Primaria Iasi a accesat un imprumut de peste 67 milioane de lei de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), necesar schimbarii parcului auto al regiei de transport in comun.
Suma imprumutatat este necesara pentru a achizitiona cel putin 80 de mijloace de transport.
Potrivit declaratiilor primarului Iasiului, Mihai Chirica, municipalitatea a ales BERD pentru a am ramas intr-o relatie de colaborare foarte buna, deruland mai multe contracte care au fost un succes. BERD a asigurat pentru Iasi una dintre cele mai mici marje de imprumut, procente foarte mici si consultanta necesara implementarii proiectui.
Din septembrie 2016 Regia Autonoma de Transport Public (RATP) a devenit Compania de Transport Public (CTP). Demersul municipalitatii venind dupa ce vechea societate a intrat in faliment, noua societate, Compania de Transport Public Iasi fiind functionala 100%.
A fost facut transferul bunurilor de la vechea la actuala companie de transport public. S-au facut angajarile de personal, au fost achizitionate mai multe autobuze, care au fost direct transferate catre noua companie, a fost stabilita noua conducere si doua milioane de lei au fost transferate de la municipalitate pentru asigurarea functionarii.
Dupa transfer, planul de modernizare a transportului comun urma sa continue cu liniile de tramvai, pentru care se intentioneaza obtinerea de fonduri europene prin Axa 4, unde sunt alocate circa 49 milioane de euro, si cumpararea pachetului de autobuze prin imprumutul BERD.
Puteti urmari anunturile de achizitie publica din Iasi pe link-ul urmator: Cele mai recente anunturi de licitatie din Iasi. Aveti nevoie de un cont pentru acces integral. Faceti o Inregistrare Gratuita Aici!.
Pueti urmari achizitiile publice din domeniul auto din Romania pe www.licitatie-publica.ro, ultimale anunturi publicate putand fi regasite mai jos:
Licitatii din Autovehicule, piese de schimb, servicii
| Titlul | Publicat | Termen Limita | Regiune | |
|---|---|---|---|---|
| INT retea JT aferenta PTA Pociovaliste2, Hirisesti, Spital Novaci, oras Novaci, jud. Gorj | 20.12.16 | 09.01.17 | Gorj | |
| Servicii de asigurare de raspundere civila auto(RCA) | 20.12.16 | 22.12.16 | Iaşi | |
| Furnizare carburanti pentru parcul auto propriu al Municipiului Gheorgheni pe anul 2017 | 20.12.16 | 23.12.16 | Harghita | |
| Servicii de asigurare de raspundere civila auto (RCA) | 20.12.16 | 28.12.16 | Buzău | |
| Asigurare CASCO si RCA pt 1 an | 20.12.16 | 30.12.16 | Arad | |
| Servicii de asigurare obligatorie de raspundere civila RCA, pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule | 20.12.16 | 22.12.16 | Bucureşti | |
| Servicii de asigurare facultativa (CASCO) pentru 2 autoturisme Skoda Octavia. | 20.12.16 | 22.12.16 | Bucureşti | |
| Servicii de asigurare obligatorie RCA pentru 2 autoturisme Skoda Octavia. | 20.12.16 | 22.12.16 | Bucureşti | |
| Servicii de spalare autoturisme | 20.12.16 | 23.12.16 | Botoşani | |
| Servicii de asigurare de raspundere civila auto (RCA) | 20.12.16 | 27.12.16 | Buzău |
Comisia Europeana a aprobat fazarea a 7 proiecte de infrastructura 
majore pentru Romania. Prin deciziile de esalonare a unor proiecte majore, Romania beneficiaza de o sansa în plus in utilizarea fondurilor europene alocate. 147 de milioane de euro sunt alocate pentru infrastructura de transport.
Proiectele de infrastructura de transport avute in vedere sunt:
- drumul national Pitești-Campulung-Brașov: modernizarea drumului national 73 va reduce numarul accidentelor rutiere, ajutand in acelasi timp la dezvoltarea economiei din zona;
- autostrada Sebeș-Turda: noua autostrada de 70 km va face legatura între autostrazile A1 (Orastie–Sibiu) si A3 (Gilau-Campia Turzii);
- drumul național DN76: reabilitarea drumului national intre Deva si Oradea va duce la imbunatatirea conditiilor de transport intre cele doua orase.
Alte patru proiecte aprobate vizeaza extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa și canalizare in judetele Brașov, Hunedoara, Olt si Tulcea.
Cele sapte proiecte sunt cofinantate prin Fondul european de dezvoltare regionala (FEDR) sau prin Fondul de coeziune.
Sursa: Comisia Europeana (Reprezentanta in Romania)
Comisia Europeana a aprobat si continuarea a 19 proiecte din mai multe regiuni din Romania, in valoare totala de 1,3 miliarde de euro. Aceste proiecte de infrastructura se refera la sistemul de alimentare cu apa, cel de canalizare si epurare, sistemul centralizat de termoficare urbana si la proiecte de infrastructura de transport feroviar si rutier. Detalii aici.
Pentru a avea acces in timp real la achizitiile facaute de autoritatile publice in domeniul infrastructurii, va sugeram Inregistrarea Gratuita Aici. Daca va convingeti de utilitatea informatiilor puteti avea acces nelimitat in baza unui abonament. Mai jos redam o lista cu ultimele:
Licitatii din domeniul Constructii de drumuri, sosele, autostrazi
Comisia Europeana a aprobat continuarea a 19 proiecte din mai multe regiuni din Romania, in valoare totala de 1,3 miliarde de euro. Aceste proiecte de infrastructura se refera la sistemul de alimentare cu apa, cel de canalizare si epurare, sistemul centralizat de termoficare urbana si la infrastructura de transport feroviar si rutier.
Proiectele au fost incepute in perioada 2007-2013, dar vor putea fi finalizate si in urmatoarea perioada de programare.
Proiectele vizate sunt urmatoarele:
TRANSPORT:
- Reabilitarea podurilor feroviare situate la km 152+149 si km 165+817 pe sectiunea feroviara Bucuresti-Constanta
- Reabilitarea drumului national DN56, sectiunea Craiova–Calafat
EFICIENTA ENERGETICA
- Reabilitarea sistemului de termoficare urbana la nivelul municipiului Oradea, in scopul conformarii la legislatia de mediu si cresterii eficientei energetice
- Retehnologizarea sistemului de termoficare din municipiul Bacau, in vederea conformarii la normele de protectia mediului privind emisiile poluante in aer si pentru cresterea eficientei in alimentarea cu caldura urbana
EXTINDEREA SI REABILITAREA INFRASTRUCTURII DE APA
- Judetul Satu Mare: Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata
- Judetul Prahova: Reabilitarea si modernizarea sistemelor de apa si canalizare
- Judetul Mehedinti: Reabilitarea si modernizarea sistemelor de apa si canalizare
- Judetul Mures: Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata
- Judetul Arges: Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata
- Judetul Arad: Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata
- Judetul Vaslui: Reabilitarea sistemului de alimentare cu apa, a sistemului de canalizare si a statiilor de epurare in aglomerarile Vaslui, Barlad, Husi, Negresti
- Judetul Bistrita-Nasaud: Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata
- Judetul Timis: Extinderea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si canalizare
- Judetul Bihor: Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata
- Judetul Valcea: Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata
- Judetul Botosani: Extinderea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare-epurare a apelor uzate
- Judetul Dambovita: Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata
- Judetul Maramures: Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata
- Judetul Suceava: Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata
Informatii suplimentare referitoare la natura proiectelor:
Obiectivele proiectelor de transport cuprind reabilitarea a doua poduri dunarene, Borcea si Cernavoda, parte a liniei de cale ferata Bucuresti–Constanta, prin modernizarea infrastructurii si sporirea vitezei de circulatie maxima la 160 km/h pentru trenurile de calatori si la 120 km/h pentru trenurile de marfa, respectiv reabilitarea a 80,435 km din drumul national DN56, portiunea dintre orasele Craiova si Calafat, la granita cu Bulgaria.
Cele 15 proiecte de apa si apa uzata includ realizarea de infrastructura si facilitati de tratare a apei uzate. Astfel, captarea de apa va fi imbunatatita, reteaua si instalatiile de pompare vor fi reabilitate si extinse, iar statiile de tratare a apei uzate vor intra in categoria nou-construite sau imbunatatite. Aceasta infrastructura contribuie la oferirea de servicii si un grad de acoperire in ce priveste apa curenta si cea uzata in conformitate cu directivele europene, in mod special cele legate de calitatea apei si tratarea apei uzate in mediul urban.
Sursa: Comisia Europeana (Reprezentanta in Romania)
Pentru a fi la curent cu toate achizitiile facute de autoritatile publice, indiferent de domeniu, urmariti www.licitatie-publica.ro, puteti incepe cu un Cont Gratuit Aici.
Ultimele licitatii publicate le gasiti Aici.
Guvernul a decis introducerea posibilitatii de 
emitere a certificatului de urbanism in format electronic, care va avea aceeasi valoare juridica cu cel emis pe hartie, dar si prelungirea la cel mult 24 de luni a perioadei de valabilitate a autorizatiilor de construire.
Guvernul a modificat o serie de reglementari in domeniul urbanismului si autorizarii constructiilor, cu efect asupra mediului de afaceri, sprijinind accelerarea dezvoltarii investitiilor. Modificarile propuse produc efecte pozitive si in plan social, prin eliminarea disfunctionalitatilor existente la nivelul administratiei publice responsabile cu autorizarea constructiilor si prin reducerea mecanismelor de dezvoltare necontrolata a localitatilor.
In termen de 3 ani de la intrarea in vigoare a actului normativ aprobat de Executiv, toate autoritatile publice au obligatia sa asigure masurile necesare primirii documentatiilor pentru emiterea certificatelor de urbanism, avizelor/acordurilor si autorizatiilor de construire/desfiintare in format electronic, prin intermediul portalului aferent punctului de contact unic electronic.
Guvernul a modificat si completat in acest sens Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului, precum si Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, in scopul solutionarii problemelor legislative cu caracter de urgenta care au fost semnalate in domeniul urbanismului si autorizarii constructiilor prin intermediul studiilor realizate de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice cu sprijinul Bancii Mondiale.
Noile prevederi converg totodata spre respectarea exigentelor urbanistice si de calitate in domeniul constructiilor si eliminarea riscurilor de coruptie, prin clarificari si eliminarea unor suprapuneri sau lacune legislative care au generat deficiente in posibilitatea de urmarire a cheltuirii banilor publici in conditii de eficienta si eficacitate.
Este introdusa posibilitatea ca Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC) sa atace direct in instantele de contencios documentatiile de urbanism sau autorizatiile de construire ilegale.
Totodata, ordonanta stabileste obligatia ca ISC sa opreasca lucrarile pentru care se constata realizarea cu incalcarea dispozitiilor legale, a cerintelor privind asigurarea calitatii in constructii, fara proiect tehnic ori pe baza unor autorizatii nelegal emise. Odata cu dispunerea masurii de oprire a executarii lucrarilor se dispun si masuri de conservare a lucrarilor deja executate.
Tot pentru reducerea coruptiei, a fost introdus caracterul public pentru documentatiile de amenajarea teritoriului si de urbanism care, odata aprobate, instituie reguli cu privire la construire atat de catre sectorul public cat si de cel privat si la planificarea spatiala a investitiilor publice.
In plus, ordonanta introduce votul motivat al consilierilor locali, pentru eliminarea posibilitatii ca votul pentru aprobarea documentatiilor de urbanism sa fie conditionat de primirea de foloase necuvenite.
Un element de noutate il reprezinta stabilirea cuantumului amenzilor aplicate pentru faptele descrise ca fiind contraventii, intre 10.000 si 50.000 de lei.
De asemenea, sunt detaliate responsabilitatile si faptele care constituie contraventie, intre care:
- initierea sau aprobarea documentatiilor de urbanism care au ca scop intrarea in legalitate a unor constructii care nu au autorizatie de construire sau nu respecta prevederile autorizatiei de construire,
- supunerea spre avizare sau aprobare a unei documentatii de urbanism incomplete,
- semnarea de documentatii de amenajarea teritoriului si urbanism care contin date eronate – daca nu intra sub incidenta legii penale,
- aprobarea unui plan urbanistic de detaliu cu derogari de la documentatiile de urbanism aprobate,
- modificarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism de catre autoritatile locale fara reluarea procedurilor de avizare si aprobare,
- nerespectarea prevederilor referitoare la informarea si consultarea populatiei.
Pentru evitarea conflictelor de interese, membrii comisiei tehnice de amenajare a teritoriului si urbanism constituita la nivel local au obligatia ca la inceperea mandatului sa semneze o declaratie pe propria raspundere prin care se oblige ca, pe perioada mandatului, sa nu incheie sau sa nu execute contracte de achizitii publice cu autoritatea publica locala/judeteana din a caror comisie fac parte si sa se abtina la vot in cadrul procedurilor de avizare in cazul in care au participat la elaborarea unei documentatii depuse spre avizare la comisia din care fac parte.
Pentru accelerarea investitiilor, a fost eliminat conceptul de “aviz tacit”, care este neoperational, si inlocuit cu o sanctiune pecuniara, in situatia nerespectarii termenelor de catre emitentii de avize care nu respecta termenul legale. Astfel, ISC va putea amenda institutiile care nu emit avizele in termene legale si intarzie nejustificat investitiile.
Pe de alta parte, Guvernul a aprobat prelungirea de la 12 luni la cel mult 24 de luni perioada de valabilitate a autorizatiilor de construire, interval in care solicitantul este obligat sa inceapa lucrarile. Noul termen era necesar pentru corelarea cu legislatia din domeniul achizitiilor publice, existand cazuri in care, valabilitatea autorizatiei expira pana la finalizarea procedurilor de achizitie publica.
La randul sau, beneficiarul/investitorul are obligatia de a notifica in legatura cu inceperea lucrarilor autoritatea administratiei publice emitente a autorizatiei si Inspectoratul de Stat in Constructii, inclusiv prin intermediul punctului de contact unic electronic, http://www.edirect.e-guvernare.ro/.
In cazul proiectelor de infrastructura transeuropeana de transport si al amenajarilor hidrotehnice, autorizatiile de construire, certificatele de urbanism, avizele, acordurile, dupa caz, avizele de amplasament isi mentin valabilitatea pe toata perioada implementarii proiectelor, pana la finalizarea lucrarilor pentru care au fost eliberate, respectiv, pana la semnarea procesului-verbal de receptie finala, cu conditia inceperii lucrarilor in termen de 24 de luni de la data emiterii autorizatiei de construire.
Planul urbanistic general si strategia de dezvoltare durabila si integrate, parte integranta din acesta, se coreleaza cu bugetul si programele de investitii publice ale unitatii administrativ-teritoriale, in vederea implementarii prevederilor obiectivelor de utilitate publica.
Actul normativ stabileste totodata regimul aplicat in materie de urbanism si autorizare a constructiilor in cazul imobilelor situate in zone protejate, cu obiective specifice de conservare si reabilitare a valorilor de patrimoniu. In acest caz, modificarile si completarile aprobate de Guvern creeaza asupra acestor imobile servituti de interventie legate de desfiintare, modificare, functionalitate, distante, inaltime, volumetrie, expresie arhitecturala, materiale, finisaje, imprejmuiri, mobilier urban, amenajari si plantatii.
S-a tinut cont in luarea acestor decizii si de problemele existente la nivel practic si legislativ semnalate in cadrul atelierelor de lucru ale structurilor asociative ale autoritatilor publice locale precum si cele ale Asociatiei Arhitectilor Sefi de Judete, ale Asociatiei Arhitectilor Sefi de Municipii, ale Registrului Urbanistilor din Romania, ale Asociatiei Profesionale a Urbanistilor din Romania, Ordinului Arhitectilor din Romania, Asociatia Inginerilor Proiectanti de Structuri, la nivelul mediului universitar din domeniul urbanismului, arhitecturii si constructiilor, mediului economic si societatii civile.
Sursa: Guvernul Romaniei
Pentru ultimele lucrari de constructii solicitate de catre autoritati contractante: primarii, scoli, spitale, universitati, regii autonome, etc., mai jos aveti o lista cu principalele tipuri. Pentru acces integral gratuit, va recomandam sa va inregistrati cu Un Cont Gratuit Aici! Veti regasii solicitati si contracte publicate de toate institutiile publice din Romania.
Licitatii / Contracte din Constructii – finisaje
Licitatii / Contracte – Constructii cladiri
Licitatii / Contracte – Constructii de drumuri, sosele, autostrazi
Licitatii / Contracte – Constructii metalice, structuri
Comisia Europeana a lansat cea de a doua faza a Watify, o campanie a Comisiei Europene pentru a promova transformarea tehnologica si modernizarea industriei, care se va derula pana la sfarsitul anului 2018.
Watify va oferi întreprinderilor europene, cu o poarta de acces spre transformare tehnologica, inspirandu-le sa profite de modele de afaceri inovatoare si tehnologii avansate, si anume tehnologiile digitale si generice esentiale (TGE), de la Internetul Obiectelor, solutii mobile, Invatare Aprofundata si analize de date, la materiale avansate si nanotehnologii, domeniul biotehnologiei industriale, de imprimare 3D si robotica.
Campania se adreseaza in principal intreprinderilor mici si mijlocii (IMM-uri) si regiunilor. Obiectivele sale principale sunt de a incuraja IMM-urile sa transforme afacerile prin adoptarea unor tehnologii avansate, precum si pentru a le conecta cu partile interesate care pot ajuta. Mai mult de 150 de parti interesate din industrie si regiuni s-au adunat la eveniment pentru a lansa noua faza a campaniei Watify.
Conferinta de lansare a fost deschisa de catre directorul general pentru piata interna, industrie, antreprenoriat si IMM-uri, Lowri Evans, deputat Eva Kaili si fondatorul Dragi Media, Jo Caudron.
Conferinta a permis participantilor sa:
- asculte un grup de factori de decizie vorbind despre strategiile nationale si regionale din Europa sa sprijine transformarea tehnologica a industriei;
- afle mai multe despre oportunitatile / beneficiile si aplicatiile de afaceri ale tehnologiilor digitale si generice esentiale de la directori, furnizorii B2B de solutii tehnologice;
- sa testeze si sa inteleaga unele tehnologii din domeniul realitatii virtuale, realitate augmentata, imprimare 3D, drone si robotica intr-o demonstratie captivanta si interactiva;
- asculte direct de la IMM-uri importante, despre succesele lor in transformarea afacerii lor, prin utilizarea sau aplicarea tehnologiilor avansate, procesul de transformare si lectiile invatate;
- socializeze cu reprezentantii ai industriei si companiilor regionale si nationale.
Campania de Watify va include:
- 240 de evenimente de sensibilizare in toata Europa;
- 40 de evenimente de matchmaking pentru a incuraja proiectele trans-regionale cu IMM-uri, tehnologii relevante / centre de competenta, regiuni si orase;
- 100 povesti de succes ale IMM-urilor care si-au transformat cu succes afacerea prin tehnologii avansate (digitale si TGE) si regiunile care au implementat cu succes politici si programe de transformare tehnologica.
Contact: info@watify.eu
Sursa: Comisia Europeana
In intervalul 2009 – 2015, numarul anunturilor de participare publicate in Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP) a scazut cu aproximativ 37% . In schimb, a crescut numarul contractelor atribuite direct, fara licitatii, cu circa 73%, conform statisticilor furnizate de SEAP.
De la 47.694 de anunturi in 2009, la 13.669 in 2015. Cele mai putine invitatii de participare au fost publicate in 2014, numarul acestora atingand doar 11.200 de anunturi. De asemenea, a scazut constant si numarul anunturilor de atribuire fara publicarea unui anunt de participare publicat, de la 9.901 in 2009 la 4.691 in 2015.
Numarul achizitiilor directe, in schimb a crescut de la 411.287 in 2009, la 1.494.999 in 2015, adica o crestere de 263%.
In 2016, in SEAP, au fost publicate 6.767 anunturi de participare si 13.120 de invitatii de participare. In cazul cumpararilor directe, acestea depasesc semnificativ numarul celor publicate in anul precedent, fiind publicate aproximativ 2.263.000 de anunturi.
Modul de publicare /organizare a licitatiilor publice a fost influentat in 2016 si de modificarile legislative, intarzierea publicarii normelor de aplicare a pachetului de legi aprobate in 2016, adaptarea platformei SEAP la noile prevederi de organizare a procedurilor de achizitii publice.
In Monitorul Oficial nr. 387 din data de 28 iunie 2013 a fost publicata Legea nr. 193/2013 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2012 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.
Una dintre modificarile Legii 193/2013 privea si achizitiile directe, in particular paragurile pentru acest tip de achizitii.
Pragurile pentru achizitii directe, dupa data de 1 iulie 2013, data intrarii in vigoare a O.U.G. nr. 77/2012 au fost urmatoarele:
Autoritatile contractante puteau achizitiona direct produse, servicii sau lucrari, in masura in care valoarea achizitiei, estimata conform prevederilor O.U.G. nr. 34/2006, nu depasea echivalentul in lei a:
- 30.000 euro fara T.V.A. pentru fiecare achizitie de produse ori servicii;
- 100.000 euro fara T.V.A. pentru fiecare achizitie de lucrari.
Pragul prevazut de reglementarea anterioara pentru fiecare achizitie de produse, servicii ori lucrari era de 15.000 euro.
Ridicarea pragului pentru achizitiile directe a constituit un avantaj pentru unitatile administrative mai mici, primarii comune, la care achizitiile de produse ori servicii nu depasesc in general valoarea de 30.000 de euro. Astfel, aproape orice achizitie comunala se putea face fara licitatie. Lucrari precum: renovarea unor cladiri, reparatiile unui drum comunal, achizitii de birotica, papetarie sau chiar utilaje, puteau fi facute fara probleme, in conditiile legii, prin incredintare directa.
Tot potrivit ordonantei din 2013, achizitia directa este considerata act administrativ, nu contract comercial, astfel poate fi contestata numai in contencios administrativ sau fiscal, iar Consiliul Concurentei nu poate demara investigatii. Totodata, la contractele de consultanta serviciile – fiind „necuantificabile“ – nu mai fac obiectul licitatiei.
Dupa schimbarea legislatiei achizitiilor publice in 2016, pragurile achizitiilor publice directe au fost stabilite in lei. Astfel, autoritatea contractanta putand achizitiona direct:
- produse sau servicii pentru o valoare estimata a achizitiei mai mica de 132.519 lei (aproximativ 30.000 de euro), fara TVA;
- lucrari, pentru o valoare estimata mai mica de 441.730 de lei (aproximativ 100.000 de euro), fara TVA.
Deasemenea, prin ordonanta de urgenta a fost modificat si art. 21 din legea 34/2006, autoritatea contractanta avand obligatia de a utiliza mijloace electronice pentru derularea procedurilor de atribuire prevazute la art. 18, precum şi pentru achizitia directa:
a) in anul 2017, cel putin 80% din valoarea totala a achizitiilor publice finalizate de aceasta in cursul anului respectiv, care se pot efectua prin utilizarea mijloacelor electronice;
b) incepand cu anul 2018, 100 % din valoarea totala a achizitiilor publice finalizate de aceasta in cursul anului respectiv, care se pot efectua prin utilizarea mijloacelor electronice.”
Astfel, noile modificari legislative ajuta procesul de transparenta in achizitii publice, iar accesul la informatii este facilitat.
Compania Tender Service Srl, din 2007, monitorizeaza peste 2500 de surse de publicare a anunturilor de achizitii publice. Asigurati-va ca Nu pierdeti contracte atribuite prin licitatie publica, inclusiv cele cu finantare europeana, Apelati la Serviciul de Monitorizare: www.licitatie-publica.ro, puteti incepe cu O Testare Gratuita Aici.
Legea nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat reglementeaza incheierea si derularea parteneriatului public-privat. Precizari in rezumat, ale prevederilor legii.
Cui se aplica reglementarile?
Prevederile Legii nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat vizeaza orice persoana juridica sau asociere de persoane juridice care doreste sa participe la procedura de atribuire a unui contract de parteneriat public-privat. Persoana juridica va dobandi calitatea de partener privat dupa ce va fi aleasa castigatoare a acestei proceduri si va putea încheia un astfel de contract.
Formele de parteneriat public-privat sunt:
a) parteneriatul public-privat contractual – parteneriatul public-privat realizat in temeiul unui contract incheiat intre partenerul public, partenerul privat si societatea de proiect al carei capital social este detinut integral de partenerul privat;
b) parteneriatul public-privat institutional – parteneriatul public-privat realizat in temeiul unui contract incheiat intre partenerul public si partenerul privat, prin care se constituie, de catre partenerul public si partenerul privat, o societate noua, care va actiona ca societate de proiect si care, ulterior inregistrarii in registrul societatilor, dobandeste calitatea de parte la contractul de parteneriat public-privat respectiv.
Indiferent de forma, derularea proiectului se face prin intermediul unei societati de proiect, ce are ca scop realizarea tuturor activitaților necesare pentru implementarea proiectului
Finantarea proiectului de parteneriat public-privat
Finantarea investitiilor care se realizeaza in cadrul proiectelor de parteneriat public-privat se poate asigura:
a) integral, din resurse financiare asigurate de partenerul privat, din resurse proprii si/sau din resurse atrase din partea unor finantatori; sau
b) din resurse financiare asigurate de partenerul privat, impreuna cu partenerul public, care poate contribui la finantarea realizarii investitiilor cu resurse financiare publice provenind exclusiv din fonduri externe nerambursabile postaderare si din contributia nationala aferenta acestora.
Pregatirea proiectului de parteneriat public-privat
Initiativa realizarii unui proiect in regim de parteneriat public-privat apartine partenerului public.
Etapele pentru pregatirea parteneriatului public-privat:
a) pregatirea studiului de fundamentare de catre partenerul public pe baza unui studiu de fezabilitate;
b) in cazul proiectelor de investitii publice medii si semnificative parcurgerea etapelor specifice sunt reglementate de Capitolul II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor masuri fiscal-bugetare pentru indeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internationale, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, aprobata cu modificari prin Legea nr. 25/2014, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) parcurgerea procedurii de atribuire a contractului de parteneriat;
d) semnarea contractului de parteneriat.
Procedura de atribuire a proiectului de parteneriat public-privat
Proiectele de parteneriat public-privat sunt atribuite potrivit prevederilor Legii nr. 98/2016, Legii nr. 99/2016 sau Legii nr. 100/2016, dupa caz, in functie de obiectul contractului si modalitatea in care studiul de fundamentare prevede transferul unei parti semnificative a riscului de operare de natura economica, in legatura cu exploatarea lucrarilor si/sau a serviciilor in cauza.
Contractele de parteneriat public-privat
Contractele de parteneriat public-privat pot fi incheiate si in scopul efectuarii unei activitati relevante in sectoarele de utilitate publica prevazute in Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale, precum si in vederea realizarii, de catre un operator privat, a serviciilor comunitare de utilitati publice prevazute in Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006.
Prin contractul de parteneriat public-privat, partenerul public va putea transmite sau constitui, in favoarea societatii de proiect, dreptul de a colecta si utiliza pentru derularea proiectului tarife de la utilizatorii bunului/bunurilor sau serviciului public ce formeaza obiectul proiectului de parteneriat.
Beneficiarul direct al utilizarii bunului/bunurilor sau serviciului public ce formeaza obiectul parteneriatului public-privat poate fi, in conditiile stabilite prin contractul de parteneriat public-privat, fie partenerul public ori o alta entitate publica, fie publicul in general.
Contractul de parteneriat public-privat reglementeaza aspecte precum:
a) obiectul proiectului realizat in parteneriat;
b) conditiile de infiintare si functionare a societatii de proiect;
c) termenele de realizare a lucrarilor;
d) drepturile constituite in favoarea partenerului privat si a societatii de proiect;
e) drepturile si obligatiile partenerului public, ale partenerului privat si ale societatii de proiect, pe parcursul derularii proiectului de parteneriat;
f) regimul juridic al bunurilor implicate in proiect,;
g) durata contractului;
h) modalitatea de finantare si etapele proiectului de parteneriat;
i) remunerarea partenerului privat;
j) modalitatea de alocare a riscurilor in cadrul proiectului de parteneriat;
k) caracteristicile si obiectivele de performanta ale bunului sau bunurilor ce vor fi realizate in cadrul proiectului, precum si indicatorii de performanta a serviciului public ce formeaza obiectul proiectului;
l) modalitatea de monitorizare si control, de catre partenerul public, a respectarii obligatiilor partenerului privat si ale societatii de proiect;
m) procedura de aprobare, de catre partenerul public, a contractelor incheiate de partenerul privat si societatea de proiect cu afiliatii partenerului privat;
n) garantiile de buna executie ce vor fi asigurate de partenerul privat;
o) asigurarile ce vor fi incheiate si mentinute pe parcursul derularii proiectului de parteneriat public-privat;
p) proceduri de preluare a drepturilor si obligatiilor partenerului privat de catre finantatorii proiectului si/sau un nou partener privat;
q) raspunderea contractuala;
r) dreptul partenerului public de a modifica unilateral anumite parti ale contractului si dreptul partenerului public de a denunta unilateral contractul;
s) mecanisme de impartire a profitului;
t) procedura si limitele subcontractarii;
u) cauzele de incetare a contractului si conditiile in care se asigura continuitatea serviciului public realizat in cadrul parteneriatului;
v) orice alte aspecte care sunt parte a contractului de parteneriat.
Durata contractului de parteneriat public-privat se stabileste, in principal, in functie de perioada de amortizare a investitiilor ce urmeaza sa fie realizate de catre societatea de proiect si in functie de modalitatea de finantare a acestor investitii.
Partenerul privat sau societatea de proiect, dupa caz, nu va putea subconcesiona, in tot ori in parte, bunurile, serviciile sau lucrarile concesionate si nu va putea incredinta realizarea obiectului contractului unei alte persoane, cu exceptia catorva cazuri prevazute de lege.
Din motive exceptionale legate de interesul public, partenerul public poate modifica unilateral sau, dupa caz, denunta unilateral contractul de parteneriat, cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) aceasta posibilitate, inclusiv categoriile de motive exceptionale legate de interesul public, a fost inclusa in documentatia de atribuire, intr-o modalitate clara, precisa si neechivoca, cat si in contractul de parteneriat public-privat;
b) modificarea contractului nu altereaza natura generica a contractului initial;
c) cu notificarea prealabila a partenerului privat si a societatii de proiect.
Sursa: Legea Nr. 233/2016
Toate noutatile din domeniul achizitiilor publice, le gasiti in categoria de articole Achizitii publice, pe acest blog.
Compania Nationala de Cai Ferate “CFR” – SA organizeaza licitatie pentru Reabilitarea liniei de cale ferata Brasov- Simeria componenta a Coridorului Rin – Dunare, pentru circulatia cu viteza maxima de 160 km/h, sectiunea Brasov – Sighisoara, subsectiunile :1. Brasov – Apata si 3. Cata – Sighisoara. Valoarea estimata fara TVA: 3.190.570.000 lei.
Clasificare CPV (vocabularul comun privind achizitiile)
45234100-7 – Lucrari de constructii de cai ferate;
45213321-9 – Lucrari de constructii de gari feroviare;
45221000-2 – Lucrari de constructii de poduri si tuneluri, puturi si pasaje subterane;
45234115-5 – Lucrari de semnalizare feroviara;
45315300-1 – Instalatii de distributie de energie electrica.
Obiectivul principal al lucrarilor de reabilitare este circulatia trenurilor de calatori cu o viteza maxima de 160 km/h si a trenurilor de marfa cu o viteza maxima de 120 km/h.
Sectiunea Brasov – Sighisoara este împartita in 3 subsectiuni, dintre care doar subsectiunile 1 si 3 sunt supuse prezentei licitatii:
- Subsectiunea 1. Cap X Brasov – Apata CapY (km 170+285,000 – km 208+088,954);
- Subsectiunea 2. Apata CapY – Cap X Cata (km 208+088,954 – km 236+157,940);
- Subsectiunea 3. Cap X Cata – Sighisoara Cap Y (km 236+157,940 – km 282+842).
Pe cele doua subsectiuni scoase la licitatie, in prezent se afla 11 puncte de sectionare, toate centralizate electrodinamic (CED): 4 statii c.f, 7 halte de miscare, 8 halte si halte comerciale.
Sunt 2 noduri de cale ferata principale pe traseu si un tunel dublu de 660 m lungime.
Proiectul de reabilitate a subsectiunilor Brasov-Apata si Cata – Sighisoara vizeaza urmatoarele categorii de lucrari: terasamente linii C.F, consolidari, suprastructura, poduri si viaducte, podete, tuneluri, pasaje superioare, drumuri, protectia mediului, linie de contact, protectia instalatiilor, energoalimentare, telecomunicatii, fibra optica, sistem de informare a calatorilor, comunicatii pentru semnalizare, supraveghere video, arhitectura, rezistenta, instalatii electrice, instalatii sanitare, instalatii termoventilatie, aparari de maluri, semnalizare, trafic feroviar.
Toate licitatiile din domeniul Cai Ferate, le gasiti pe www.licitatie-publica.ro, in acest moment 191 licitatii au fost gasite pentru aceasta cautare, la aceasta data. Dupa autentificare in site puteti vizualiza si toate licitatiile ACTIVE in acest moment. Inregistrati-va Gratuit Aici.
Vezi licitatii asemanatoare
REGIA NATIONALA A PADURILOR – ROMSILVA RA achizitioneaza: Produse de birotica necesare in activitatea curenta a personalului din cadrul Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva (sediul central) si a unitatilor sale teritoriale (directii silvice si DEAC), grupate in 10 loturi.
– 1.511.281,82 lei pentru lotul nr. 1,
– 1.346.275,17 lei pentru lotul nr. 2,
– 429.140,83 lei pentru lotul nr. 3,
– 2.756.789,42 lei pentru lotul nr. 4,
– 575.010,19 lei pentru lotul nr. 5,
– 1.299.502,19 lei pentru lotul nr. 6,
– 741.746,48 lei pentru lotul nr. 7,
– 413.217,98 lei pentru lotul nr. 8,
– 796.633,29 lei pentru lotul nr. 9 si
– 530.032,96 lei pentru lotul nr. 10.
Ofertantul va avea obligatia sa faca dovada ca in ultimii trei ani a livrat produse similare in valoare cumulata de minim:
– 189.094,10 lei pentru lotul nr. 1;
– 168.311,10 lei pentru lotul nr. 2;
– 53.693,58 lei pentru lotul nr. 3;
– 344.778,00 lei pentru lotul nr. 4;
– 71.960,94 lei pentru lotul nr. 5;
– 162.564,00 lei pentru lotul nr. 6;
– 92.818,72 lei pentru lotul nr. 7;
– 51.832,97 lei pentru lotul nr. 8;
– 99.664,83 lei pentru lotul nr. 9 si
– 66.317,92 lei pentru lotul nr. 10.
Pentru toate produsele ofertate, ofertantul trebuie sa prezente mostre sau imagini foto digitale color, a caror autenticitate va fi certificata la solicitarea autoritatii contractante.
Mostre (o bucata/U.M.) se vor prezenta pentru urmatoarele produse de birotica ofertate:
– Instrumente de scris, pentru toate pozitiile.
– Accesorii pentru birou, pentru pozitiile de la nr. 32-46.
– Organizare si arhivare, pentru pozitiile de la nr. 1-2; 8-10; 26-42.
– Produse din hartie, pentru pozitiile de la nr. 34-37; 52-57.
– Produse pentru ambalare si marcare, pentru pozitiile de la nr. 1-10.
– Produse pentru comunicare si prezentare, pentru pozitiile de la nr. 4-8.
Imagini foto digitale color se vor prezenta pentru toate celelalte produse pentru care nu au fost solicitate mostre.
Detalii despre participarea la licitatie gasiti in atasament: 2-171872.zip , pentru a avea acces la toate celelalte licitatii Faceti o Inregistrare Gratuita aici.
Vezi licitatii asemanatoare
Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (CNAIR) organizeaza licitatie pentru Revizuire Studiu de Fezabilitate si Elaborare Proiect Tehnic pentru Autostrada Pitesti – Craiova. Valoarea estimata fara TVA: intre 39,408,762.53 si 46,574,082.99 lei.
Clasificare CPV (vocabularul comun privind achizitiile)
71322500-6 – Servicii de proiectare tehnica pentru infrastructura de transport;
71241000-9 – Studii de fezabilitate, servicii de consultanta, analize.
