Noul sistem de achizitii publice ale UE, in vigoare de la 18 aprilie 2016, se va deschide noi posibilitati pentru autoritatile publice de a stimula inovatia ecologica, prin utilizarea de noi criterii de atribuire in anunturile de participare care pun mai mult accent pe considerente de mediu.
Autoritatile publice vor trebui sa poata cere ca ofertanti sa respecte nu numai obligatiile de mediu, dar, de asemenea de a livra bunuri care indeplinesc cerintele etichetelor ecologice. In plus, ei pot cere ofertantilor nu doar respectarea reglementarilor legate de mediu, ci si producerea de bunuri sau integrarea costurilor de mediu intr-o oferta pe baza unei abordari a costului ciclului de viata.
Prin utilizarea puterii de cumparare a alege bunuri ecologice, servicii si lucrari, autoritatile publice din Europa pot avea o contributie importanta la consumul si productia durabile.
Clauza orizontala pentru a asigura respectarea legislatiei de mediu
Ca o regula generala, intreprinderile trebuie sa respecte obligatiile de mediu in vigoare a UE, nationale si internationale, in executarea contractelor publice. Autoritatile publice vor fi in masura sa excluda din procedura de licitatie intreprinderile care nu respecta aceste obligatii de mediu. Autoritatile contractanta nu vor fi, de asemenea mandatata sa aleaga cea mai buna oferta in cazul in care nu este in conformitate cu legislatia aplicabila privind protectia mediului, si vor trebui sa respinga ofertele anormal de scazute obtinute prin dumping ecologic.
Definirea criteriilor de mediu pentru un contract cu ajutorul etichetelor ecologice
Pentru a se asigura ca intreprinderile pot livra produse in conformitate cu standardele de mediu, autoritatile publice pot solicita ca lucrarile, bunurile sau serviciile sa indeplineasca cerintele unei etichete ecologice, cum ar fi eticheta ecologica europeana, Etichetele ecologice multinationale sau alte etichete ecologice (a se vedea lista de etichetele ecologice). Aceste etichete atesta ca produsul indeplineste cerintele de calitate predefinite pe baza unor criterii verificabile in mod obiectiv, care a fost adoptata printr-o procedura in care organismele guvernamentale, consumatorii, producatorii, distribuitorii si organizatiile de mediu au avut posibilitatea de a participa.
Atunci cand sunt utilizate in anunturile de licitatie, cerintele de eticheta trebuie sa fie indeplinite de catre obiectul contractului, cum ar fi descrierea si prezentarea produsului, inclusiv cerintele referitoare la ambalare. Cu toate acestea, referirile la etichetele nu ar trebui sa aiba ca efect limitarea inovatiei.
Procesul de productie – Comert onest la baza sau fara chimicale toxice
Achizitorii publici, atunci cand descriu din punct de vedere tehnic produsele sau serviciile pe care doresc sa le cumpere, vor fi capabili sa solicite ofertantilor sa utilizeze elemente care respecta inalta performanta de mediu, cum ar fi:
– Absenta substantelor chimice toxice;
– Utilizarea de masini eficiente energetic, cand se produce / furnizeaza bunuri sau servicii;
– Favorizarea informatiilor privind comertul echitabil la baza produsului.
Achizitorii publici vor avea, de asemenea, posibilitatea de a acorda contactele acelor companii care ofera produse / servicii care indeplinesc conditiile de mediu in cel mai bun mod posibil si evalua valoarea pentru bani, pe baza aspectelor de mediu (de exemplu, daca carti care au fost tiparite pe hartie reciclata sau pe hartie de la lemn durabil).
Costul ciclului de viata include costurile interne si costurile legate de factorii de mediu
Noile norme vor permite autoritatilor publice sa aleaga o abordare pe baza costului ciclului de viata, care le permite sa se ia in considerare costurile asociate cu utilizarea, intretinerea si sfarsitul duratei de viata a bunurilor, servicii sau lucrari. Aceasta include costurile interne, precum si costurile legate de externalizari de mediu:
Costurilor interne includ cercetarea si dezvoltarea, productia, transportul, consumul de energie, intretinerea si eliminarea la sfarsitul ciclului de viata.
Costurile externe de mediu, cum ar fi emisiile de gaze cu efect de sera, a poluari cauzate de extractia de materii prime sau cauzate de produs sau de fabricatia acestuia, poate fi luata in considerare in cazul in care valoarea lor monetara este determinabila. In cazul in care nu exista o metoda comuna a UE pentru calcularea costurilor pe ciclu de viata, metode pot fi stabilite la nivel national, regional sau local. Cu toate acestea, aceste metode nu ar trebui sa fie concepute doar pentru o singura procedura specifica de achizitie publica, acestea ar trebui sa fie obiective, si ar trebui sa fie posibil pentru intreprinderi sa furnizeze datele cerute printr-un efort rezonabil.
Sursa: http://ec.europa.eu (Comunicat de presa)
Investitii 2016 – Bugete locale si fonduri europene, achizitii publice – Autoritatile publice locale isi aproba bugetele de venituri si cheltuieli pentru anul in curs, aflam astfel si care sunt bugetele de investitii si destinatia acestora, putand urmari mai usor viitoarele contracte din achizitii publice.
Alba
Bugetul general al judetului Alba pe 2016, este de aproximativ 348 milioane de lei.
11,3 milioane de lei vor fi investiti in reabilitarea unor sectii ale Spitalului Judetean de Urgenta si pentru Spitalul TBC din Aiud, dar si pentru reabilitarea Palatului Cultural si amenajarea Bazei de agrement din Blaj sau refunctionalizarea viitorului sediu al CJ Alba.
Arad
Bugetul de venituri si cheltuieli al municipiului Arad prevede in 2016 investitii de peste 39 milioane lei.
Potrivit primarului Gheorghe Falca, bugetul municipiului pe anul 2016 este aproape identic cu cel din 2015, cu diferenta ca in 2016 sunt mai multi bani la investitii, iar un procent de 25% din valoarea investitiilor o reprezinta lucrarile noi.
Principalele investitii in 2016:
Regenerarea urbana a cartierelor orasului: modernizarea trotuarelor, a drumurilor, a parcarilor, a locurilor de joaca si a spatiilor verzi, construirea de parcari supraterane in zonele respective, un proiect mare al Aradului, care se va derula pe 4 ani si care va schimba aspectul cartierelor de blocuri.
Reabilitarea Unitatii Militare din Cartierul Gai, locatia in care este prevazuta relocarea din Cetatea Aradului a Batalionului 191 Infanterie “Col. Radu Golescu”. Reabilitare termica a cladirii Colegiului National “Preparandia – Dimitrie Tichindeal” si a cladirii Teatrului Clasic “Ioan Slavici” Arad.
Amenajarea unui complex sportiv in zona Câmpul Linistii si proiectul privind amenajarea gazonului, respectiv a instalatiei de irigare la Stadionul UTA, precum si proiectul privind extinderea sistemului de canalizare menajera in cartierele municipiului Arad.
Construirea unui pod nou peste Mures in Aradul Nou, alaturi de Podul Traian, precum si a unui alt pod peste Mures, la capatul strazii Andrei Saguna
Bugetul general de venituri si cheltuieli al municipiului Arad pentru anul 2016 a fost aprobat, pe 27 ianuarie, de Consiliul Local Municipal (CLM), 441.235.000 lei la capitolul venituri si de 563.987.000 lei la capitolul cheltuieli.
Bistrita-Nasaud
Bugetul de venituri si cheltuieli pentru 2016, care este cu 37% mai mic decât cel din 2015, aproximativ 175 milioane lei. Cheltuielile estimate se apropie de 192 milioane lei. Cele mai semnificative cheltuieli vor fi cele cu asistenta sociala, peste 76 milioane lei, in timp ce pentru lucrarile la drumuri si poduri 46,7 milioane lei.
Municipiul Bistrita a pregatit un portofoliu de 37 de proiecte cu finantare europeana prin care va incerca sa atraga 115 milioane euro.
Modernizarea pasajelor, punerea in valoarea a zidurilor cetatii, reabilitarea strazilor din zona centrala si transformarea Pietei Centrale in pietonal.
Exista proiecte cu finantare europeana ce vizeaza reabilitarea termica a blocurilor, construirea de locuinte sociale, deschiderea de centre sociale si pentru persoanele vârstnice, reabilitarea unor institutii de invatamânt si modernizarea sistemului de iluminat public, infiintarea unei linii verzi de transport public, dotate cu autobuze electrice.
Bugetul local va merge catre complexul sportiv si de agrement de pe Dealul Cocosului, unde se amenajeaza in prezent o pârtie de schi si se intentioneaza construirea unui parc acvatic, peste 15 milioane lei vor fi alocate pentru amenajarea de strazi in noile zone rezidentiale, iar trei milioane lei vor costa lucrarile de modernizare a strandului municipal.
Dolj
Judetul Dolj are in 2016 un buget total de 358.374.000 lei, din bugetul disponibil pentru investitii: 49.200.000 de lei, 43,87% merg catre investitii in domeniul sanatatii: Clinica de Cardiologie Interventionala si Chirurgie Cardiovasculara, modernizarea si extinderea Unitatii de Primiri Urgente, extinderea si modernizarea serviciului de morga si prosectura.
Modernizarea a 11 drumuri judetene pentru care aloca peste 11,5 milioane lei din sursele proprii pentru investitii.
Giurgiu
Principala investitie priveste proiectul “Portul Verde si de Inalta performanta Giurgiu”: realizarea unui cheu de descarcare la Dunare si a infrastrucurii de acces rutier, feroviar si fluvial pentru descarcarea barjelor care transporta in special produse metalurgice, in valoare totala de 15, 5 milioane de euro, care urmeaza sa beneficieze de finantare europeana, precum si contributia Primariei municipiului Giurgiu.
Harghita
Bugetul de venituri si cheltuieli al municipiului Mirecurea Ciuc prevazut pentru 2016 este de aproximativ 147 milioane de lei, din care aproape 57 de milioane de lei vor fi alocati pentru lucrarile de investitii in oras.
Investitiile vizeaza reabilitarea termica a blocurilor de locuit, demararea constructiei unei gradinite in zona Morii si a unei sali de sport la Liceul de Arta, realizarea de studii de fezabilitate pentru reabilitarea termica a cladirilor mai multor gradinite, scoli si internate.
Pe lista investitiilor mai sunt cuprinse diverse lucrari de reabilitare a doua cartiere din oras, a unor drumuri, de renovare a cladirii autogarii sau lucrari de incepere a constructiei unei constructii noi care sa gazduiasca piata agroalimentara.
Mehedinti
CJ Mehedinti va cofinanta sase proiecte transfrontaliere de aproximativ 10 milioane de euro: Reabilitarea sectoarelor rutiere Ciresu-Marga si Ciresu-Bunoaica a drumului judetean DJ 607 B, Constructia a cinci centre de informare turistica si a unor foisoare de observatie pentru echipele Salvamont, precum si a Modernizarii stadionului Angelescu din Drobeta Turnu Severin.
Suceava:
Bugetul pentru 2016 este de 382,2 milioane lei, din care aproximativ 260 de milioane lei pentru functionare, iar 121 de milioane lei pentru dezvoltare, ceea ce reprezinta 31% din buget, potrivit primarului Sucevei.
Investitii: Demararea lucrarilor la Sala Polivalenta si investitia de un milion de euro pentru reabilitarea si nocturna Stadionului Areni.
Timisoara
Bugetul local al Timisoarei propus de primarie pentru 2016 este de 278 de milioane de euro.
Cei mai multi bani (350 de milioane de lei) sunt directionati spre Sanatate, din care 25 de milioane de lei merg la construirea noului corp al Spitalului de Copii “Louis Turcanu”, pentru Invatamânt (236,5 milioane de lei), sectiunea Locuinte, Servicii si Dezvoltare va primi 143 de milioane de lei, Cultura recreere, religie are alocati 108 milioane de lei, iar pentru Transporturi au fost prevazuti 218 milioane de lei, 111 milioane de lei pentru continuarea lucrarilor deja incepute si 91 de milioane de lei pentru lucrari noi.
Studiile de fezabilitate pentru ducerea in subteran a liniilor de cale ferata ce traverseaza orasul, pentru realizarea sistemului de jocuri de lumini-apa de pe faleza centrala Flora si pentru amenajarea celor doua golfuri de la capetele Canalului Bega. Lucrarile de largire si modernizare a pasajelor sub calea ferata “Jiul” si “Popa Sapca”, reabilitarea a doua poduri peste Bega, construirea de parcari si amenajari de strazi, finalizarea reabilitarii complete a 12 tramvaie.
Zalau
Municipiul Zalau are, pentru anul 2016, un buget total de 158 milioane de lei. Din acest buget, 27, 3 milioane de lei sunt directionati sectiunii de dezvoltare.
