Licitatie – Consiliul Judetean Caras Severin, organizeaza licitatie pentru Delegarea serviciilor de operare a centrului de management intregrat al deseurilor Lupac si a statiilor de transfer din judetul Caras Severin.
Descriere: Delegarea gestiunii activitatii privind transportul deseurilor de la statiile de transfer Bozovici, Otelul Rosu, Pojejena, Oravita, Baile Herculane la CMID, operarea si administrarea CMID si a statiilor de transfer.
Vocabularul comun privind achizitiile (CPV)
90531000-8 – Servicii de gestionare a rampelor de gunoi;
90500000-2 – Servicii privind deseurile menajere si deseurile;
90512000-9 – Servicii de transport de deseuri menajere;
90513000-6 – Servicii de tratare si eliminare de deseuri menajere si deseuri nepericuloase.
Cantitatea sau domeniul global (incluzand, dupa caz, loturile si optiunile):
Delegarea gestiunii activitatii de operare si administrare a depozitului conform de la Lupac, transportul deseurilor de la statiile de transfer Bozovici, Otelul Rosu, Pojejena, Oravita, Baile Herculane si de la statia de sortare Lupac la depozitul conform; delegarea operarii si administrarii Statiei TMB de la Lupac – Proiect „Sistem integrat de management al deseurilor in judetul Caras Severin
Valoarea estimata fara TVA 111.881.298 lei.
Criterii de atribuire: Pretul ofertei 30.00 Costul de operare 70.00
Descarcati AICI, documentatia de participare la licitatie.
Asigurati-va ca Nu pierdeti contracte atribuite prin licitatii publice, inclusiv cele cu finantare europeana, Apelati la Serviciul de Monitorizare: www.licitatie-publica.ro (peste 2500 de Surse de licitatii publice), Zilnic, pe Email-ul dvs.
Vezi licitatii asemanatoare:
Aeroportul International Avram Iancu Cluj R.A. a atribuit contractul pentru licitatia organizata pentru Servicii de paza si protectie pentru obiectivul Aeroportul International Avram Iancu Cluj RA.
Clasificare CPV (vocabularul comun privind achizitiile)
79713000-5 – Servicii de paza;
79714000-2 – Servicii de supraveghere;
79715000-9 – Servicii de patrulare.
Valoarea totala finala a contractului sau a contractelor: 7.999.990 lei
ATRIBUIREA CONTRACTULUI
Contract nr: 18 Denumirea: Servicii de paza si protectie pentru obiectivul Aeroportul International Avram Iancu Cluj R.A.
Data atribuirii contractului 01.02.2016
Numarul de oferte primite 7
Numarul de oferte admisibile 4
Numele si adresa operatorului economic caruia i-a fost atribuit contractul:
SISTEME DE SECURITATE SCUTUL NEGRU
Adresa postala: STR TELEORMAN 32, Localitatea: Cluj-Napoca, Cod postal: 400573, Romania, Tel. +40 0728129701.
Informatii privind valoarea contractului:
Estimarea initiala a valorii contractului: Valoarea: 11742522.48 lei Fara TVA
Valoarea totala finala a contractului: Valoarea: 7999990.00 lei Fara TVA
Asigurati-va ca Nu pierdeti contracte atribuite prin licitatii publice, inclusiv cele cu finantare europeana, Apelati la Serviciul de Monitorizare: www.licitatie-publica.ro (peste 2500 de Surse de licitatii publice), Zilnic, pe Email-ul dvs.
Vezi licitatii asemanatoare
Primaria municipiului Baia Mare, organizeaza licitatie pentru Reabilitare Piata Revolutiei Baia Mare.
Descriere licitatie :
Se solicita oferta pentru executia lucrarii privind Reabilitare Piata Revolutiei în municipiul Baia Mare, judetul Maramures.
Informatii generale:
Terenul analizat are cu 0 suprafata aprox. de 20.281,60mp are 0 forma dreptunghiulara sl in prezent are functiunea de piata publica. Se invecineaza la Nord cu frontul de locuinte colective de pe str. Gheorghe Sincai, la Est cu cladirea societatii Remin S.A, la Sud cu frontul de locuinte colective de pe str. 22 Decembrie, si la Vest de str. Culturii. Amplasamentul este traversat pe latura de Nord de str. Gheorghe Sincai si pe latura de Sud de str. 22 Decembrie.
Obiectul achizitiei:
Se propune realizarea unor lucrari de amenajare Piata Revolutiei cu functiunea de piata publica si a zonelor adiacente:
– pavarea pietei, strazilor, trotuarelor si remodelarea spatiilor verzi;
– schimbarea si suplimentarea mobilierului urban;
– reconfigurarea strazilor si parcarilor;
– refacera fantanii din dreptul Hotelului Rivulus;
– construirea de noi fantani;
– devieri de conducte existente;
– utilitati aferente noului obiectiv.
– terenul este strabatut de mai multe retele edilitare, fara implicatii sau restrictii impuse, dat fiind tipul de interventle propus prin protect;
– modul de asigurare a utilltatilor: din retelele publice existente in zona.
Interventia presupune tratarea vegetatiei pe zone si pe palete de culori in functie de anotimpuri, generand un spectacol dinamic si divers in cadrul peisajului urban.
Procentul de spatiu verde propus va fi la fel cu cel existent iar tipul de plantatii printr-o varietate de patru specii (una existenta si trei noi) sunt alese in asa fel incat si anotimpurile.
Organizarea de santier
Lucrarile de executie se vor desfasura numai in limitele incintei detinute de titular si vor afecta temporar domenlul public.
Valoare estimata (inclusiv cheltuieli diverse si neprevazute): 12.754.511,34 lei (fara T.V.A.), respectiv 2.814.322,89 euro (fara T.V.A.), la cursul BNR din data de 21.01.2016 (1 euro = 4,5320 lei).
Din care: • Valoarea estimata (fara cheltuieli diverse si neprevazute): 12.082.790,00 lei (fara T.V.A.), respectiv 2.666.105,47 euro (fara T.V.A.), la cursul BNR din data de 21.01.2016 (1 euro = 4,5320 lei); • Valoarea estimata a cheltuielilor diverse si neprevazute: 671.721,34 lei (fara T.V.A.), respectiv 148.217,42 euro (fara T.V.A.), la cursul BNR din data de 21.01.2016 (1 euro = 4,5320 lei); • Ponderea cheltuielilor diverse si nepravazute: 5,68% (se aplica la valoarea cheltuielilor prevazute conform H.G. nr. 28/2008).
CPV: 45200000-9 – Lucrari de constructii complete sau partiale si lucrari publice.
Data limita de depunere a ofertelor: 15.03.2016
Pentru detalii, descarcati documentatia de participare AICI.
Asigurati-va ca Nu pierdeti contracte atribuite prin licitatii publice, inclusiv cele cu finantare europeana, Apelati la Serviciul de Monitorizare: www.licitatie-publica.ro (peste 2500 de Surse de licitatii publice), Zilnic, pe Email-ul dvs.
Vezi licitatii asemanatoare:
Primaria Municipiului Braila, organizeaza licitatie pentru concesionare – Delegarea de gestiune prin concesionare a sistemului de iluminat public municipiul Braila.
Descrierea succinta a contractului de concesionare:
– intocmirea documentatiei tehnice pentru realizarea tuturor lucrarilor de investitii conform legislatiei in vigoare;
– întretinerea si mentinerea în funtiune a sistemului de iluminat public;
– modernizarea echipamentelor ce deservesc sistemul de iluminat public constand in montarea a minim 9224 aparate de iluminat stradale si minim 3435 aparate de iluminat ornamentale;
– modernizarea a minim 79 puncte de aprindere;
– extinderea retelelor si echipamentelor ce deservesc sistemul de iluminat public, constand din 600 stalpi metalici zincati cu inaltimea de 8-10 m si 400 stalpi ornamentali cu inaltimea de 4 m cu retelele aferente;
– realizarea iluminatului arhitectural (pentru cele 7 obiective precizate in Caietul de sarcini);
– implementarea sistemului de telegestiune;
– realizarea iluminatului festiv (cu ocazia Sarbatorilor de Craciun, de Paste si Zilele municipiului, pe durata concesiunii).
Vocabularul comun privind achizitiile (CPV):
45310000-3 – Lucrari de instalatii electrice;
50232100-1 – Servicii de intretinere a iluminatului public;
71323100-9 – Servicii de proiectare a sistemelor de energie electrica.
Valoarea estimata fara TVA: 58.057.159.36 lei
Criterii de atribuire:
Pretul ofertei 60.00 Reducerea consumului de energie electrica a sistemului de iluminat, rezultata in urma lucrarilor de modernizare, conform prevederiilor din caietul de sarcini 40.00.
Termenul limita pentru depunerea candidaturilor: 19.04.2016
Asigurati-va ca Nu pierdeti contracte atribuite prin licitatii publice, inclusiv cele cu finantare europeana, Apelati la Serviciul de Monitorizare: www.licitatie-publica.ro (peste 2500 de Surse de licitatii publice), Zilnic, pe Email-ul dvs.
Vezi licitatii asemanatoare
Economie – Conferinta organizata de Reprezentanta Comisiei Europene in Romania, in parteneriat cu Ministerul Finantelor Publice, a lansat in 9 martie „Raportul de tara pentru Romania”, publicat de Comisia Europeana in data de 26 februarie 2016.
Urmatorul pas dupa publicarea raportului este transmiterea, de catre autoritatile romane, a Programului National de Reforma si a Programului de Convergenta.
Rezumat Raportul de tara pentru Romania
Raportul evalueaza economia Romaniei prin prisma analizei anuale a cresterii pentru 2016 efectuate de Comisia Europeana, care a fost publicata la 26 noiembrie 2015. Analiza recomanda sa se aiba in vedere trei prioritati pentru politica economica si sociala a UE in 2016: relansarea investitiilor, continuarea reformelor structurale menite sa modernizeze economiile statelor membre si adoptarea unor politici bugetare responsabile. In acelasi timp, Comisia a publicat Raportul privind mecanismul de alerta, care a initiat cea de a cincea runda anuala a procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. Raportul privind mecanismul de alerta a identificat Romania ca fiind o tara care necesita un alt bilant aprofundat.
Cresterea economica a fost semnificativa in ultimii trei ani, aceasta largindu-si treptat baza. In urma crizei financiare din 2009, economia Romaniei s-a stabilizat cu sprijinul programelor de asistenta financiara UE-FMI. Incepand din 2013, aceasta s-a extins puternic, motoarele cresterii trecand, treptat, de la exporturile nete la cererea interna. Consumul privat si-a revenit la nivelul maxim de dupa 2008, pe fondul cresterii veniturilor disponibile ale gospodariilor, fiind impulsionat de majorarea puternica a salariilor si de inflatia negativa. Investitiile s-au redresat mai incet, insa s-au apropiat de ratele de crestere din perioada anterioara crizei. Pe de alta parte, cererea interna solida incurajeaza importurile, insa deficitul de cont curent s-a marit doar marginal in anul precedent, intrucat cotele de piata ale exporturilor au continuat sa creasca, in special in sectorul serviciilor. Se asteapta ca stimulentele fiscale sa impulsioneze cresterea peste potential a PIB-ului real in perioada 2016-2017. Aceste masuri, combinate cu accelerarea cresterii salariilor, vor adauga si mai multa presiune asupra cererii interne, care este deja solida. In acelasi timp, masurile de politica referitoare la partea de oferta a economiei, cum ar fi investitiile in inovare si in infrastructura sau imbunatatirile aduse mediului de afaceri si administratiei publice, raman limitate. Principala provocare va fi aceea de a asigura o crestere economica echilibrata si durabila in viitor.
Piata fortei de munca se restrange, pe fondul unei cresteri economice solide. Rata somajului a fost in general stabila, situandu-se sub 7 %, si se asteapta ca aceasta sa scada intr-o oarecare masura in urmatorii doi ani. Rata de ocupare a fortei de munca a crescut si se preconizeaza ca aceasta isi va mentine tendinta ascendenta, cresterea concentrandu-se in sectoarele cu o valoare adaugata ridicata. Cu toate acestea, emigratia puternica, inclusiv a lucratorilor cu inalta calificare, combinata cu imbatranirea populatiei, reprezinta o provocare pentru sprijinirea unei economii competitive. Reducerea din 2014 a contributiilor la sistemul de asigurari sociale a sprijinit limitarea, pana acum, a costurilor unitare ale muncii, insa acestea pot sa depaseasca productivitatea muncii in viitor, deoarece piata fortei de munca se restrange.
Finantele publice au fost stabile in 2015, dar se prevede o deteriorare a acestora ca urmare a cresterii cheltuielilor si a reducerii TVA-ului si a altor taxe. Romania si-a atins, in 2014, obiectivul pe termen mediu, si anume un deficit de 1 % din PIB in termeni structurali. In 2015, imbunatatirea colectarii impozitelor i-a permis Romaniei sa isi mentina obiectivul pe termen mediu, in pofida unor derapaje in materie de cheltuieli. Cu toate acestea, se preconizeaza ca noile reduceri fiscale din 2016 si 2017, precum si cresterea salariilor din sectorul public vor majora deficitul la 3¾ % din PIB pana in 2017. Se asteapta ca datoria publica sa creasca la peste 40 % in aceeasi perioada.
Odata cu finalizarea programului de asistenta financiara, increderea pietei se va baza pe mentinerea stabilitatii sectorului financiar si pe punerea in aplicare a unei politici bugetare si a unor reforme structurale durabile. Al treilea program consecutiv de asistenta privind balanta de plati pentru Romania (2013-2015) s-a incheiat in luna septembrie. Avand in vedere platile efectuate in cadrul primului program (2009-2011), Romania va face obiectul unei supravegheri post-program pana in primavara anului 2018, cand se estimeaza ca 70 % din imprumutul acordat de Uniunea Europeana va fi rambursat. Mentinerea unor conditii de piata favorabile si a unor perspective de crestere echilibrate, precum si promovarea unor rezultate pozitive pe plan social si pe piata muncii sunt corelate cu punerea in aplicare a unor reforme structurale pentru a imbunatati competitivitatea, ocuparea fortei de munca si coeziunea sociala.
Romania a realizat progrese limitate in ceea ce priveste punerea in aplicare a recomandarilor specifice fiecarei tari din 2015. Cel de al treilea program de asistenta financiara pentru balanta de plati (2013-2015) s-a incheiat in septembrie 2015, fara a se fi finalizat bilantul. Romania si-a mentinut obiectivul pe termen mediu in 2015, dar se preconizeaza ca se va abate in mod semnificativ de la acesta in 2016 si 2017. S-au realizat progrese limitate in domeniul respectarii obligatiilor fiscale. Nu s-a inregistrat niciun progres in ceea ce priveste egalizarea varstei de pensionare pentru barbati si pentru femei. S-au realizat progrese limitate in privinta asigurarii faptului ca Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca dispune de personalul adecvat, a consolidarii masurilor active de pe piata fortei de munca si a reducerii fenomenului de parasire timpurie a scolii. S-au inregistrat unele progrese in ceea ce priveste furnizarea si calitatea educatiei si a ingrijirii pentru copiii prescolari, in special pentru copiii in varsta de peste trei ani. S-au realizat progrese limitate in ceea ce priveste imbunatatirea stabilirii salariului minim si introducerea venitului minim de incluziune. Progresele inregistrate in urmarirea strategiei nationale in materie de sanatate pentru perioada 2014-2020 au fost mixte. S-au inaintat parlamentului amendamente la proiectul de lege privind reformarea guvernantei corporative a intreprinderilor publice, dar acestea nu au fost inca supuse dezbaterii.
In ceea ce priveste progresele realizate in atingerea obiectivelor nationale din cadrul Strategiei Europa 2020, Romania a obtinut rezultate bune in urmatoarele domenii: emisii de gaze cu efect de sera, energii din surse regenerabile, eficienta energetica, invatamant tertiar, precum si in ceea ce priveste reducerea numarului de persoane care sunt expuse riscului de saracie sau de excluziune sociala. Este insa necesar sa se depuna mai multe eforturi in privinta ratei de ocupare, a intensitatii cercetarii si dezvoltarii si a parasirii timpurii a scolii.
Principalele constatari ale bilantului aprofundat cuprinse in prezentul raport de tara si provocarile conexe in materie de politica sunt urmatoarele:
· Vulnerabilitatile aferente pozitiei externe s-au redus in contextul unei cresteri economice puternice, iar economia Romaniei devine mai rezistenta. Acest fapt este confirmat de imbunatatirea semnificativa, incepand din 2012, a pozitiei investitionale internationale nete, de reechilibrarea sustinuta a contului curent si de cresterile cotelor de piata ale exporturilor.
· Pozitia investitionala internationala neta urmeaza sa se imbunatateasca in continuare. Pot aparea provocari in 2016 si 2017, cu accelerarea cresterii importurilor ca urmare a unei cereri interne sporite ca raspuns la stimulentele fiscale. Chiar si in acest caz, se preconizeaza insa ca deficitul de cont curent va ramane sub control, situandu-se sub 3 % din PIB. Competitivitatea prin costuri a fost restabilita in perioada de dupa 2010, dar pot reaparea presiuni in cazul in care accelerarea actuala a cresterii salariilor este sustinuta si depaseste castigurile in materie de productivitate. Consolidarea competitivitatii care nu se bazeaza pe costuri in vederea sprijinirii tranzitiei catre o economie cu o valoare adaugata mai ridicata reprezinta o alta provocare.
· Riscurile generate de initiativele legislative nationale care ameninta stabilitatea sectorului financiar au crescut. O evaluare a bilantului si un test de rezistenta in sectorul asigurarilor au fost finalizate in iulie 2015. O evaluare a calitatii activelor si un test de rezistenta au fost lansate in sectorul bancar. Printre alte eforturi de consolidare a increderii in piata, au fost puse in aplicare masuri eficace de reducere a creditelor neperformante. In pofida acestor evolutii pozitive si a prezentei unor rezerve de capital si de lichiditati in ansamblu satisfacatoare, unele initiative legislative nationale ar putea spori vulnerabilitatea sectorului bancar. Deosebit de importante in acest context sunt hotararile judecatoresti pronuntate in ceea ce priveste punerea in aplicare a legii privind clauzele contractuale abuzive („clauzele abuzive”) si a legii privind darea in plata. Aplicarea retroactiva a legii privind darea in plata pentru stocul existent de imprumuturi, astfel cum se prevede in forma actuala a acestei legi, poate constitui o provocare pentru mai multe institutii de credit si poate antrena, in viitor, o activitate de creditare mai redusa. Legea este inca in stadiu de proiect, intrucat a fost trimisa inapoi de catre presedinte parlamentului spre reexaminare. Daca va fi adoptata din nou de catre parlament in forma sa originara, legea privind darea in plata poate genera un risc sistemic pentru intregul sector bancar, cu riscuri pentru stabilitatea sectorului financiar si cu implicatii asupra intregii economii.
· O politica bugetara expansionista intr-un mediu de crestere puternica reprezinta o sursa de ingrijorare. Cresterea economica puternica din 2015 a fost consolidata prin reduceri fiscale si cresteri salariale in sectorul public. Acestea au fost hotarate in mod ad-hoc si au fost aprobate in afara procesului bugetar, fara a se prevedea finantarea lor, conform legislatiei nationale. Noi masuri bugetare expansioniste au intrat in vigoare din ianuarie 2016, mai multe fiind planificate pentru anul 2017. Se estimeaza ca deficitul finantelor publice va creste de peste trei ori ca procent din PIB in numai doi ani. Acest lucru submineaza consolidarea bugetara care a fost realizata treptat in ultimii ani si indica faptul ca nu s-a aplicat in mod eficace cadrul bugetar pentru a se asigura sustenabilitatea finantelor publice. In acelasi timp, cresterea potentiala este limitata de planificarea si coordonarea ineficienta a investitiilor publice, de cea mai scazuta rata de absorbtie a fondurilor UE, de un mediu de afaceri nefavorabil, de o intensitate scazuta a cercetarii si dezvoltarii si de reforme structurale prelungite, inclusiv in ceea ce priveste intreprinderile de stat. Expansiunea bugetara, care stimuleaza in primul rand consumul intern in contextul unei cresteri economice deja solide, fara luarea unor masuri suplimentare ce vizeaza oferta, ar putea antrena noi dezechilibre interne si externe.
Alte aspecte economice cruciale analizate in cadrul prezentului raport care semnaleaza existenta unor provocari specifice pentru economia Romaniei sunt urmatoarele:
· Eficacitatea si eficienta administratiei publice sunt limitate, iar mediul de afaceri s-a imbunatatit foarte putin. Gestionarea inconsecventa a resurselor umane si financiare diminueaza capacitatea administratiei publice de a elabora si de a pune in aplicare politicile in mod strategic si coordonat. In pofida faptului ca au fost intreprinse masuri importante de combatere a coruptiei, acest fenomen reprezinta in continuare o problema sistemica. Independenta sistemului judiciar si respectarea hotararilor judecatoresti se confrunta in continuare cu provocari. Complexitatea procedurilor administrative, volatilitatea politicilor fiscale si utilizarea pe scara larga a ordonantelor de urgenta ale guvernului creeaza incertitudine si ingreuneaza adoptarea deciziilor in materie de investitii. Accesul intreprinderilor mici si mijlocii la finantare ramane limitat. Rata mare de evaziune fiscala si munca fara forme legale reduc veniturile fiscale si denatureaza economia. In ciuda faptului ca s-au inregistrat unele progrese, sistemul de achizitii publice este in continuare ineficient.
· Conditiile de pe piata muncii au fost prielnice, insa persista probleme de natura structurala. Rata somajului este scazuta, iar rata ocuparii fortei de munca a crescut, desi se situeaza inca sub media UE. Institutiile de pe piata muncii, inclusiv dialogul social si serviciul public pentru ocuparea fortei de munca, nu functioneaza in mod corespunzator. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca nu ofera inca servicii adaptate si personalizate, nici celor aflati in cautarea unui loc de munca si nici angajatorilor. Grupurile vulnerabile au un acces limitat la piata fortei de munca. Procentul de tineri care nu sunt incadrati profesional si nu urmeaza niciun program educational sau de formare se situeaza peste media UE, iar masurile de sensibilizare adaptate menite sa ii ajute sa intre pe piata fortei de munca raman limitate. Rata de parasire timpurie a scolii este ridicata, in special in cazul romilor si al populatiei rurale. Programele de prevenire si de remediere sunt limitate. In ceea ce priveste educatia si formarea profesionala, exista in continuare probleme in materie de calitate, iar participarea la programele educationale destinate adultilor este foarte scazuta.
· Eficacitatea sistemului de protectie sociala si a sistemului de sanatate este limitata. Nivelul saraciei si al excluziunii sociale este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeana, in special in randul copiilor si al romilor. Transferurile sociale au un impact limitat asupra reducerii saraciei, iar prestarea de servicii sociale este insuficienta. Gradul scazut de adecvare a prestatiilor sociale este obstructionat si de lipsa unui mecanism de ajustare coerent. Progresele inregistrate in ceea ce priveste activarea si integrarea pe piata muncii a beneficiarilor de asistenta sociala au fost limitate. Nu s-a reusit inca egalizarea varstei de pensionare pentru barbati si pentru femei. Rezultatele in materie de sanatate raman nesatisfacatoare, ca urmare a accesului limitat la serviciile de asistenta medicala, a utilizarii ineficiente a resurselor publice si a coruptiei larg raspandite. Platile informale reprezinta o practica raspandita si exista o dependenta excesiva de serviciile medicale spitalicesti.
· Zonele rurale se confrunta cu provocari specifice, cum ar fi utilizarea foarte deficitara a capitalului uman si existenta unor „insule” de saracie si de excluziune sociala adanc inradacinate. Agricultura, care este ocupatia tipica in zonele rurale, reprezinta 29 % din totalul locurilor de munca din Romania, insa numai 5 % din PIB. O mare parte din forta de munca rurala lucreaza in agricultura de subzistenta sau de semisubzistenta, asociata cu munca informala sau cu munca familiala neremunerata, cu o productivitate scazuta si cu saracia. Zonele rurale se confrunta cu o multitudine de dificultati legate de educatie, sanatate, incluziune sociala, infrastructura de baza, diversificarea locurilor de munca, emigratie si imbatranirea populatiei.
In cursul lunii mai 2016, pe baza documentelor sus-mentionate si a analizei cuprinzatoare din Raportul de tara, Comisia Europeana va emite recomandarile specifice de tara pentru Romania privind politicile economice.
Conferinta este organizata in cadrul evenimentelor dedicate Semestrului European, instrumentul de coordonare a politicilor nationale. Acest proces culmineaza cu publicarea recomandarilor Comisiei Europene pentru politicile economice romanesti, in luna mai a fiecarui an.
Descarcati de AICI, Ramortul complet de tara pentru Romania.
Sursa: Comisia Europeana
ANAP a publicat la sectiunea Legislatie Nationala urmatoarele acte legislative:
ARTICOL UNIC
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
1. La articolul 21, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Art. 21.-
(1) Autoritatea contractanta are obligatia de a utiliza mijloace electronice pentru derularea procedurilor de atribuire prevazute la Art. 18, precum si pentru achizitia directa, astfel:
- a) in anul 2016, cel putin 60% din valoarea totala a achizitiilor publice finalizate de aceasta in cursul anului respectiv, care se pot efectua prin utilizarea mijloacelor electronice;
- b) in anul 2017, cel putin 80% din valoarea totala a achizitiilor publice finalizate de aceasta in cursul anului respectiv, care se pot efectua prin utilizarea mijloacelor electronice;
- c) incepand cu anul 2018, 100% din valoarea totala a achizitiilor publice finalizate de aceasta in cursul anului respectiv, care se pot efectua prin utilizarea mijloacelor electronice.”
- La articolul 293, litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“a) incalcarea prevederilor art. 21 alin. (1) si (2) si ale art. 23;”
- La articolul 294, alineatul (3^1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(3^1) Contraventiile prevazute la art. 293 lit. a) se sanctioneaza cu amenda de la 50.000 lei la 100.000 lei.
Avand in vedere:
– prevederile art. 2 alin. (2), art. 28 alin. (7), art. 29 alin. (2^1) si art. 122 lit. i) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;
– prevederile art. 5 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, cu modificarile si completarile ulterioare;
– Scrisoarea Comisiei Europene nr. DG MARKT/C3/EP/ff (2010) din data de 9 septembrie 2010 cu privire la modul de calcul al pragului valoric prevazut la art. 31 alin. (4) lit. a) din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice de lucrari, de bunuri si de servicii si Scrisoarea Comisiei Europene nr. DG MARKT/C3/EP/kr (2012) din data de 22 mai 2012 cu privire la autorizarea ordinelor de variatie in contractele de lucrari publice, implementate prin devizul general;
– jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene – Cazul C – 337/98 – Comisia/Franta si Cazul C – 454/06, Pressetext, tinand cont de numeroasele solicitari de emitere a unor indrumari privind posibilitatea de modificare a contractului fie prin suplimentarea fizica si/sau valorica a acestuia, fie prin renuntarea la anumite parti ale acestuia, fie prin modificarea/actualizarea proiectului/solutiei tehnice etc. si incadrarea acestor modificari ca fiind substantiale sau nesubstantiale, in sensul unei abordari unitare in ceea ce priveste situatiile in care devine incidenta aplicarea in practica a prevederilor legale mentionate mai sus, in temeiul art. 4 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2015 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice, aprobata prin Legea nr. 244/2015, presedintele Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice emite urmatoarea instructiune:
ART. 1
(1) Autoritatea contractanta si operatorul/operatorii economic/economici stabilesc, prin semnarea contractului de achizitie publica ca urmare a acordului de vointa exprimat, care este intinderea drepturilor si obligatiilor pe care si le asuma, cu respectarea regulilor si limitelor impuse prin acesta si prin legislatia in domeniul achizitiilor publice.
(2) In situatia in care, pe parcursul derularii unui contract de achizitie publica, apare necesitatea modificarii conditiilor/ clauzelor initiale ale contractului, autoritatea contractanta va stabili, inainte de aprobarea si implementarea acestei modificari, daca modificarea avuta in vedere este, raportat la circumstantele specifice ale contractului, substantiala sau nesubstantiala. Stricta aplicare a prevederilor contractului
ART. 2
(1) Schimbarile rezultate din simpla aplicare a clauzelor contractuale nu reprezinta o modificare a contractului initial, ci doar aplicarea prevederilor contractului initial, daca sunt indeplinite conditiile definite in alineatele de mai jos.
(2) Clauzele contractuale de schimbare trebuie sa fie mentionate in documentatia de atribuire si trebuie sa precizeze limitele si natura posibilelor modificari/suplimentari, precum si conditiile in care se poate recurge la ele. Ele nu trebuie sa prevada modificari/suplimentari care ar schimba caracterul general al contractului.
(3) Pentru a nu reprezenta o modificare a contractului initial, ci doar aplicarea prevederilor contractului initial, astfel de schimbari:
- a) trebuie sa fie clar anticipate in contract prin “clauze de schimbare”, cunoscute de catre toti ofertantii si care indica o metoda obiectiva de calcul al pretului final ce urmeaza a fi platit (de exemplu, pe baza preturilor unitare), pentru a evita orice modificare discretionara pe durata executiei contractului care ar putea afecta conditiile competitiei initiale;
- b) rezulta exclusiv din aplicarea “mecanica” a “clauzelor de schimbare” din contractul initial, cu excluderea oricaror altor modificari ale cerintelor contractului initial. Aplicarea clauzelor de schimbare este considerata “mecanica” in momentul in care nu presupune ca vreo decizie sa fie luata de catre vreo parte contractanta (sau de catre persoane actionand in numele unei parti contractante, cum ar fi proiectantul, diriginti de santier sau ingineri consultanti in cadrul contractelor FIDIC) in legatura cu oportunitatea modificarii, dar care este “mecanica” din moment ce contractul prevede in mod clar si explicit faptul ca, in anumite cazuri, evenimente sau circumstante, o schimbare va fi implementata.
Exemplul 1: In cazul contractelor de tip FIDIC rosu (de executie lucrari pe baza proiectului pus la dispozitia ofertantilor de autoritatea contractanta), cu liste de cantitati, sumele datorate antreprenorului sunt calculate in functie de cantitatile de lucrari real executate. Aceste cantitati pot fi diferite de cele inscrise in listele initiale de cantitati.
Diferentele dintre cantitatile estimate initial (in contract) si cele real executate, fara modificarea proiectului tehnic, nu reprezinta o modificare substantiala/nesubstantiala, daca aceste diferente sunt datorate doar nepotrivirilor dintre estimarea initiala si realitatea executiei, fara a afecta proiectul tehnic sau specificatiile tehnice.
Daca diferentele de cantitati sunt datorate altor modificari cum ar fi modificari de proiect sau de specificatii, atunci aceste diferente nu sunt remasuratori, ci vor fi analizate ca modificari.
Nota 1: Impactul schimbarilor din acest exemplu poate conduce la o marire a pretului contractului, caz in care autoritatea contractanta va incheia, din motive de angajament bugetar, un act aditional cu operatorul economic (prin acordul partilor, fara a derula vreo procedura de atribuire).
Exemplul 2: In cazul in care contractul de achizitie publica prevede penalizari sau despagubiri ca urmare a nerespectarii de catre o parte contractanta a obligatiilor sale contractuale (sau ca urmare a producerii unui eveniment aflat in responsabilitatea acestei parti), penalizarile sau despagubirile, dupa caz, vor fi aplicate/platite fara a fi considerate modificari si fara derularea unei proceduri de achizitie publica, dar cu conditia ca metoda afere
nta sa fie explicit mentionata in contractul initial. In acest sens, plata unor costuri suplimentare si/sau prelungirea perioadei de executie ca urmare a unor revendicari in cadrul contractelor de lucrari de tip FIDIC sunt considerate despagubiri, iar metoda de determinare a lor este stabilita in contract.
Nota 2: Reglementarile in domeniul achizitiei publice nu impun vreun prag valoric limitativ cu privire la cresterea/micsorarea pretului contractului ca urmare a aplicarii prevederilor contractului. Cu toate acestea, in cazul situatiei de la exemplul 1, autoritatea contractanta va urmari ca la finalul contractului valoarea neta a diferentelor din remasuratori sa se incadreze in plafonul de “cheltuieli diverse si neprevazute”, stabilit conform legislatie
i incidente, sau intr-unul de 10% din pretul contractului initial (in situatia in care nu exista deviz sau prin acesta nu au fost stabilite asemenea cheltuieli), din considerentul ca depasirea pretului initial al contractului cu o valoare mai mare reprezinta un indiciu suficient ca exista inconsistente in cadrul proiectului tehnic sau al specificatiilor tehnice.
Nota 3: Exemplele date cu referiri la contracte de lucrari FIDIC se aplica in mod corespunzator oricaror altor contracte, in masura in care acestea contin prevederi relevante similare (in exemplul de fata, plata pe baza de cantitati real executate, spre deosebire de platile bazate pe pret global).
ART. 3
(1) Conditiile de aplicare a “clauzelor de schimbare” nu vor fi intrunite daca, de exemplu:
– metoda de calcul al pretului final ce urmeaza a fi platit nu a fost definita in mod obiectiv in contractul initial; sau
– schimbarea cantitatilor/pretului ce urmeaza a fi platit nu a fost clar precizata in “clauzele de schimbare”, ci rezulta din alte evenimente, precum o modificare a solutiei tehnice pe durata executarii contractului din cauza unui proiect initial defectuos, aditionarea de noi lucrari, initial nesolicitate, sau alte cauze.
(2) Orice variatie a cantitatilor/pretului care nu rezulta din aplicarea “mecanica” a “clauzelor de schimbare” initiale va fi analizata ca modificare a contractului. Daca o astfel de modificare este substantiala, autoritatea contractanta are obligatia de a derula o noua procedura de achizitie/atribuire.
Exemplul 3: Clauza 13 din conditiile de contract FIDIC rosu prevede posibilitatea pentru autoritatea contractanta (reprezentata de inginerul consultant FIDIC) de a efectua modificari dupa cum urmeaza:
- a) modificari ale cantitatilor pentru un articol de lucrari din contract (desi asemenea schimbari nu vor constitui in mod necesar o modificare, astfel cum este prezentat in exemplul 1, aferent art.2);
- b) modificari ale calitatii si ale altor caracteristici ale unui articol de lucrari;
- c) modificari ale cotelor, pozitiilor si/sau dimensiunilor unei parti din lucrari;
- d) omiterea unor lucrari, cu exceptia celor realizate de catre alti executanti;
- e) orice lucrare suplimentara, echipament, materiale sau servicii necesare pentru lucrarile permanente, impreuna cu testele la terminare aferente, foraje si alte activitati de testare si investigare; sau
- f) modificarea succesiunii sau programului de executie a lucrarilor.
Toate aceste modificari presupun o decizie de oportunitate din partea autoritatii contractante. Astfel, modificarile efectuate in acest cadru nu sunt rezultatul aplicarii “mecanice” a prevederilor contractuale, ci vor fi analizate, de la caz la caz, ca modificari ce pot fi fie unele nesubstantiale, fie unele substantiale.
Modificari nesubstantiale:
ART. 4
(1) Modificarile nesubstantiale ale contractelor in derulare nu reprezinta o noua atribuire si nu necesita derularea unei noi proceduri de atribuire.
Nota: In cazul in care o asemenea modificare conduce la o marire a pretului contractului, autoritatea contractanta poate incheia, din motive de angajament bugetar, un act aditional cu operatorul economic (prin acordul partilor, fara a derula vreo procedura de atribuire).
(2) O modificare va fi considerata nesubstantiala atunci cand, in mod cumulativ:
- a) modificarea nu introduce conditii care, daca ar fi fost incluse in procedura initiala de atribuire, ar fi permis selectarea altor candidati decat a celor selectati initial sau alegerea unei alte oferte decat a celei declarate castigatoare ori ar fi permis si participarea altor operatori economici la procedura;
- b) modificarea nu schimba balanta economica a contractului in favoarea contractantului intr-o maniera care nu a fost prevazuta in contractul initial;
- c) modificarea nu extinde domeniul contractului in mod considerabil.
Exemplul 4: Introducerea de catre operatorul economic a unui nou subcontractant in timpul implementarii contractului, in conditiile in care nominalizarea acestui subcontractant in cadrul ofertei operatorului nu ar fi avut vreun impact cu privire la indeplinirea criteriilor de calificare/selectie sau la aplicarea criteriului de atribuire si fara a modifica pretul contractului, este o modificare nesubstantiala.
Exemplul 5: Modificarea secventei unor activitati, fara a afecta nici termenele contractuale, nici conditiile de aplicare a criteriului de atribuire, nici pretul contractului, este o modificare nesubstantiala.
(3) Dreptul autoritatii contractante de a efectua modificari nesubstantiale nu o exonereaza de respectarea principiului privind eficienta utilizarii fondurilor, inclusiv sub aspectul necesitatii si oportunitatii modificarilor.
Prag valoric ca reper pentru incadrarea ca modificare nesubstantiala
ART. 5
(1) In aplicarea conditiilor prevazute la art. 4 alin. (2), la luarea deciziei privind incadrarea unei modificari ca fiind nesubstantiala, autoritatea contractanta va analiza daca sunt indeplinite, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:
– respectiva modificare este aferenta unui contract de servicii sau de lucrari aferent realizarii investitiilor publice si/sau a lucrarilor de interventie asupra acestora;
– in urma exprimarii in termeni monetari, valoarea modificarii nu depaseste valoare a ce rezulta din aplicarea procentului de “cheltuieli diverse si neprevazute” (definit in devizul general al proiectului si/sau in contract, conform legislatiei incidente) sau 10% din pretul contractului initial (in situatia in care nu exista deviz sau prin deviz/contract nu au fost stabilite asemenea cheltuieli);
– respectiva modificare este strict necesara pentru indeplinirea contractului de achizitiepublica;
– respectiva modificare este in directa corelare cu obiectul contractului de achizitie publica;
– nu este schimbat caracterul general al obiectului contractului, fapt ce presupune ca scopul contractului (asa cum a fost descris in cadrul procedurii prin care a fost atribuit initial), precum si indicatorii principali ce caracterizeaza rezultatul respectivului contract raman nemodificati.
(2) Autoritatea contractanta va urmari modificarile nesubstantiale succesive care nu au fost prevazute in contractul initial, deoarece suma acestora poate conduce la o modificare substantiala a contractului.
ART. 6
(1) In sensul art. 5, valoarea modificarii este valoarea neta a acesteia din punct de vedere monetar.
Exemplul 6: Intr-un contract de lucrari, intrarea principala ce se realizeaza printr-o usa cu un pret contractual de 300 u.m. este inlocuita cu 2 intrari adiacente cu 2 usi de alt tip, cu pret de 200 u.m. fiecare. Valoarea modificarii este de +100.
(2) Valoarea cumulata a modificarilor succesive se calculeaza ca suma aritmetica a valorilor nete ale acestor modificari.
Exemplul 7: Modificarea nr. 1 are o valoare de +100 u.m. Modificarea nr. 2 are o valoare de -30 u.m. Valoarea cumulata a acestor doua modificari este +70.
(3) In procesul de exprimare a valorii modificarii in termeni monetari, anterior aprobarii acesteia, autoritatea contractanta va documenta si va justifica metodele folosite, respectand principiul eficientei utilizarii fondurilor.
Fiecare modificare de pret va fi calculata pe baza unor preturi similare din contract cu adaptarile de rigoare. Daca nu exista preturi similare pentru calcularea modificarii, acesta se va calcula potrivit costului rezonabil de executie a lucrarii, luand in considerare orice aspect relevant la care se adauga un profit rezonabil. Caracterul rezonabil va fi evaluat in raport cu bunele practici general acceptate in sectorul respectiv de activitate.
Nota 1: Anumite modificari nu au un impact direct asupra pretului contractului, dar valoarea lor poate fi exprimata in termeni monetari, motiv pentru care respectivele modificari trebuie analizate, de la caz la caz, in vederea incadrarii ca substantiale sau nesubstantiale. In acest sens, un exemplu de modificare fara impact asupra pretului contractului este cel referitor la reducerea valorii minime a certificatelor interimare de plata, caz in care autoritatea contractanta ar plati facturi de o valoare mai mica decat valoarea minima stabilita initial prin contract.
Nota 2: Procentul de diverse si neprevazute din devizul general al proiectului se calculeaza
dupa cum urmeaza: valoarea (in lei, fara TVA) rubricii 5.3 “cheltuieli diverse si neprevazute” a devizului general al proiectului aprobat prin hotarare a consiliului local/hotarare a Guvernului (HCL/HG) impartita la suma totala (in lei, fara TVA) a capitolelor 1.2, 1.3, 2, 3 si 4, conform devizului general al proiectului aprobat prin HCL/HG.
Nota 3: Daca valoarea modificarii este negativa, dar, in valoare absoluta, depaseste valoarea ce rezulta din aplicarea procentului de diverse si neprevazute (definit in devizul general al proiectului), modificarea va fi considerata una substantiala.
Exemplul 8: Valoarea (in lei, fara TVA) rubricii 5.3 “cheltuieli diverse si neprevazute” a devizului general al proiectului aprobat prin HCL/HG, este de 1.000.000 lei. Suma totala (in lei, fara TVA) a capitolelor 1.2, 1.3, 2, 3 si 4, conform devizului general al proiectului aprobat prin HCL/HG, este de 20.000.000 lei. Procentul de diverse si neprevazute este astfel: 1.000.000/ 20.000.000 = 5%.
Daca pretul initial al contractului de lucrari (fara TVA, fara provizion pentru diverse si neprevazute) este de 14.000.000 lei, valoarea ce rezulta din aplicarea procentului de diverse si neprevazute (definit in devizul general al proiectului) este de 14.000.000 x 5% = 700.000 lei.
Astfel, presupunand ca sunt indeplinite celelalte conditii enuntate la art. 5 si ca nu a mai fost efectuata nicio alta modificare:
– o modificare de valoare (fara TVA) + 500.000 lei este considerata nesubstantiala;
– o modificare de valoare (fara TVA) – 300.000 lei este considerata nesubstantiala;
– o modificare de valoare (fara TVA) + 710.000 lei este considerata substantiala;
– o modificare de valoare (fara TVA) – 720.000 lei este considerata substantiala.
Provizion pentru “cheltuieli diverse si neprevazute” in cadrul contractului de achizitie publica
ART. 7
(1) Existenta unui provizion pentru “cheltuieli diverse si neprevazute” inclus in pretul total initial al contractului de achizitie publica nu exonereaza autoritatea contractanta de respectarea regulilor prevazute de legislatia in domeniul achizitiilor publice.
(2) Acest provizion poate fi folosit pentru a suporta platile aferente schimbarilor efectuate in stricta aplicare a prevederilor contractului, in conformitate cu art. 2 si 3. De asemenea, acest provizion poate fi folosit pentru a suporta platile aferente modificarilor nesubstantiale.
Un asemenea provizion nu poate insa fi folosit pentru a suporta platile aferente unor modificari substantiale.
Modificari substantiale
ART. 8
(1) Potrivit jurisprudentei existente, o modificare a unui contract va fi considerata substantiala atunci cand nu sunt indeplinite in mod cumulativ conditiile prevazute la art. 5 si este indeplinita cel putin una dintre acestea, respectiv:
- a) modificarea introduce conditii care, daca ar fi facut parte din procedura initiala de atribuire, ar fi permis selectarea altor candidati decat a celor initial selectati sau ar fi permis atribuirea contractului altui ofertant;
- b) modificarea schimba echilibrul economic al contractului in favoarea contractantului;
- c) modificarea extinde considerabil aria de acoperire a contractului la produse, servicii sau lucrari neacoperite initial.
(2) Conditiile alternative prevazute la alin. (1) vor fi analizate de la caz la caz.
ART. 9
(1) Daca o modificare a unui contract de achizitie publica in cursul perioadei sale de valabilitate este considerata substantiala conform prevederilor art. 8, autoritatea contractanta are obligatia de a derula o noua procedura de atribuire.
(2) Orice modificare substantiala a termenelor contractului initial este asimilata unui nou act aditional/contract care trebuie supus unei noi proceduri de atribuire, pentru a se evita afectarea conditiilor initiale ale competitiei. Conditiile initiale ale competitiei nu se refera doar la pret, ci si la alte elemente, cum ar fi caracteristicile bunurilor/serviciilor/lucrarilor achizitionate, volumul – nu au putut fi identificate si incluse in scopul contractului in
itial, cu toate ca dispozitiile aplicabile au fost respectate (intelegand prin aceasta ca neidentificarea sau neincluderea in scopul initial nu este generata de lipsa de experienta sau lipsa de cunostinte etc.), fiind aplicate toate normativele tehnice si cunostintele legate de previziune cerute a fi aplicate in situatia in cauza.
Exemplul 11: 1. Modificarile legislative in domeniul apararii impotriva incendiilor aparute pe parcursul executarii unui contract de lucrari pot constitui circumstante imprevizibile in situatia in care proiectul tehnic ce a stat la baza achizitiei lucrarilor a respectat normele in vigoare la data intocmirii si obtinerii avizului initial, altele decat cele in vigoare la aceasta data, iar revizuirea proiectului tehnic astfel incat acesta sa respecte normele actuale privind securitatea la incendiu determina necesitatea executiei unor lucrari suplimentare (de exemplu: iluminatul de siguranta, montarea unor usi cu rezistenta la foc, asigurarea sistemelor de detectie si semnalizare la incendiu, executarea instalatiilor de stingere a incendiilor etc.) ce nu au fost cuprinse in contractul initial.
- Modificarile in configuratia terenului determinate de aparitia unor constructii noi pot constitui circumstante imprevizibile in situatia in care constructiile au fost edificate ulterior demararii procedurii de atribuire a contractului initial sau in perioada imediat anterioara, fara a exista indicii care sa anticipeze o astfel de modificare la momentul intocmirii caietului de sarcini.
- Degradarea elementelor de constructie ca urmare a unor accidente rutiere poate constitui element imprevizibil daca accidentele respective au avut loc ulterior demararii procedurii de atribuire a contractului initial sau in perioada imediat anterioara.
- Modificarile de STAS-uri sau de normative tehnice pot avea caracter imprevizibil daca acestea au intrat in vigoare la data publicarii/aprobarii lor sau la o data imediat ulterioara publicarii/aprobarii, astfel incat era imposibila cunoasterea acestora la momentul demararii procedurii de atribuire a contractului initial. O astfel de modificare nu poate fi invocata insa ca element imprevizibil in situatia in care intrarea in vigoare a avut loc dupa o perioada mai mare de timp de la momentul publicarii/aprobarii, iar data intrarii in vigoare a putut fi cunoscuta la momentul demararii procedurii de atribuire a contractului initial.
- Evolutia degradarii structurilor poate reprezenta element imprevizibil daca a fost cauzata de factori care nu au fost si care nu puteau fi anticipati din cauza caracterului lor extraordinar, neobisnuit pentru zona si conditiile in care s-au produs.
- Inundatiile, alunecarile de teren si caderile de versanti pot constitui elemente imprevizibile doar in conditiile
in care acestea reprezinta fenomene neobisnuite pentru zona geografica respectiva, pentru o anumita perioada a anului sau in ceea ce priveste modul de manifestare si de actiune a acestora, neexistand in acest sens motive/indicii care sa anticipeze producer ea sau modul de manifestare a acestora.
- Prelungirea duratei contractului de lucrari poate constitui un element imprevizibil care sa justifice suplimentarea serviciilor de supervizare aferente, in conditiile in care respectivele prelungiri provin din cauze obiective (cum ar fi incetinirea ritmului de lucru al constructorului din cauza emiterii cu intarziere a autorizatiilor/acordurilor/avizelor, fapt ce a condus la incetinirea progresului fizic).
(2) In functie de timpul scurs intre momentul intocmirii studiului de fezabilitate/proiectului tehnic si cel al semnarii contractului initial de lucrari, autoritatea contractanta trebuie sa ia in calcul posibilitatea ca elementele care au stat la baza elaborarii acestuia sa nu mai corespunda conditiilor actuale si, implicit, necesitatea actualizarii anumitor aspecte ale respectivelor documentatii tehnico – economice inaintea demararii procedurii de atribuire a contractului initial, schimbarea conditiilor initiale fiind previzibila in situatia in care de la acel moment a trecut o perioada considerabila de timp.
Nota: La aprecierea necesitatii actualizarii studiului de fezabilitate/documentatiilor tehnico-economice trebuie avute in vedere elemente precum: momentul emiterii documentelor care au stat la baza intocmirii studiului de fezabilitate, valabilitatea unor astfel de documente, interventia si influenta anumitor factori asupra conditiilor existente la momentul elaborarii studiilor sau al emiterii celorlalte documente care au stat la baza elaborarii acestora.
ART. 12
Planificarea defectuoasa a serviciilor/lucrarilor si/sau erorile de proiectare, precum si pregatirea neadecvata a modului de atribuire a contractului de achizitie publica de catre autoritatea contractanta nu intra in categoria circumstantelor imprevizibile si, prin urmare, nu constituie o justificare in vederea aplicarii prevederilor art. 122 lit. i)/ art. 252 lit. j) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
ART. 13
(1) Autoritatea contractanta are dreptul de a aplica procedura de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare numai daca se respecta, in mod cumulativ, si urmatoarele conditii:
- a) atribuirea sa fie facuta contractantului initial;
- b) lucrarile sau serviciile suplimentare/aditionale sa nu poata fi, din punct de vedere tehnic si economic, separate de contractul initial fara aparitia unor inconveniente majore pentru autoritatea contractanta sau, desi separabile de contractul initial, sa fie strict necesare in vederea indeplinirii acestuia;
- c) valoarea cumulata a contractelor care vor fi atribuite si a actelor aditionale care vor fi incheiate pentru lucrari si/sau servicii suplimentare ori aditionale sa nu depaseasca 20% din valoarea contractului initial.
(2) Conditia prevazuta la alin. (1) lit. b) are in vedere ca achizitionarea de servicii sau lucrari suplimentare/aditionale prin procedura de negociere fara publicarea prea labila a unui anunt de participare, in baza dispozitiilor art. 122 lit. i)/ art. 252 lit. j) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, sa se realizeze exclusiv in scopul finalizarii contractului initial.
ART. 14
(1) Pragul valoric de 20% prevazut la art. 13 alin. (1) lit. c) reprezinta raportul dintre valoarea lucrarilor sau serviciilor suplimentare/aditionale si valoarea contractului initial.
(2) Notele de renuntare la anumite lucrari/servicii prevazute in contractul initial nu au niciun impact asupra modului de calcul al pragului de 20% prevazut la art. 13 alin. (1) lit. c), indiferent de valoarea lucrarilor/serviciilor la care se renunta.
Nota: Pentru calculul procentului de 20%, valoarea lucrarilor suplimentare se raporteaza la valoarea contractului initial, neputand fi luate in considerare notele de renuntare, in sensul scaderii acestora din valoarea estimata a lucrarilor suplimentare, formula de calcul corecta fiind:
note de comanda suplimentara (suplimentar cantitativ) + note de comanda suplimentara (articole neexistente in contractul initial, aditionale) = maximum 20% din valoarea contractului initial (fara a se lua in calcul notele de renuntare).
(3) Valoarea serviciilor sau lucrarilor suplimentare/aditionale nu poate fi compensata cu valoarea lucrarilor/serviciilor la care se renunta.
Nota: Daca autoritatea contractanta opteaza pentru renuntarea la unele lucrari care au fost cuprinse intr-un contract de executie in favoarea altor lucrari, nu exista posibilitatea compensarii valorice a notelor de comanda suplimentara pentru lucrarile care nu au fost incluse in contractul initial cu notele de renuntare la acele lucrari care au facut obiectul contractului initial, chiar si in situatia in care impactul net al modificarii este zero in urma compensarii renuntarilor cu suplimentarile.
(4) Modificarile nesubstantiale nu au impact asupra procentului de 20% prevazut la art. 122 lit. i) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
(5) Modificarile nesubstantiale prevazute la alin. (4) nu se vor cumula cu cele ce determina aplicarea procedurii de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, pana la concurenta pragului de 20% prevazut la art. 122 lit. i) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
ART. 15
(1) In conformitate cu principiul asumarii raspunderii, prevazut la art. 2 alin. (2) lit. g) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, stabilirea circumstantelor de incadrare prevazute de ordonanta pentru aplicarea procedurii de negociere fara publicarea unui anunt de participare in conditiile art. 122 lit. i)/ art. 252 lit. j) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si
completarile ulterioare, intra in responsabilitatea exclusiva a autoritatii contractante, cu atat mai mult cu cat aceasta detine toate informatiile legate de situatia de fapt si de drept care determina necesitatea achizitionarii de catre aceasta a unor servicii sau lucrari.
(2) In conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 925/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, compartimentul intern specializat in domeniul achizitiilor publice din cadrul autoritatii contractante [sau persoana/persoanele desemnata(e) in acest sens de catre conducatorul autoritatii contractante, d
upa caz] are obligatia de a elabora o nota justificativa privind circumstantele care au determinat alegerea procedurii de negociere fara publicarea unui anunt de participare in conditiile art. 122 lit. i)/ art. 252 lit. j) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 34/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Nota justificativa se aproba de conducatorul autoritatii contractante, conform atributiilor legale ce ii revin, cu avizul compartimentului juridic, siconstituie un inscris esential al dosarului achizitiei publice.
(3) Nota justificativa prevazuta la alin. (2) va contine urmatoarele elemente care demonstreaza circumstantele imprevizibile care au determinat alegerea procedurii de negociere fara publicarea unui anunt de participare:
– descrierea concreta a situatiei considerate circumstanta imprevizibila;
– actele normative si prevederile legale sau alte documente cum ar fi studii de specialitate, statistici oficiale etc., inc
idente in domeniul de activitate aferent obiectului contractului, care sustin faptul ca situatia descrisa de autoritatea contractanta constituie circumstanta imprevizibila;
– justificarea faptului ca aspectele care stau la baza situatiei care este descrisa ca fiind circumstanta imprevizibila nu puteau fi prevazute/anticipate de autoritatea contractanta pana la data
– limita de depunere a ofertelor din procedura ce a stat la baza atribuirii contractului initial;
– descrierea si argumentarea faptului ca circumstanta imprevizibila nu are legatura cu o actiune/inactiune a partilor (autoritate contractanta sau operator economic), ci este determinata de o actiune neprevazuta;
– descrierea si argumentarea de catre autoritatea contractanta a inconvenientelor majore de care ar avea parte in situatia in care ar separa din punct de vedere tehnic si economic lucrarile/serviciile suplimentare de cele ce fac obiectul contractului initial;
– in situatia in care lucrarile/serviciile suplimentare sunt separabile de cele ce fac obiectul contractului initial, precizarea motivului concret pentru care contractul initial nu poate fi finalizat fara lucrarile/serviciile suplimentare.
ART. 16
Prezenta instructiune se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Sursa: ANAP
Ministerul Finantelor Publice (MFP) propune 
majorarea bugetului alocat schemei de ajutor de stat de stimulare a investitiilor cu impact major in economie de la 100 de milioane de euro anual, la 145 de milioane de euro anual, echivalent in lei, cu incadrarea in prevederile bugetare anuale aprobate.
Conform unui comunicat oficial al MFP, decizia vine in urma interesului deosebit manifestat de un numar in crestere de investitori pentru realizarea unor investitii de mare anvergura, cu importante efecte in economie, orientate spre sectoarele de activitate de varf. Totodata, in prezent, pentru intreprinderile mari care intentioneaza realizarea unor astfel de investitii nu mai exista un alt mecanism de finantare la nivel national.
Ministerul Finantelor Publice propune si modificarea mecanismului de inregistrare a proiectelor si selectare a beneficiarilor, criteriile de departajare fiind cuantificabile si transparente, stabilite pe baza de punctaj. Scopul este acela de a asigura un tratament egal intreprinderilor si eficientizarea procesului de evaluare cu incadrarea, totodata, in bugetele alocate schemei. De asemenea, este luata in calcul introducerea si clarificarea anumitor definitii si reglementari specifice in vederea corelarii cu prevederile legislatiei europene in materie.
Comunicatul mentioneaza ca mecanisme similare de stimulare a atragerii de investitii sunt practicate de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, in conformitate cu legislatia comunitara in domeniul ajutorului de stat, si reprezinta un criteriu determinant in procesul de alegere a locatiilor pentru amplasarea viitoarelor investitii.
Ministerul Finantelor Publice implementeaza, incepand cu luna noiembrie 2014, schema de ajutor de stat aprobata prin Hotararea Guvernului nr.807/2014 care are ca obiectiv stimularea investitiilor cu impact major in economie.
In prezent, inregistrarea cererilor de finantare in baza schemei se realizeaza in sesiune continua pana la atingerea nivelului bugetului anual alocat schemei. Inregistrarea Cererilor de acord pentru finantare a fost suspendata incepand cu data de 26.06.2015 urmare a atingerii nivelului bugetului anual alocat schemei.
Pot beneficia de ajutor de stat in baza schemei instituite prin Hotararea Guvernului nr.807/2014, intreprinderile care realizeaza proiecte de investitii cu o valoare totala, fara T.V.A., de minimum 10 milioane de euro.
Ajutorul de stat se acorda intreprinderilor dupa efectuarea totala sau partiala a cheltuielilor eligibile aprobate prin acordurile pentru finantare, sub forma de sume nerambursabile, in limita intensitatii maxim admisibile conform Hartii ajutoarelor regionale pentru Romania valabila pentru perioada 2014-2020.
Sunt considerate cheltuieli eligibile, costurile fara T.V.A. aferente realizarii, respectiv achizitionarii de active corporale si necorporale, precum si cheltuielile privind inchirierea constructiilor, aferente investitiei initiale.
Perioada de derulare a schemei este 2014-2020 pentru emiterea de acorduri pentru finantare, respectiv 2015-2023 pentru plata ajutorului de stat.
Descarca Proiectul de act normativ pentru modificarea schemei de ajutor de stat instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 807/2014, însoțit de Nota de fundamentare, a fost publicat pentru consultare publică pe site-ul ministerului, la secțiunea Transparență decizională – Proiecte acte normative.
Toti cei interesati pot transmite eventuale propuneri, sugestii sau opinii pe marginea proiectului de act normativ pentru modificarea schemei de ajutor de stat instituita prin Hotararea Guvernului nr. 807/2014 la adresa: publicinfo@mfinante.ro.
Noile directive privind contractele de achizitii publice deschid calea pentru digitalizarea achizitiilor publice. Impactul lor merge dincolo de simpla asimilare a instrumentelor electronice cu digitalizariea care simplifica intregul ciclu de achizitii pentru intreprinderi si achizitori publici.
Dincolo de reducerea poverii administrative, aceasta simplificare va determina, de asemenea, o trasabilitate mai mare a procedurilor de achizitii publice. In general, utilizarea instrumentelor digitale va contribui la o mai mare transparenta a cheltuielilor publice, imbunatatirea accesului la oportunitatile din piata si o mai buna valoare pentru bani.
Tranzitia la achizitiile publice electronice (e-procurement) este de asteptat sa continue pâna in octombrie 2018, când depunerea electronica (e-Submission) va deveni obligatorie pentru toate tipurile de achizitii publice. Câteva exemple de initiative ale Comisiei Europene pentru stimularea absorbtiei si interoperabilitatii solutiilor de e-achizitii publice includ:
1. Documentul european de achizitii unic (DEAU)
Documentul european de achizitii unic (DEAU) este un formular de tip declaratie pe proprie raspundere de inlocuire a diferitelor formulare, folosite in trecut de catre tarile UE pentru a dovedi ca un ofertant indeplineste criteriile de excludere si de selectie (de exemplu, a platit impozitele si are capacitatea financiara). Dovezile vor trebui sa fie furnizate doar de catre castigatorii licitatiilor. Cu toate acestea, chiar si aceasta obligatie ar putea fi eliminate in viitor, odata ce solutiile de e-achizitii publice vor fi conectate de registrele centrale/repositories cu dovezile in sine/ reale. DEAU ar actiona ca un “pasaport de afaceri” pentru companiile care depun oferte pentru licitatii oriunde in UE.
Desi exista si in format pe hârtie, DEAU, este menit sa fie folosit in mod exclusiv electronic. Exista doua posibilitati de a genera un e-DEAU. In primul rând, Comisia a dezvoltat un serviciu online gratuit. In al doilea rând, un model de schimb de date structurate este disponibil pentru achizitorii publici, furnizorii de solutii de e-achizitii publice sau de orice alta parte interesata in integrarea acestuia in solutiile lor.
Simplificarea procedurilor de licitatie prin introducerea DEAU este unul dintre cele mai importante elemente ale reformei achizitiilor publice, care va intra in vigoare la 18 aprilie in 2016.
2. E-Certis evidentiaza cerintele de certificare in tarile UE
Serviciul online DEAU este de asemenea integrat cu e-Certis, un instrument de cartografiere care ajuta participantii la procedurile de achizitii publice, sa identifice si sa compare diferite certificate solicitate in cadrul procedurilor de achizitii publice in intreaga UE. Acest lucru este esential pentru orice companie europeana care doreste sa participe la o procedura de achizitii publice (de asemenea, la nivel national, in cazul in care toate informatiile relevante sunt disponibile intr-un singur loc) sau un achizitor public care trebuie sa evalueze ofertele primite din diferite tari ale UE. E-Certis ii ajuta sa inteleaga documentele folosite pentru a demonstra indeplinirea criteriilor de excludere sau de selectie, cum ar fi cazierul judiciar si situatia financiara.
3. Catre un ecosistem de achizitii publice electronice integrat la nivel european
Comisia sprijina statele membre in tranzitia lor catre achizitiile publice electronice de la un capat la altul, prin cofinantarea integrarii DEAU si e-Certis in solutiile existente, facilitând schimbul de bune practici, precum si furnizarea de sesiuni de formare adaptate si asistenta in proiectarea strategiilor nationale de achizitii publice electronice.
Cadrul de achizitii publice revizuit faciliteaza, de asemenea, introducerea unor tehnici moderne si simple de achizitii, cum ar fi utilizarea de cataloage electronice (similar cu magazine online private), licitatii electronice si sisteme dinamice de achizitie.
4. Viziune pe termen lung: principiul “doar o singura data”
Viziunea pe termen lung a reformei europene privind achizitiile publice are ca scop crearea unui ecosistem de achizitii publice electronice , care faciliteaza interactiunea fara intreruperi a intreprinderilor cu achizitorilor publici. Principiul “doar o singura data”, este unul dintre principalele idei directoare ale reformei. Ea, sugereaza ca fiecare document va fi furnizat autoritatilor publice doar o singura data, astfel incât acestea sa poata verifica eligibilitatea. Acest lucru permite companiilor sa dedice timpul economisit pe furnizarea de documente pentru afacerea lor de baza. Provocarile includ simularea utilizarii platformelor private sau publice de e-commerce, respectând in acelasi timp, de asemenea, normele legislatiei privind achizitiile publice, precum si cerintele de maxima transparenta si accesul liber la oportunitati de afaceri pentru afaceri de toate dimensiunile si din toate statele membre.
Modificarile de mai sus pun achizitiile publice electronice in centrul reformei achizitiilor publice, generate de noile directive pentru achizitorii publici, intreprinderi si contribuabili.
Sursa: Comisia Europeana
Achizitii publice – Serviciile sociale, de sanatate si 
educatie joaca un rol important in protectia sociala, asistenta medicala si educatie, dar traditii culturale diferite inseamna ca astfel de servicii sunt organizate in mod foarte diferit de la o tara la alta.
Pentru a tine seama de caracteristicile specifice ale acestor servicii, noile norme privind achizitiile publice furnizeaza o lista de “servicii sociale si alte tipuri specifice” in cazul carora se va aplica un “regim de usoara simplificare”, cu un prag mai mare. Pentru alte servicii, normele europene privind achizitiile publice trebuie sa fie aplicate pentru contractele mai mari de 209.000 € (peste 135.000 € pentru contractele atribuite de autoritatile guvernamentale centrale).
Regimul pentru serviciile sociale, de sanatate si educatie (de exemplu, servicii de asistenta la domiciliu, formare si servicii de asigurare sociala) se bazeaza pe un prag mai mare de 750.000 €. Cele cu o valoare mai mica vor fi considerate ca nefiind interesante, in principiu, pentru firmele din alte state membre si, prin urmare, nu vor intra in domeniul de aplicare al noului regim, cu exceptia cazurilor specifice (in special in cazul in care fondurile structurale europene sunt implicate).
Autoritatile din statele membre se pot concentra asupra calitatii serviciilor sociale in atribuirea contractului catre firma care indeplineste cel mai bine criteriile calitative stabilite in oferta pentru serviciul in cauza (de exemplu, accesibilitate, continuitate, sau nevoile diferitelor categorii de utilizatori). Statele membre pot interzice chiar criteriile bazate numai pe costuri, pentru atribuirea unor astfel de contracte.
In cele din urma, autoritatile contrante au obligatii de nivel european foarte limitate: acestea trebuie doar sa publice un anunt de participare intr-o forma simplificata si un anunt de atribuire a contractului. Totusi, trebuie sa fie asigurat tratamentul egal/impartial al ofertantilor nationali si a celor din alte state membre .
Privire de ansamblu asupra diferitelor reguli pentru 1. servicii si 2. servicii sociale, de sanatate, hotel si culturale:
| Valoare contract | peste €209,000 (€135,000) | peste €750,000 |
| Procedura | Procedura de licitatie obisnuita supusa intregului set de norme de procedura | Publicitate prealabila simplificata a contractelor Tratament egal al participantilor |
| Servicii cuprinse (selectie) | Toate serviciile, cu exceptia celor identificate ca apartinând regimului simplificat (o anexa la directiva prevede o lista exhaustiva a tuturor serviciilor de regim simplificat) | Servicii sociale Servicii de sanatate Servicii culturale Servicii educationale Anumite servicii Servicii juridice hoteliere si de restaurant |
Acest regim a simplificat ar trebui sa contribuie la asigurarea calitatii acestor servicii si a altor factori importanti, cum ar fi continuitatea, accesibilitatea si acestor servicii pentru utilizatori, inclusiv a grupurilor dezavantajate si vulnerabile.
Aflati mai multe despre reforma achizitiilor publice: Reducerea poverii administrative, imbunatatirea accesului IMM-urilor, prevenirea coruptiei si care sa permita considerentele sociale si de mediu.
Sursa: Comisia Europeana
Achizitii publice – Reforma legislatiei privind achizitiile publice se va face in curand sa fie si mai usor pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri) sa participe la licitatiile publice.
Principalele imbunatatiri in temeiul noilor norme ale UE privind achizitiile publice sunt:
– Autoritatile contractante vor fi incurajate sa imparta contractele in loturi, ceea ce face licitatii mai accesibile pentru IMM-uri,
– Cifra de afaceri necesara pentru a participa la o procedura de licitatie va fi limitata, permitand mai multor IMM-uri si start-up-uri sa participe,
– Cerintele in ceea ce priveste documentele necesare pentru procedurile de achizitii publice vor fi reduse considerabil.
Reforma va introduce urmatoarele schimbari majore:
1. Intreprinderile mici, cu o capacitate financiara limitata pot licita pentru contracte
In trecut, ofertantii mai mici au fost adesea exclusi de la procedurile de achizitii publice, deoarece autoritatile contractante au cerut cifre ridicate privind cifra de afaceri anuala. Acest lucru s-a intamplat chiar si in cazul contractelor de valoare scazuta. In viitor, cifra de afaceri anuala necesara ar trebui, in mod normal, sa nu fie mai mare decat dublul valorii contractului. Autoritatile contractante vor fi obligate sa accepte participarea tuturor ofertantilor cu statut financiar adecvat pentru contract, aceasta masura va ajuta IMM-urile.
2. Contractele de atribuire in portiuni mici (loturi)
Contractele mari pot fi adesea impartite in parti mai mici, ceea ce permite participarea companiilor mai mici. Autoritatile contractante sunt incurajate sa imparta contracte mai mari in loturi. In cazul in care decid sa nu imparta contracte in loturi, acestea vor trebui sa explice de ce.
3. Reducerea poverii administrative: Documentul european de achizitii unic (DEAU)
Documentul european de achizitii unic (DEAU) este un formular de tip declaratie pe proprie raspundere de inlocuire a diferitelor formulare, folosite in trecut de catre tarile UE pentru a dovedi ca un ofertant indeplineste criteriile de excludere si de selectie (de exemplu, a platit impozitele si are capacitatea financiara). Dovezile vor trebui sa fie furnizate doar de catre castigatorii licitatiilor. Cu toate acestea, chiar si aceasta obligatie ar putea fi eliminate in viitor, odata ce solutiile de e-achizitii publice vor fi conectate de registrele centrale/repositories cu dovezile in sine/ reale. DEAU ar actiona ca un “pasaport de afaceri” pentru companiile care depun oferte pentru licitatii oriunde in UE. Pentru a genera un e-DEAU, Comisia Europeana a dezvoltat un serviciu online gratuit.
4. Imbunatatirea accesului IMM-urilor la contractele de aparare si securitate
De asemenea, Comisia lucreaza la imbunatatirea accesului IMM-urilor la contractele de aparare si de securitate (acordate in temeiul directivei de Aparare 2009/81 / CE).
Context: Potentialul IMM-urilor pentru locuri de munca, crestere si inovare
IMM-urile au un mare potential de a crea locuri de munca si inovare. In prezent, IMM-urile castiga 45% din valoarea totala a contractelor peste pragurile UE in mod direct, in calitate de asociati in calitate de subcontractanti. Luand in considerare importanta IMM-urilor in economie, cu toate acestea, cota lor de achizitii publice ar trebui sa fie de 58%. Atunci cand este vorba de achizitii publice sub pragul directivelor UE, IMM-urile preformeaza in functie de importanta lor economica.
O analiza mai detaliata a accesului IMM-urilor la achizitiile publice pot fi gasite in cadrul studiului “accesul IMM-urilor la pietele de achizitii publice si agregarea cererii in UE
—
Aflati mai multe despre reforma achizitiilor publice: povara administrativa, imbunatatirea accesului IMM-urilor, prevenirea coruptiei, permita considerente sociale si de mediu: mai multe articole despre reforma achizitiilor publice.
Sursa: Comisia Europeana
