza personalului desemnat sa realizeze activitatile cuprinse in contract, ca parte a procesului de calificare si selectie in cadrul procedurii de atribuire a respectivului contract.
- Atunci cand ofertantul/candidatul demonstreaza indeplinirea unei cerinte de calificare legata de capacitatea tehnica si/sau profesionala sau situatia economica si financiara, se introduce posibilitatea ca acesta sa invoce sustinerea acordata de unul sai mai multi terti. Capacitatea tertului/a tertilor urmeaza a fi cumulata cu cea a ofertantului/candidatului in ceea ce priveste cerinta.
- In cazul in care sustinerea tertului vizeaza resurse netransferabile, se introduce obligatia ca angajamentul ferm prezentat de ofertant/candidat, sa garanteze autoritatii contractante indeplinirea obligatiilor asumate prin acestea. Obligativitatea este introdusa pentru situatia in care contractantul intampina dificultati pe parcursul derularii contractului.
Modificarile si completarile aduse prin acest act normativ fac parte din setul de masuri luate in aplicarea recomandarilor Comisiei Europene privind intarirea sistemului achizitiilor publice.
Proiectul de act normativ a fost postat spre consultare publica pe site-ul www.anrmap.ro la http://www.anrmap.ro/documents/10180/0/pHG_modif_HG_925_2006.pdf
Sursa: Comunicat de Presa Guvernul Romaniei
Guvernul a aprobat Strategia nationala in domeniul achizitiilor publice, al carei scop este crearea unui cadru stabil in acest domeniu, pentru a obtine eficienta si economii (“value for money”), in conditii de integritate și responsabilitate.
Strategia aduce o noua abordare in domeniul achizitiilor publice, mutand accentul de la procedura la proces, de la valoarea contractului propriu-zis la „value for money” si la costul intregului ciclu de viata al unei achizitii, de la supra-reglementare la o legislatie supla, dublata de ghiduri coerente, actualizate, consolidate si validate de Agentia Nationala pentru Achizitii Publice. Strategia are in vedere o reasezare a sistemului, pornind de la functiile esentiale pentru o mai buna functionare: asigurarea legiferarii, elaborarea de politici publice, monitorizare si supervizare, sprijin operational si help-desk, control si remedii si caile de atac. De asemenea, masuri incluse in acest document au scopul sa profesionalizeze personalul din domeniul achizitiilor publice, fapt care, pe termen mediu si lung, va contribui la cheltuirea eficienta a banului public prin cresterea calitatii procesului de achizitii si, implicit, prin cresterea capacitatii administrative.
Masurile incluse in Strategie vizeaza realizarea unui set de actiuni in perioada 2015-2016, cu efecte pentru intreaga perioada de programare bugetara 2014-2020.
Strategia este structurata in cinci capitole care cuprind problemele majore identificate in aplicarea actualei legislatii, directii de actiune pentru reformarea sistemului, precum si o serie de documente suport care fundamenteaza situatiile identificate. La nivelul fiecarui capitol se regaseste un plan de actiune cu termene clare, institutii responsabile, indicatori de performanta si impact preconizat. Cele cinci capitole, care constituie si directiile de actiune sunt:
- Calitatea cadrului legislativ, inclusiv evaluarea optiunilor de transpunere a noilor directive in legislatia nationala;
- In prezent, domeniul este reglementat, la nivel primar, de OUG 34/2006 (care a transpus directivele europene in domeniul achizitiilor clasice, utilitatilor si concesiunilor), modificata de 20 de ori de la intrarea in vigoare. Aditional, alte 52 de acte normative secundare si tertiare (hotarari de Guvern, ordine emise de ANRMAP) reglementeaza achizitiile publice in Romania.
- Pentru imbunatatirea cadrului legislativ, vor fi promovate noi legi in materie de achizitii publice, care vor transpune cele mai recente directive europene in domeniu si vor contine masuri care sa remedieze neajunsurile constatate in aplicarea actualei legislatii. Mai exact, vor fi adoptate patru legi distincte privind: achizitiile publice (clasice), achizitiile sectoriale (utilitatile), concesiunile si parteneriatul public-privat, respectiv remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor. Aceste patru acte normative vor inlocui cadrul legal existent in domeniul achizitiilor.
- Aceste legi vor fi urmate de norme metodologice si ghiduri explicative.
- Coerenta generala si eficienta cadrului institutional. Sunt avute in vedere dezvoltarea functiei de asistenta (help-desk) astfel incat sa permita accesul direct la indrumari metodologice/ghiduri pe probleme specifice, asigurarea sprijinului operational prin dezvoltarea de ghiduri on-line ce vor contine documentatii de atribuire standard pentru anumite sectoare. Monitorizarea, supervizarea si asigurarea unui sistem de remedii si cai de atac imbunatatit sunt alte actiuni avute in vedere.
- Regularitatea si calitatea procesului de achizitii publice. Obiectivul general este ca procesul de achizitie publica sa respecte cadrul legal si sa fie de calitate. Aceasta implica un mediu de control de asemenea natura, astfel incat, dincolo de respectarea stricta a legilor si regulilor in vigoare, sa fie aplicate si bunele practici pentru a obtine, prin transparenta si concurenta, cel mai bun raport calitate-pret. Sunt avute in vedere dezvoltarea controlului intern, eficientizarea controlului extern ex-ante, imbunatatirea si extinderea sistemelor pentru a preveni conflictele de interese, eficientizarea controlului ex-post.
- Capacitatea autoritatilor contractante, cu accent pe profesionalizare si aspecte de integritate. Sunt avute in vedere o serie de actiuni intre care: elaborarea de indrumare si instrumente pentru autoritatile contractante, masuri legislative pentru solutionarea unor problematici comune in managementul proiectelor, profesionalizarea personalului, mecanisme pentru intarirea capacitatii autoritatilor contractante si agregarea cererii.
- Functiile de monitorizare si supervizare ale sistemului de achizitii publice din Romania. Strategia are in vedere dezvoltarea acestor sisteme, astfel incat sa devina functionale si eficiente, prin stabilirea unor indicatori relevanti care sa fie extrasi automat din SEAP (Sistemul Electronic de Achizitii Publice), infiintarea unui departament dedicat in cadrul Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice, instituirea unor proceduri de corelare a functiei de monitorizare cu cea de supervizare si cu cea de formulare a politicilor publice.
Logica economica a reformei achizitiilor publice din Romania, promovata in Strategie si preluata din directivele europene in domeniu, graviteaza in jurul ideii potrivit careia transparenta genereaza competitie, competitia genereaza economii. Analizele econometrice realizate in cadrul unor studii de impact realizate la nivel european au aratat faptul ca si o crestere mica dar stabila in transparenta procesului de achizitii publice duce la economii tangibile. Concret, conform Evaluation Report-Impact and Effectiveness of EU Public Procurement Legislation (Part 1), publicat de Comisia Europeana in 2011, dupa publicarea unui anunt de participare rezulta economii de 1,2% in comparatie cu situatiile in care nu s-au publicat anunturi de participare sau alte informatii in legatura cu un contract ce urma sa fie atribuit. Conform analizelor, o autoritate contractanta care publica o invitatie de participare la licitatie si utilizeaza o procedura deschisa se poate astepta la economii de 3,8% din valoarea finala a contractului, iar daca utilizeaza o procedura restransa se poate astepta la economii de 2,5%. Economiile care sunt asociate unui grad mai ridicat de competitie sunt mai mari in sectorul de servicii si lucrari, rezultand o relatie de directa proportionalitate intre economii si competitie in aceste sectoare; cu cat procedurile mobilizeaza competitia, cu atat mai mult creste si gradul de economisire.
Din perspectiva impactului concurential si asupra mediului de afaceri, reforma in domeniul achizitiilor publice va permite implementarea unui mecanism de cooperare institutionala intre autoritati, pentru prevenirea si combaterea practicilor coluzive intre ofertanti. In plus, flexibilizarea procedurilor, reducerea sarcinilor administrative in pregatirea ofertelor, introducerea consultarilor cu piata, vor genera o mai mare competitie si o participare mai activa a IMM-urilor in cadrul procedurilor de atribuire.
Din punctul de vedere al impactului social, scopul reformarii achizitiilor publice nu se va rezuma doar la realizarea de economii, ci vor putea fi utilizate ca un instrument pentru implementarea de politici in domeniile mediului, social sau al eficientei energetice. Conform studiilor de impact la nivel european, 70% din anunturile publicate includ in cadrul criteriilor de atribuire aspecte de mediu, eficienta energetica sau aspecte sociale. Conform statisticilor publicate in Romania, pentru sectorul achizitiilor publice aproximativ 94% din procedurile publicate utilizeaza ca si criteriu de atribuire “pretul cel mai scazut“.
Pachetul legislativ privind achizitiile publice, din care face parte si Strategia, a fost elaborat de Comitetul interministerial pentru achizitii publice (sprijinit de un grup tehnic care include toate institutiile implicate in acest domeniu), care a avut un dialog permanent cu Comisia Europeana. Proiectele incluse in pachetul legislativ au fost supuse unei ample dezbateri publice cu institutiile si cu partenerii de dialog interesati.
Cele 5 capitole care constituie si directiile de actiune sunt urmatoarele:
– Capitolul 1: Calitatea cadrului legislativ, inclusiv evaluarea optiunilor de transpunere a noilor directive in legislatia nationala;
– Capitolul 2: Coerenta globala si eficienta sistemului institutional;
– Capitolul 3: Regularitatea si calitatea procesului de achizitii publice;
– Capitolul 4: Capacitatea autoritatilor contractante, cu accent pe profesionalizare si aspecte de integritate;
– Capitolul 5: Functiile de monitorizare si supervizare ale sistemului de achizitii publice din Romania.
Descarcati documentul integral: STRATEGIA NATIONALA IN DOMENIUL ACHIZITIILOR PUBLICE
Sursa: gov.ro
Articole pe aceeasi tema:
Achizitii publice: Pachetul de legi privind achizitiile publice, in Parlament in jur de 15 octombrie
O lege aprobata de Executiv instituie un mecanism 
de prevenire a conflictului de interese in procedura de atribuire a contractelor e achizitie publica initiata prin sistemul electronic de achizitii publice (SEAP).
Sistemul Preventie – un sistem informatic integrat pentru prevenirea si identificarea potentialelor conflicte de interese – va fi constituit in cadrul Agentiei Nationale de Integritate Autoritatile contractante vor avea obligatia de a asigura completarea si actualizarea unui formular de integritate, care face parte din documentatia de atribuire.
„Autoritatile contractante vor avea obligatia de a asigura completarea si actualizarea unui formular de integritate, care face parte din documentatia de atribuire, atât inainte de transmiterea spre publicare in SEAP a acesteia, cât si pe parcursul derularii procedurii de atribuire a contractelor de achizitie publica. De asemenea, fiecare autoritate contractanta are obligatia de a desemna, prin act administrativ, una sau mai multe persoane responsabile cu completarea, actualizarea sau modificarea formularelor de integritate aferente autoritatii respective”, a informat ieri Guvernul.
Sistemul Preventie preia informatiile colectate in mod automat in formularele de integritate din interconectarea cu SEAP si determina emiterea unor notificari electronice privind potentiale conflicte de interese. Daca inspectorii de integritate detecteaza elemente ale unui potential conflict de interese, in maximum 3 zile lucratoare de la data primirii completarii Sectiunii a II-a a formularului, trebuie sa transmita avertismentul de integritate emis de Sistemul Preventie.
Legea instituie termene imperative pentru completarea formularului de integritate, potrivit celor trei momente procedurale importante identificate, dupa cum urmeaza:
- termenul de 24 de ore de la publicarea in SEAP a anuntului sau a invitatiei de participare, pentru ca persoana desemnata din cadrul autoritatii contractante sa completeze sectiunea I a formularului de integritate, care cuprinde date privind procedura de atribuire a contractelor de achizitie publica, factorul decizional, consultantii pentru elaborarea documentatiei de atribuire si date privind comisia de evaluare;
- termenul de 48 de ore de la deschiderea ofertelor in cadrul procedurii de atribuire a contractelor de achizitie publica, pentru ca persoana responsabila sa procedeze la completarea sectiunii a II-a a formularului de integritate, care cuprinde date privind ofertantii;
- termenul de 72 de ore de la dispunerea de masuri privind inlaturarea potentialului conflict de interese, pentru ca persoana responsabila sa opereze modificarile necesare, dupa caz, in sectiunile I si II ale formularului de integritate si pentru completarea sectiunii a III-a a acestui formular, care cuprinde informatii privind modificarile efectuate urmare primirii unui avertisment de integritate.
Sistemul Preventie face analiza informatiilor, in mod automat, determinand, dupa caz, emiterea unor avertismente de integritate privind potentiale conflicte de interese.
In proiectul de lege se prevedea faptul ca necompletarea sau neactualizarea formularelor de integritate ar urma sa determine imposibilitatea continuarii procedurii de achizitie si informarea A.N.R.M.A.P., de catre inspectorul de integritate, in vederea dispunerii de masuri specifice urmand ca A.N.R.M.A.P. sa comunice in 3 zile inspectorului de integritate masurile dispuse.
