Guvernul a aprobat Strategia nationala in 
domeniul achizitiilor publice, al carei scop este crearea unui cadru stabil in acest domeniu, pentru a obtine eficienta si economii (“value for money”), in conditii de integritate și responsabilitate.
Strategia aduce o noua abordare in domeniul achizitiilor publice, mutand accentul de la procedura la proces, de la valoarea contractului propriu-zis la „value for money” si la costul intregului ciclu de viata al unei achizitii, de la supra-reglementare la o legislatie supla, dublata de ghiduri coerente, actualizate, consolidate si validate de Agentia Nationala pentru Achizitii Publice. Strategia are in vedere o reasezare a sistemului, pornind de la functiile esentiale pentru o mai buna functionare: asigurarea legiferarii, elaborarea de politici publice, monitorizare si supervizare, sprijin operational si help-desk, control si remedii si caile de atac. De asemenea, masuri incluse in acest document au scopul sa profesionalizeze personalul din domeniul achizitiilor publice, fapt care, pe termen mediu si lung, va contribui la cheltuirea eficienta a banului public prin cresterea calitatii procesului de achizitii si, implicit, prin cresterea capacitatii administrative.
Masurile incluse in Strategie vizeaza realizarea unui set de actiuni in perioada 2015-2016, cu efecte pentru intreaga perioada de programare bugetara 2014-2020.
Strategia este structurata in cinci capitole care cuprind problemele majore identificate in aplicarea actualei legislatii, directii de actiune pentru reformarea sistemului, precum si o serie de documente suport care fundamenteaza situatiile identificate. La nivelul fiecarui capitol se regaseste un plan de actiune cu termene clare, institutii responsabile, indicatori de performanta si impact preconizat. Cele cinci capitole, care constituie si directiile de actiune sunt:
- Calitatea cadrului legislativ, inclusiv evaluarea optiunilor de transpunere a noilor directive in legislatia nationala;
- In prezent, domeniul este reglementat, la nivel primar, de OUG 34/2006 (care a transpus directivele europene in domeniul achizitiilor clasice, utilitatilor si concesiunilor), modificata de 20 de ori de la intrarea in vigoare. Aditional, alte 52 de acte normative secundare si tertiare (hotarari de Guvern, ordine emise de ANRMAP) reglementeaza achizitiile publice in Romania.
- Pentru imbunatatirea cadrului legislativ, vor fi promovate noi legi in materie de achizitii publice, care vor transpune cele mai recente directive europene in domeniu si vor contine masuri care sa remedieze neajunsurile constatate in aplicarea actualei legislatii. Mai exact, vor fi adoptate patru legi distincte privind: achizitiile publice (clasice), achizitiile sectoriale (utilitatile), concesiunile si parteneriatul public-privat, respectiv remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor. Aceste patru acte normative vor inlocui cadrul legal existent in domeniul achizitiilor.
- Aceste legi vor fi urmate de norme metodologice si ghiduri explicative.
- Coerenta generala si eficienta cadrului institutional. Sunt avute in vedere dezvoltarea functiei de asistenta (help-desk) astfel incat sa permita accesul direct la indrumari metodologice/ghiduri pe probleme specifice, asigurarea sprijinului operational prin dezvoltarea de ghiduri on-line ce vor contine documentatii de atribuire standard pentru anumite sectoare. Monitorizarea, supervizarea si asigurarea unui sistem de remedii si cai de atac imbunatatit sunt alte actiuni avute in vedere.
- Regularitatea si calitatea procesului de achizitii publice. Obiectivul general este ca procesul de achizitie publica sa respecte cadrul legal si sa fie de calitate. Aceasta implica un mediu de control de asemenea natura, astfel incat, dincolo de respectarea stricta a legilor si regulilor in vigoare, sa fie aplicate si bunele practici pentru a obtine, prin transparenta si concurenta, cel mai bun raport calitate-pret. Sunt avute in vedere dezvoltarea controlului intern, eficientizarea controlului extern ex-ante, imbunatatirea si extinderea sistemelor pentru a preveni conflictele de interese, eficientizarea controlului ex-post.
- Capacitatea autoritatilor contractante, cu accent pe profesionalizare si aspecte de integritate. Sunt avute in vedere o serie de actiuni intre care: elaborarea de indrumare si instrumente pentru autoritatile contractante, masuri legislative pentru solutionarea unor problematici comune in managementul proiectelor, profesionalizarea personalului, mecanisme pentru intarirea capacitatii autoritatilor contractante si agregarea cererii.
- Functiile de monitorizare si supervizare ale sistemului de achizitii publice din Romania. Strategia are in vedere dezvoltarea acestor sisteme, astfel incat sa devina functionale si eficiente, prin stabilirea unor indicatori relevanti care sa fie extrasi automat din SEAP (Sistemul Electronic de Achizitii Publice), infiintarea unui departament dedicat in cadrul Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice, instituirea unor proceduri de corelare a functiei de monitorizare cu cea de supervizare si cu cea de formulare a politicilor publice.
Logica economica a reformei achizitiilor publice din Romania, promovata in Strategie si preluata din directivele europene in domeniu, graviteaza in jurul ideii potrivit careia transparenta genereaza competitie, competitia genereaza economii. Analizele econometrice realizate in cadrul unor studii de impact realizate la nivel european au aratat faptul ca si o crestere mica dar stabila in transparenta procesului de achizitii publice duce la economii tangibile. Concret, conform Evaluation Report-Impact and Effectiveness of EU Public Procurement Legislation (Part 1), publicat de Comisia Europeana in 2011, dupa publicarea unui anunt de participare rezulta economii de 1,2% in comparatie cu situatiile in care nu s-au publicat anunturi de participare sau alte informatii in legatura cu un contract ce urma sa fie atribuit. Conform analizelor, o autoritate contractanta care publica o invitatie de participare la licitatie si utilizeaza o procedura deschisa se poate astepta la economii de 3,8% din valoarea finala a contractului, iar daca utilizeaza o procedura restransa se poate astepta la economii de 2,5%. Economiile care sunt asociate unui grad mai ridicat de competitie sunt mai mari in sectorul de servicii si lucrari, rezultand o relatie de directa proportionalitate intre economii si competitie in aceste sectoare; cu cat procedurile mobilizeaza competitia, cu atat mai mult creste si gradul de economisire.
Din perspectiva impactului concurential si asupra mediului de afaceri, reforma in domeniul achizitiilor publice va permite implementarea unui mecanism de cooperare institutionala intre autoritati, pentru prevenirea si combaterea practicilor coluzive intre ofertanti. In plus, flexibilizarea procedurilor, reducerea sarcinilor administrative in pregatirea ofertelor, introducerea consultarilor cu piata, vor genera o mai mare competitie si o participare mai activa a IMM-urilor in cadrul procedurilor de atribuire.
Din punctul de vedere al impactului social, scopul reformarii achizitiilor publice nu se va rezuma doar la realizarea de economii, ci vor putea fi utilizate ca un instrument pentru implementarea de politici in domeniile mediului, social sau al eficientei energetice. Conform studiilor de impact la nivel european, 70% din anunturile publicate includ in cadrul criteriilor de atribuire aspecte de mediu, eficienta energetica sau aspecte sociale. Conform statisticilor publicate in Romania, pentru sectorul achizitiilor publice aproximativ 94% din procedurile publicate utilizeaza ca si criteriu de atribuire “pretul cel mai scazut“.
Pachetul legislativ privind achizitiile publice, din care face parte si Strategia, a fost elaborat de Comitetul interministerial pentru achizitii publice (sprijinit de un grup tehnic care include toate institutiile implicate in acest domeniu), care a avut un dialog permanent cu Comisia Europeana. Proiectele incluse in pachetul legislativ au fost supuse unei ample dezbateri publice cu institutiile si cu partenerii de dialog interesati.
Cele 5 capitole care constituie si directiile de actiune sunt urmatoarele:
– Capitolul 1: Calitatea cadrului legislativ, inclusiv evaluarea optiunilor de transpunere a noilor directive in legislatia nationala;
– Capitolul 2: Coerenta globala si eficienta sistemului institutional;
– Capitolul 3: Regularitatea si calitatea procesului de achizitii publice;
– Capitolul 4: Capacitatea autoritatilor contractante, cu accent pe profesionalizare si aspecte de integritate;
– Capitolul 5: Functiile de monitorizare si supervizare ale sistemului de achizitii publice din Romania.
Descarcati documentul integral: STRATEGIA NATIONALA IN DOMENIUL ACHIZITIILOR PUBLICE
Sursa: gov.ro
Articole pe aceeasi tema:
Achizitii publice: Pachetul de legi privind achizitiile publice, in Parlament in jur de 15 octombrie
Guvernul a lansat o platforma online pentru consultare pentru Strategia si pachetul de Legi nationale in domeniul Achizitiilor Publice. Astfel toate documentele supuse dezbaterii publice, pana la 31 august, Strategia, pachetul de Legi si Cai de atac, pot fi consultate direct pe: consultareap.gov.ro.
Guvernul Romaniei a declarat achizitiile publice drept una dintre prioritatile sale si, prin Decizia 218/2014 privind infiintarea Comitetului interministerial pentru realizarea reformei cadrului legislativ si institutional in domeniul achizitiilor publice, a instituit un mod de operare pentru reformarea sistemului.
Transpunerea noilor Directive UE in legislatia nationala se va realiza prin promovarea a patru acte normative diferite in legislatia primara, dupa cum urmeaza:
1. O lege distincta privind achizitiile clasice – transpunerea Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European si Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizitiile publice si de abrogare a Directivei 2004/18/CE (inclusiv achizitii electronice).
2. O lege distincta privind utilitatile – transpunerea Directivei 2014/25/UE a Parlamentului European si Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizitiile realizate de catre entitatile ce desfasoara activitati relevante in domeniile: apa, energie, transport si posta si de abrogare a Directivei 2004/17/CE.
3. O lege distincta privind concesiunile si parteneriatul public-privat (PPP) – transpunerea Directivei 2014/23/UE a Parlamentului European si Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune.
4. O lege distincta privind remediile/contestatiile – transpunerea Directivei 2007/66/CE a Parlamentului European si Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivelor Consiliului 89/665/CEE si 92/13/CEE cu privire la cresterea eficacitatii procedurilor de trecere in revista referitoare la atribuirea contractelor publice.
Principalele argumente in favoarea transpunerii prin intermediul a patru acte normative distincte rezulta din aplicabilitatea specifica a celor patru directive, din necesitatea de a asigura instrumente operationale care sa asigure viitoarea stabilitate a cadrului legislativ si de a incuraja dimensiunea utilizarii strategice a legislatiei in fiecare sector, dupa cum urmeaza:
a) Din punct de vedere strategic, o astfel de masura va incuraja dezvoltarea de politici publice specifice fiecarui domeniu, in paralel cu deschiderea pietei pentru fiecare dintre sectoare (clasic, utilitati, concesiuni). Mai mult, fiecare sector va fi reglementat distinct, in functie de particularitatile sale.
b) Din perspectiva operationala, transpunerea Directivelor in acte normative distincte va contribui la cresterea stabilitatii cadrului legal, prin reducerea posibilitatii de promovare a unor modificari ulterioare si va asigura, totodata, un nivel crescut de flexibilitate in aplicarea legislatiei pe fiecare sector in parte;
Articole pe aceasi tema: Legea privind achizitiile publice, in dezbatere publica
