Comisia Europeana a trimis avize motivate catre 
15 tari ale UE, cerandu-le sa transpuna integral una sau mai multe dintre cele 3 noi directive / norme privind achizitiile publice si concesiunile in dreptul intern (si anume, Directivele 2014/23/CE, 2014/24/CE si 2014/25/CE).
Tarile in cauza sunt: Austria (3 directive), Belgia (3), Bulgaria (1), Croatia (3), Cipru (2), Estonia (3), Finlanda (3), Irlanda (1), Letonia (3) , Lituania (3), Luxemburg (3), Portugalia (3), Slovenia (1), Spania (3) si Suedia (3). Romania nu se afla printre tarile notificate.
Noua legislatie a urmareste sa faca achizitiile publice in Europa mai eficiente, cu reguli mai inteligente si mai multe proceduri electronice. Autoritatile care deja au facut tranzitia eAchizitii au raportat economii intre 5 si 20% din costuri.
Pentru ca tarile UE cheltuiesc mai mult de 1,9 trilioane € pentru achizitii publice in fiecare an, fiecare 5% economisiti ar putea aduce aproape 100 de miliarde €, inapoi la bugetul public. Noile reguli fac mai usoara si mai ieftina participarea intreprinderilor mici si mijlocii la licitatii pentru contractele publice, respectand principiile de transparenta si de concurenta ale UE. Cresterea gradului de transparenta contribuie la sporirea responsabilitatii si ajuta la combaterea coruptiei. De asemenea, normele permit autoritatilor sa utilizeze achizitiile publice pentru a lucra in vederea atingerii obiectivelor politice mai largi, cum ar fi obiective de inovare, de mediu si sociale.
Comisia a trimis un ultim avertisment catre 15 state membre ale UE la 8 decembrie 2016. Aceste tari au 2 luni sa notifice Comisia cu privire la masurile luate in vederea alinierii legislatiei nationale in conformitate cu legislatia UE. In caz contrar, Comisia poate decide, in conformitate cu normele UE, sa se adreseze Curtii de Justitie a Uniunii Europene si sa propuna sanctiuni financiare.
Pentru mai multe informatii, consultati o prezentarea completa a noilor norme ale UE privind achizitiile si concesiunile introdusa la 18 aprilie in 2016.
Sursa: Comisia Europeana
Guvernul a aprobat normele de aplicare a legii 
privind concesiunile de servicii si concesiunile de lucrari (Legea nr. 100/2016), act normativ necesar punerii in aplicare a legislatiei primare in domeniul achizitiilor publice.
Astfel, potrivit hotararii aprobate, procedurile prevazute de Legea privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii care sunt finalizate cu atribuirea unui contract de concesiune vor fi aplicabile doar daca valoarea acestora depaseste pragul de 23.227.215 lei.
Au fost stabilite noi reguli pentru evaluarea documentatiilor de atribuire publicate in SEAP.
ANAP va evalua, inainte de transmiterea spre publicare a invitatiei/anuntului, conformitatea cu legislatia aplicabila in domeniu, cu exceptia caietului de sarcini si a modelului de contract, in masura in care valoarea estimata a concesiunii este egala sau mai mare cu pragul de 23.227.215 lei.
Potrivit actului normativ, atribuirea unui contract de concesiune este rezultatul unui proces de concesionare ce se deruleaza in mai multe etape:
– etapa de planificare, fundamentare si pregatire;
– etapa de organizare a competitiei si atribuirea contractului;
– etapa post atribuire contract, respectiv executarea si monitorizarea implementarii contractului
Normele introduc o noua abordare care trebuie urmata de toate autoritatile in procesul de evaluare a ofertelor, indiferent de procedura de atribuire aleasa. Mai exact, este vorba despre defalcarea acestui proces pe faze ce se finalizeaza cu rapoarte intermediare care sunt comunicate ofertantilor.
Contractele de concesiune de lucrari/servicii a caror valoare este mai mica decat pragul de 23.227.215 lei vor putea fi incheiate prin aplicarea procedurii simplificate. Aceasta se initiaza prin publicarea in SEAP a unei anunt de concesiune simplificat, insotit de documentatia de atribuire aferenta.
Fiecare entitate contractanta va avea obligatia de a de a elabora un studiu de fundamentare a deciziei de concesionare atunci cand intentioneaza sa atribuie un contract de concesiune pe termen lung.
Sursa: Cominicat de presa ANAP
Normele metodologice aferente noului pachet legislativ privind achizitiile publice promovat de Guvern au fost modificate si completate, astfel incat noile prevederi sa inlesneasca accesul IMM -urilor la procedurile de achizitii publice. Masurile asigura in acelasi timp alinierea reglementarilor la principiul tratamentului egal prevazut de Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFEU) si de directivele europene in domeniu.
In luna septembrie Guvernul a adoptat o ordonanta de urgenta (58/2016) care modifica si completa unele acte normative cu impact asupra domeniului achizitiilor publice, in contextul indeplinirii conditionalitatilor ex-ante ce ii revin Romaniei in calitate de stat membru al Uniunii Europene. Au fost aduse, cu aceasta ocazie, modificari Legii 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii. Descarca aici: Ordonanta de urgenta 58/2016
A fost eliminata prevederea prin care IMM-urile beneficiau de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garantia pentru participare si de garantia de buna executie, cerute in achizitiile publice de bunuri, servicii si lucrari. Comisia Europeana a considerat ca aceste facilitati drept masuri care creeaza o discriminare pozitiva fata de operatorii economici care nu au acest statut.
Noul cadru legal in domeniul achizitiilor publice, adoptat in 2016, contine o serie de prevederi care promoveaza accesul IMM-urilor la aceasta piata:
– impartirea pe loturi a contractului de achizitie publica devine regula, autoritatile contractante avand obligatia de a justifica decizia de a nu recurge la atribuirea contractului pe loturi.
– introducerea unui mecanism care sa permita plati directe catre subcontractanti – faciliteaza, indirect, accesul IMM-urilor la piata achizitiilor publice, avand in vedere ca, in multe situatii, subcontractantii sunt IMM-uri.
Noile masuri pentru facilitarea accesului IMM-urilor la procedurile de achiziții publice:
– diminuarea garantiei de participare pe care autoritatile contractante o pot solicita la atribuirea contractelor cu valoare estimata mai mica decat echivalentul in lei a 25 de milioane de euro, caz in care valoarea garantiei de participare nu va putea depasi 1% din valoarea estimata a contractului/acordului ce urmeaza a fi atribuit.
– eliminarea obligatiei operatorilor economici de a prezenta in original instrumentul de garantare prin care a fost constituita garantia de participare.
Instrumentul de garantare trebuie sa prevada ca plata garantiei de participare se va executa neconditionat, respectiv la prima cerere a beneficiarului, pe baza declaratiei acestuia cu privire la culpa persoanei garantate, si se prezinta autoritatii contractante cel mai tarziu la data si ora-limita de depunere a ofertelor.
Guvernul a adus totodata o serie de clarificari privind componenta comisiilor de evaluare, in sensul ca din aceste comisii pot face parte membri apartinand compartimentelor din cadrul entitatii contractante, iar in cazul in care beneficiarul final al contractului/acordului-cadru este o alta entitate contractanta pot face parte din comisie membri apartinand respectivei entitati contractante.
In ceea ce priveste conditiile in care o oferta poate fi respinsa de catre comisia de evaluare ca fiind inacceptabila si neconforma, actul normativ aprobat de Guvern include si cazul in care raspunsul transmis nu clarifica eventualele neconcordante sau nu a depus dovada constituirii garantiei de participare la data limita de depunere a ofertelor.
Sursa: ANAP
Cu termenul limita de transpunere a celor trei 
directive privind achizitiile publice si concesiunile adoptate in urma cu doi ani, se vor aplica noile reguli, schimband profund modul in care statele membre si autoritatile publice cheltuiesc o mare parte din 1,9 trilioane EUR utilizate pentru achizitiile publice europene in fiecare an.
Gratie noilor directive, achizitiile publice in Europa vor deveni mai eficiente si mai inteligente cu reguli mai inteligente si digitalizare. Autoritatile care au facut deja tranzitia la achizitii online / eAchizitii raporteaza economii intre 5% si 20%. Avand in vedere dimensiunea pietei totale de achizitii publice in UE, fiecare 5% economie ar putea reveni in jurul valorii de 100 de miliarde € la bugetul public.
Dar succesul noii legislatii depinde si de punerea efectiv in aplicare in statele membre, precum si disponibilitatea celor 250 000 de cumparatori publici din UE sa valorifice avantajele revolutiei digitale, sa reduca birocratia si sa faca procese de achizitii publice mai eficiente si mai multe “afaceri” in beneficiul tuturor cetatenilor.
Reforma achizitiilor publice a introdus noi elemente in patru domenii principale:
1. Eficienta mai mare, mai achizitii online eAchizitii si participarea mai usoara pentru IMM-uri
Noile reguli, inclusiv o noua declaratie pe propria raspundere electronica pentru ofertanti, deschide calea pentru digitalizarea achizitiilor publice, ceea ce va spori in mod considerabil eficienta sistemului de achizitii publice si va determina economii de miliarde din bani publici.
Prin limitarea cerintelor privind cifra de afaceri si introducerea optiunii de divizare a ofertelor in loturi, este acum mai usor pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri), sa liciteze pentru contracte publice. Mai mult decât atât, noile de declaratii electronice vor beneficia in primul rând IMM-uri.
2. Modernizarea serviciilor publice si de reducerea poverii administrative
Proceduri simplificate pentru autoritatile contractante vor deschide piata achizitiilor publice in UE, vor impiedica politicile de “achizitii nationale” si vor promova libera circulatie a bunurilor si serviciilor. Drept urmare, autoritatile contractante vor obtine o mai buna valoare pentru bani.
O mai mare flexibilitate a noii legislatii include, de asemenea, posibilitatea de a alege cel mai bun raport calitate-pret (valoare pentru bani), deoarece statele membre sunt libere sa elimine pretul drept criteriu unic de atribuire
Pentru a incuraja inovatia in domeniul administratiei publice, autoritatile contractante pot coopera cu o companie (selectionata in cadrul unei proceduri de licitatie competitiva) pentru a dezvolta un produs inovator, care nu exista pe piata.
Noile norme privind concesiunile vor creste concurenta, permitând statelor membre sa obtina o valoare mai buna pentru bani atunci când mobilizarea capitalului privat si know-how-ul pentru a completa resursele publice si pentru a permite noi investitii in infrastructura publica.
3. Abordarea provocarilor societale prin intermediul achizitiilor publice
Prin utilizarea puterii lor de cumparare pentru a alege bunuri responsabile social, autoritatile publice pot stabili un exemplu pozitiv, sa incurajeze intreprinderile sa utilizeze mai mult standarde sociale in gestionarea, productia si furnizarea de servicii.
Noi oportunitati au fost, de asemenea, deschise autoritatilor publice pentru a stimula eco-inovarea prin utilizarea unor noi criterii de atribuire in anunturile de participare, care pun un accent mai mult pe considerente de mediu.
4. Prevenirea coruptiei: Crearea unei culturi a integritatii si a fair-play-ului.
Noile directive au stabilit cadrul adecvat pentru publicarea prealabila a ofertelor, specificatii tehnice clare si impartiale, tratamentul egal al ofertantilor in toate etapele procesului si evaluarea obiectiva a ofertelor.
Noile directive contribuie la prioritatile Comisiei Juncker ale “O piata unica mai profunda si mai echitabila” si “Un nou impuls pentru locuri de munca, crestere economica si investitii”. Mai exact:
Noile norme vor facilita achizitiile publice transfrontaliere si vor favoriza libera circulatie a bunurilor si serviciilor. O mai mare transparenta si proceduri simplificate vor reduce povara administrativa si vor favoriza echitatea si siguranta juridica. Acest lucru va contribui la promovarea unui mediu de consum prietenos afacerilor si o piata unica mai profunda si mai echitabila.
Reguli mai transparente, echitabile si competitive vor duce la oportunitati de afaceri crescute, o concurenta mai mare, va facilita pentru IMM-uri pentru acces-ul pe pietele de achizitii publice, precum si stimularea locurilor de munca, cresterea economica si a investitiilor.
Pachetul de achizitii publice contribuie, de asemenea, la agenda #REFIT a Comisiei pentru o mai buna legiferare. Normele existente au fost simplificate, determinand cresterea eficientei sistemului european de achizitii publice.
Aflati mai multe despre reforma achizitiilor publice: Reducerea sarcinii administrative, imbunatatirea accesului IMM-urilor, prevenirea coruptiei si permiterea considerentelor sociale si de mediu
Directiva cu 2014/24 / UE privind achizitiile publice
Directiva 2014/23 / UE privind atribuirea contractelor de concesiune
Sursa: Comisia Europeana
Uniunea Europeana a introdus noi norme privind achizitiile publice, care vor simplifica procedurile pentru administratiile publice si companii, promovarea unei economii mai punct de vedere social si responsabil fata de mediu, cat si la prevenirea coruptiei si cresterea transparentei.
18 aprilie este data la care toate statele membre ale UE sunt obligate sa aiba o legislatie in vigoare pentru punerea in aplicare a acestor norme.
Noile reguli vor face, pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri), mai usoara si mai ieftina participarea la licitatii publice, va asigura cea mai buna valoare pentru bani pentru achizitii publice si va respecta principiul transparentei si concurentei in UE. De asemenea, ele permit considerente de mediu si sociale, precum si aspectele legate de inovare, care trebuie luate in considerare la atribuirea contractelor de achizitii publice, astfel incat achizitiile publice sa incurajeze progresele in functie de anumite obiective de politica publica. Normele revizuite pentru peste 250 000 de autoritati publice contractante sunt destinate sa deschida piata UE de achizitii publice pentru concurenta, sa previna politicile de “achizitii nationale” si sa promoveze libera circulatie a bunurilor si serviciilor.
Simplificarea participarii IMM-urilor
Autoritatile contractante vor fi incurajate sa imparta contracte mari in parti mai mici, permitand companiilor mai mici sa participe la licitatii mari. Normele prin care erau excluse societatile mai mici de la participarea la licitatii pe baza cifrelor de afaceri anuale au fost relaxate. Noile reguli limiteaza posibilele cerinte privind cifra de afaceri la doar de doua ori valoarea contractului, care ar trebui sa elimine obstacolele din calea participarii IMM-urilor.
Furnizarea de documente juridice si conturi in diferite formate si limbi, doar pentru a dovedi eligibilitatea pentru o oferta este o povara disproportionata pentru intreprinderile mici.
Documentul european de achizitie unic (DEAU) reduce considerabil povara administrativa pentru intreprinderi, permitandu-le sa declare electronic ca indeplinesc conditiile necesare pentru a participa la o procedura de achizitii publice. Numai ofertantul selectat va trebui sa furnizeze documente complete, dar in viitor, chiar si aceasta obligatie ar putea fi inlaturata de indata ce probele pot fi conectate electronic la bazele de date nationale.
Promovarea unei economii mai responsabile
Noile reguli considera o viziune mai holistica a valorii pentru bani. Nu este doar o chestiune de minimizare a costurilor, dar si ce altceva se poate realiza prin achizitii publice. Normele permit organismelor publice sa promoveze incluziunea sociala, inovatia, precum si sa asigure conformitatea atribuirii contractelor de licitatie, cu toate regulile si obligatiile relevante (fie ele la nivel national, UE sau la nivel international). Autoritatile publice pot oferi acum stimulente companiilor in vederea dezvoltarii de produse si servicii responsabile social. Atribuirea unui contract nu va mai depinde doar de pret ; o companie care se angajaza sa ajute integrarea persoanelor dezavantajate, de exemplu, si-ar putea creste sansele de reusita.
Autoritatile contractante pot restrictiona acum unele proceduri de licitatie pentru toate tipurile de intreprinderi sociale in cazul in care cel putin 30% dintre angajatii sunt dezavantajati. Acest lucru inseamna ca “atelierele protejate” sau intreprinderi sociale al caror scop principal este de a integra persoanele dezavantajate la locul de munca pot avea mai multe sanse sa obtina contracte pe care s-ar putea sa nu fi fost in masura sa le obtina, in conditii normale de concurenta. Cu toate acestea, autoritatile contractante nu vor fi obligate sa utilizeze noile posibilitati de promovare a bunurilor responsabile din punct de vedere social, servicii si lucrari, nici nu sunt obligate sa externalizeze furnizarea de servicii pe care doresc sa le realizeze intern.
Autoritatile publice pot, de asemenea, sa incurajeze eco-inovarea prin utilizarea unor noi criterii in anunturile de contract, care pun accent mai mult pe considerente de mediu. Ele pot solicita ofertantilor nu numai sa se conformeze obligatiilor de mediu, dar, de asemenea, sa livreze marfuri care indeplinesc cerinte ecologice. In acest fel, companiile pot aduce o contributie importanta la consumul si productia durabile.
Prevenire a coruptiei
Cheltuielile cu achizitii publice reprezinta aproximativ 14% din PIB-ul UE in fiecare an si implica peste 250 000 de autoritati publice. Cu toate acestea, ea pot fi un magnet pentru coruptie, si nici o tara din UE este imuna. Noile norme se vor asigura ca banii contribuabililor nu se pierd prin introducerea unor garantii mai puternice pentru proceduri solide, prevenind coruptia. Mai multa eficienta duce la economii de miliarde din bani publici – o crestere de doar 1% a eficientei va duce la economii de 20 de miliarde €! Masurile includ:
– definire la nivelul UE a “conflictelor de interese” ceea ce face mai usoara identificarea si gestionarea cazurilor de frauda si conflicte de interes;
– o cerinta pentru cumparatorii publici sa faca publica orice informatie furnizata unei societati implicate intr-o oferta anterioara, catre toate celelalte societati participante;
– excluderea companiilor in cazul in care se constata ca au influentat in mod nejustificat procesul de luare a deciziilor sau au facut declaratii false;
– clarificarea si simplificarea normelor privind modificarea contractelor in perioada post-atribuire pentru a elimina orice dubiu cu privire la posibila situatie de coruptie;
– raportare crescuta pentru explicarea deciziilor si neregulilor atat din partea autoritatilor nationale cat si a Comisiei Europene;
– o mai mare utilizare a instrumentelor electronice si a unor proceduri mai simple (achizitiile publice electronice, cadrul legal dedicat pentru contracte de concesiune, formular standard de declaratie pentru ofertanti).
Achizitiile publice electronice: reducerea poverii administrative si cresterea transparentei
Achizitiile publice sunt in prezent in tranzitie spre achizitiile publice electronice. Acest lucru este de asteptat sa continue pana in Octombrie 2018, atunci cand depunerea electronica va deveni obligatorie pentru toate tipurile de achizitii publice. Tranzitia va simplifica intregul ciclu de achizitii pentru intreprinderi si cumparatori publici.
Scopul pe termen lung este un sistem european integrat de achizitii publice electronice care sa reuneasca serviciul DUAE si instrumentul e-Certis, care ajuta participantii sa identifice si sa compare diferite certificate solicitate in cadrul procedurilor de achizitii publice in intreaga UE. Acest nou sistem face, de asemenea, utilizarea unor tehnici moderne si simple, de achizitii publice, cum ar fi cataloage electronice, licitatii electronice si sisteme dinamice de achizitie.
Desigur, succesul noii legislatii depinde si de punerea sa efectiva in aplicare in statele membre, precum si gradul de pregatire a achizitorilor publici din UE pentru a valorifica avantajele revolutiei digitale, a reduce birocratia si a face procese de achizitii publice mai eficiente si mai prietenoase cu mediul de afaceri in beneficiul tuturor cetatenilor.
Afla mai multe
Noi norme privind achizitiile publice si a contractele de concesiune
Directiva cu 2014/24 / UE privind achizitiile publice
Directiva cu 2014/25 / UE privind achizitiile efectuate de entitatile care opereaza in sectoarele apei, energiei, transporturilor si serviciilor postale.
Sursa: Comisia Europeana
Ministerul Finantelor Publice, prin Agentia Nationala pentru Achizitii Publice (ANAP), organizeaza o serie de consultari publice pe marginea proiectului de Norme metodologice la Legea achizitiilor publice (clasice) la care sunt invitate sa participe toate partile interesate. In acest context, vor fi organizate sesiuni de dezbateri, avand urmatorul calendar:
- 27 Ianuarie. Grup tinta: In principal, autoritati contractante. Vor fi invitate autoritatile centrale, companiile de stat, asociatiile relevante ale autoritatilor locale. Pentru aceasta dezbatere se vor putea inregistra si orice alte entitati ce se incadreaza in categoriile mentionate mai jos.
Inscrierea, prin completarea acestui formular: http://goo.gl/forms/20iNRKZuHW
Vor mai urma:
- 28 Ianuarie. Grup tinta: Mari investitori straini si romani (structuri reprezentative, precum asociatii profesionale, camere de comert) si ambasade.
- 03 Februarie: Grup tinta: IMM-uri, societatea civila, organizatii profesionale ale expertilor, mediul academic. Pentru aceasta dezbatere se vor putea inregistra si orice alte entitati ce se incadreaza in categoria mentionata
- 10 Februarie: Grup tinta: Institutii de control si alte institutii relevante din sistem.
Pentru aceste trei dezbateri, vor fi transmise invitatii si vor fi publicate formulare de inregistrare in perioada urmatoare.
Locatia consultarilor va fi comunicata prin email celor care se inregistreaza prin intermediul formularului mentionat.
Proiectul norme metodologice de aplicare a legii privind achizitiile publice a fost publicat la data de 15 ianuarie 2016.
In urma sesiunilor de consultari, ANAP va centraliza toate propunerile/sugestiile primite, acestea vor fi integrate in proiect si, ulterior, va mai fi publicata o versiune consolidata a proiectului. Si aceasta, la randul ei, va fi supusa unei etape de consultari publice – cea prevazuta de Legea nr. 52/2003 a transparentei decizionale.
Persoanele interesate sa formuleze propuneri si/sau observatii cu privire la continutul acestui proiect le pot trimite in format electronic, la adresa de e-mail transparenta.decizionala@anap.gov.ro
Sursa: Biroul de Presa ANAP
Elemente de noutate aduse de proiectul de norme metodologice de aplicare a Legii privind achizitiile publice
1. Strategia de contractare (Art. 11 din proiect) aduce o schimbare importanta in abordarea procesului de achizitie publica, impartind acest proces in trei etape;
2. Detalierea regulilor de calcul a valorii estimate a achizitiei (art. 18 din proiect): Autoritatea contractanta alege modalitatea de achizitie in functie de urmatoarele aspecte:
a) Valoarea estimata a tuturor achizitiilor cu acelasi obiect, cu obiect similar sau al caror obiect fac parte din aceeasi clasa CPV, conform Regulamentului CE nr.213/2008 din 28 noiembrie 2007, pe care autoritatea contractanta intentioneaza sa le realizeze in cursul unui an bugetar;
b) Complexitatea contractului/acordului cadru ce umeaza a fi atribuit;
c) Indeplinirea conditiilor specifice de aplicarea a anumitor modalitati de atribuire. In sensul prevederilor art. 11 alin. (2) din lege, autoritatea contractanta are obligatia ca, la alegerea modalitatii in care se va derula procesul de atribuire a contractului de achizitie publica, sa se raporteze la valoarea estimata cumulata a produselor, serviciilor si lucrarilor care pot fi considerate similare sau care se incadreaza in aceeasi clasa CPV.
3. Detalierea modalitatilor de consultare a pietei (art. 20 din proiect);
4. Detalierea unor aspecte legate de documentatia de atribuire–fisa de date si documentele suport (art. 22 din proiect);
5. Evaluarea ex-ante a documentatiei de atribuire –noi reguli (art. 25 din proiect);
6. Explicitarea criteriilor de atribuire „calitate -pret” si „costul cel mai scazut” (art. 31 si 32 din proiect);
7. Procedurile desfasurate integral prin mijloace electronice (on -line) devin regula pentru toate tipurile de proceduri – detalii pot fi gasite in Sectiunea a 4-a –„Derularea procedurilor de atribuire”;
8. Procedura simplificata (art. 106-113);
9. O noua abordare ce trebuie urmata de autoritatile contractante in procesul de evaluare a ofertelor;
10. Nu mai exista o regula rigida cu privire la ce inseamna pret neobisnuit de scazut.
Proiect norme metodologice de aplicare a legii privind achiziţiile publice – publicat la data de 15 ianuarie 2016
