Top Licitatii Romania Martie 2020

, in Anunturi Licitatii, by Ramona

Top Licitatii Romania Martie 2020

În ultima luna, în Romania au fost publicate peste 8.000 de anunțuri de licitatie si peste 198.000 de cumparari directe.

Acest lucru înseamnă că, chiar dacă întreprinderile din toată țara sunt afectate de pandemia COVID-19, contractele din sectorul public sunt încă atribuite și lucrările sunt asigurate pentru viitor.

Mai jos veți găsi zece dintre cele mai importante achiziții publice făcute de autoritățile publice in luna martie.

Accesați anunțurile complete de licitație cu datele dvs. de autentificare AICI

Titlul Procedura: Autoritate contractanta: Pretul estimativ:
Proiectare si execuţie “Modernizarea şi repararea infrastructurii urbane din Sectorul 1 al Municipiului Bucureşti” Licitatie deschisa Sector 1 (Sectorul 1 al municipiului Bucuresti) 1.306.250.600,33 
EXECUTIE LUCRARI PENTRU PROIECTUL “REGIUNEA NORD-EST – AXA RUTIERĂ STRATEGICĂ 2: BOTOŞANI- IAŞI”, COD SMIS 112979 Licitatie deschisa JUDETUL BOTOSANI 373.391.633,81 
Proiectare şi Execuţie “Autostrada de Centură Bucureşti km 0+000 – km 100+900”, Sector Centură Nord km 0+000 – km 52+770, Lot 4: km 47+600 – km 52+070 Licitatie deschisa COMPANIA NATIONALA DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A. 314.662.587,00 
Achiziţia publică de echipamente de protecţie Cumparare directa

OFICIUL NATIONAL PENTRU ACHIZITII CENTRALIZATE 251.435.348,00 
Achizitia a 100 autobuze electrice Licitatie deschisa MUNICIPIUL BUCURESTI 219.571.200,00 
Achizitie echipamente de protecţie pentru consituirea stocurilor de urgenta medicala respectiv: complet combinezon, inclusiv cu glugă şi protecţie încălţăminte; vizieră de protecţie; mască de protecţie de tip FFP2 şi mască de protecţie de tip FFP3. Cumparare directa

OFICIUL NATIONAL PENTRU ACHIZITII CENTRALIZATE 201.468.148,00 
PROIECTARE ŞI EXECUŢIE “DRUM DE LEGĂTURĂ AUTOSTRADA A1 ARAD – TIMIŞOARA – DN 69” Licitatie deschisa COMPANIA NATIONALA DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A. 199.803.690,43 
Servicii de intreţinere curentă pe timp de iarnă An I-An IV a drumurilor nationale si autostrazilor din administrarea DRDP BRASOV – Lot 1 – SDN Brasov , Lot 5 – SDN Sibiu, Lot 4 – SDN Sfantu Gheorghe, Lot 6 – Autostrada  A1 Sibiu – Orastie,Lot 7 – Autostrada A3 Targu Mures – Iernut – Campia Turzii Licitatie deschisa COMPANIA NATIONALA DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A. 149.516.027,56 
Servicii de proiectare, execuţie lucrări de construcţii şi asistenţă din partea proiectantului pentru obiectivul “Extindere pavilion de spital prin construirea unui corp de clădire 2S+P+4E cu pasarelă de trecere între clădirea existentă şi cea propusă” Licitatie deschisa Judetul Bistrita-Nasaud 183.032.575,87 
Acord-cadru furnizare medicamente citostatice Licitatie deschisa SPITALUL CLINIC COLTEA 124.415.740,00 

Daca doriti sa primiti direct pe email astfel de informatii, trebuie doar sa  Creati un cont nou Aici!

Va stam la dispoziție la Tel: 0369-591482 sau email: office@licitatie-publica.ro

Tagged with:
 

Comisia Europeana dorește să sprijine în mod direct sistemele de sănătate din statele membre ale UE în lupta lor împotriva pandemiei de coronavirus printr-o serie de măsuri care pot fi adoptate cel mai bine la nivelul UE. Sprijin de urgenta.

Ca un prim pas, Comisia a elaborat o evaluare inițială a nevoilor și va colabora cu statele membre pentru a detalia necesitățile acestora și a stabili o listă de priorități.

Pentru a finanța această acțiune, Comisia mobilizează 3 miliarde EUR din bugetul UE, din care 2,7 miliarde EUR vor fi acordate prin intermediul Instrumentului dedicat sprijinului de urgență și 300 de milioane EUR prin intermediul capacității de echipamente medicale rescEU.

Vor fi posibile contribuții suplimentare din partea statelor membre, precum și a persoanelor fizice și a fundațiilor și chiar prin intermediul finanțării participative.

Astfel, Comisia va fi în măsură:

  • să achiziționeze direct sprijin de urgență în numele statelor membre și să distribuie echipamente medicale, cum ar fi măștile și dispozitivele de protecție respiratorie;
  • să sprijine financiar și să coordoneze nevoile urgente, cum ar fi transportul de echipamente medicale și de pacienți în regiunile transfrontaliere;
  • să sprijine construirea de spitale de campanie mobile.

Pentru a valorifica creșterile de eficiență și a genera economii de scară, ori de câte ori este posibil, Comisia va efectua achiziții directe în numele statelor membre și va concentra sprijinul în zonele unde este nevoie de acesta.

Pe termen mediu și lung și grație acestor instrumente, UE va fi în măsură să sprijine capacitățile de testare ale statelor sale membre, precum și orice cercetare medicală relevantă. În acest mod, Comisia va oferi un răspuns din partea UE în contextul crizei sanitare, până la terminarea acesteia.

Pentru a pune în aplicare inițiativa, Comisia va colabora cu autoritățile sanitare naționale din statele membre, cu organizațiile internaționale și cu sectorul neguvernamental.

Ce acțiuni pot fi întreprinse prin intermediul Instrumentului dedicat sprijinului de urgență?

Instrumentul dedicat sprijinului de urgență îi va permite UE să ofere un răspuns coordonat în diferitele etape ale crizei.

Acțiunile concrete vor depinde de nevoile țărilor UE. De exemplu, Comisia va depune eforturi pentru:

  • a sprijini importurile, transportul și distribuția de echipamente de protecție, concentrându-se asupra regiunilor cel mai grav afectate;
  • a sprijini transportul pacienților care au nevoie de acest lucru către spitale transfrontaliere ce pot oferi o capacitate disponibilă;
  • a stimula dezvoltarea rapidă de medicamente și de metode de testare.

Alte acțiuni vor fi, de asemenea, posibile, în funcție de evoluția nevoilor statelor membre, ale spitalelor, ale medicilor și ale pacienților.

Cum va fi finanțată această acțiune?

Pentru a asigura finanțarea necesară, Comisia recurge exclusiv la bugetul UE pentru perioada 2014-2020 și mobilizează toate resursele disponibile în limitele cheltuielilor pentru 2020.

Din acest motiv, Comisia a prezentat astăzi și un proiect de buget rectificativ, o propunere de reorganizare a unei părți a cheltuielilor UE pentru acest an în conformitate cu cele mai recente priorități, pentru a asigura:

  • 300 de milioane EUR pentru capacitatea de echipamente medicale rescEU, ceea ce va contribui la procurarea și distribuirea de materiale medicale suplimentare în întreaga UE. Finanțarea se va adăuga la cele 80 de milioane EUR deja alocate luna trecută.
  • mobilizarea directă a 2,7 miliarde EUR către Instrumentul Uniunii Europene dedicat sprijinului de urgență, al cărui obiectiv general constă în completarea celorlalte instrumente ale UE, în cazurile în care acestea nu pot acționa singure, răspunzând direct situațiilor de criză din întreaga UE, cu posibilitatea de a modifica acest instrument astfel încât să poată fi utilizat în contextul pandemiei de coronavirus.

Comisia va activa flexibilitatea restantă a bugetului actual pe termen lung – rezerve care depășesc plafoanele anuale – pentru a finanța această operațiune.

În mod evident, nevoile sunt mai mari decât bugetul de care dispuneți. Cum veți reduce acest decalaj?

Având în vedere perspectiva pe termen mediu și lung a acțiunii propuse, Comisia va explora noi modalități de a atrage finanțare. Printre acestea se numără donațiile individuale, fundațiile și chiar finanțarea participativă. Comisia caută să instituie toate modalitățile necesare pentru a permite colectarea rapidă a contribuțiilor și a donațiilor.

Bugetul ar putea fi consolidat în continuare prin aceste mijloace, precum și prin noi credite bugetare în 2021, odată ce va fi instituit un buget pentru 2021 (pe baza unui acord privind CFM 2021-2027).

Cum vor fi distribuite aceste fonduri între statele membre?

Obiectivul inițiativei va fi acela de a oferi sprijin specific statelor membre și regiunilor celor mai afectate.

Având în vedere evoluția rapidă a crizei sanitare în întreaga Uniune, nu poate exista o alocare prestabilită pentru fiecare stat membru. Echipa care gestionează inițiativa va monitoriza evoluțiile în curs și va răspunde în funcție de gravitatea relativă a crizei în diferitele state membre, precum și în funcție de măsurile și instrumentele deja existente.

Comisia a început deja să colaboreze cu autoritățile sanitare naționale din statele membre, pentru a cartografia necesitățile cele mai stringente ale țărilor UE și pentru a fi în măsură să direcționeze finanțarea acolo unde este nevoie.

Această evaluare preliminară va servi la identificarea primelor demersuri care trebuie întreprinse și a deciziilor care trebuie adoptate. De asemenea, vor fi luate în considerare și consultările suplimentare cu statele membre și cererile specifice din partea acestora.

Cine va pune în aplicare inițiativa?

Comisia va avea un rol central în punerea în aplicare a inițiativei. În acest scop, Comisia înființează un grup operativ la care participă personal din toate departamentele sale, care va lucra, pe o bază continuă, la punerea ideilor în practică.

Echipa responsabilă va include experți în următoarele domenii: gestionarea crizelor, politica în domeniul sănătății, transporturi, achizițiile publice din UE și gestiunea financiară.

Desigur, Comisia va colabora îndeaproape cu autoritățile naționale ale statelor membre, precum și cu organizațiile internaționale și cu sectorul neguvernamental.

Care vor fi următoarele etape?

Astăzi, Comisia a prezentat o propunere legislativă cuprinzătoare pentru a finanța și a pune în aplicare acțiunea sa de sprijinire directă a sectoarelor sănătății din statele membre. Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să aprobe această inițiativă cât mai curând posibil.

Între timp, Comisia va depune eforturi pentru a identifica și a pregăti primele acțiuni care trebuie întreprinse, astfel încât punerea în aplicare să poată începe imediat după adoptarea propunerilor legislative.

Ce alte acțiuni au fost sprijinite de bugetul UE?

UE a adoptat deja o serie de măsuri pentru a combate pandemia de coronavirus pe întreg teritoriul UE, în Balcanii de Vest și în țările din cadrul Parteneriatului estic.

Printre măsurile luate până în prezent se numără, în special, deblocarea de investiții în valoare de 37 de miliarde EUR din fondurile de coeziune ale UE pentru a le permite statelor membre să cumpere echipamente medicale, să plătească medicii și să ajute întreprinderile mici și mijlocii să își plătească în continuare personalul; crearea primei capacități rescEU de echipamente medicale și finanțarea repatrierii resortisanților UE blocați în întreaga lume.

Până în prezent, mecanismul de protecție civilă al Uniunii a facilitat repatrierea a 10 017 cetățeni ai UE către Europa, cu 47 de zboruri.

Cu toate acestea, amploarea și gravitatea provocării necesită un răspuns coordonat și mai solid, orientat direct către sistemele de sănătate, care se bazează pe solidaritate și care consolidează cooperarea dintre statele membre ale UE.

Inițiativa de astăzi va completa acțiunile întreprinse până în prezent și va fi coerentă cu acestea. Obiectivul acesteia va fi să completeze ceea ce fac deja autoritățile sanitare naționale, creând sinergii și utilizând în mod optim economiile de scară.

Cum funcționează capacitatea medicală rescEU?

Cine poate utiliza capacitatea strategică de active medicale critice în cadrul rescEU?

  • Capacitățile rescEU sunt disponibile în primul rând pentru a completa capacitățile naționale ale tuturor țărilor care fac parte din mecanismul de protecție civilă al Uniunii (UCPM): toate statele membre ale UE, Regatul Unit în perioada de tranziție și șase state participante (Islanda, Norvegia, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Turcia).
  • În cazul în care capacitățile naționale, inclusiv cele angajate în prealabil în Rezerva europeană de protecție civilă din cadrul mecanismului, nu sunt suficiente pentru a asigura un răspuns eficace la o situație de urgență, capacitățile rescEU pot fi activate ca o soluție de ultimă instanță și ca rezervă strategică la nivel european.
  • Alte țări pot de asemenea, în principiu, să solicite sprijin din partea mecanismului de protecție civilă al UE. Dacă nu se oferă asistență în mod spontan sau prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii, capacitățile rescEU, cum ar fi noua rezervă creată, pot fi utilizate în țări terțe, dar numai în cazul unei situații de urgență cu un impact major asupra statelor membre sau a cetățenilor UE.
  • Cu toate acestea, având în vedere cererea actuală mare de capacități medicale din cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii din partea țărilor care participă la mecanism, este puțin probabil ca, în această etapă, capacitatea rescEU să poată fi utilizată pentru operațiuni de răspuns în țări care nu participă la mecanism.

Cum veți prezenta informații cu privire la punerea în aplicare a proiectului și la modul în care sunt cheltuite fondurile?

În spiritul deplinei transparențe, Comisia va crea o secțiune specifică pe site-ul său web, unde va prezenta informații cu privire la progresele înregistrate și la etapele următoare.

Informații suplimentare

Comunicat de presă: Comisia instituie un răspuns coordonat la nivel european pentru a contracara impactul economic al coronavirusului

Răspunsul la coronavirus

Fișă informativă: Răspunsul UE la coronavirus – ultimele actualizăriCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedent

Propunere de regulament al Consiliului privind activarea sprijinului de urgențăCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedent

Proiect de buget rectificativ nr. 2Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedent

Pachetul integral de propuneri legislative – Instrumentul Uniunii Europene dedicat sprijinului de urgență pentru sectorul sănătățiiCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedent

Sursa: Comisia Europeana

 

Comisia Europeană a publicat un set de orientări cu privire la modul de utilizare a tuturor flexibilităților oferite de cadrul de achiziții publice al UE în situația de urgență cauzată de criza COVID-19.

Comunicarea Comisiei ”Orientările Comisiei Europene pentru utilizarea cadrului privind achizițiile publice în situația de urgență legată de criza COVID-19” (CONSULTĂ DOCUMENT)

Achizitorii publici se pot baza pe cadrul UE privind achizițiile publice, care oferă modalități și mijloace de adaptare la situații grave de urgență, cum este pandemia de COVID-19.

Orientările COM se axează în special pe achizițiile publice în cazuri de extremă urgență, prin care achizitorii publici pot să cumpere în termen de câteva zile sau chiar de câteva ore, dacă este necesar

Comisia Europeană oferă, astfel, o imagine de ansamblu asupra alegerii procedurilor de achiziție disponibile pentru cumpărătorii publici și a termenelor limită aplicabile. Comunicarea detaliază situațiile în care se pot aplica diversele proceduri, fiind importante, în condițiile date, în special condiițile ce trebuie avute în vedere pentru utilizarea procedurii de negociere fără publicare.

Procedura de negociere fără publicare permite achizitorilor publici să achiziționeze bunuri și servicii în cel mai scurt timp posibil.

În conformitate cu prevederile Art. 32 din Directiva 2014/24/UE, achizitorii publici pot negocia direct cu contractantul potențial și nu există cerințe de publicare, termene limită, număr minim de candidați care trebuie să fie consultați sau alte cerințe procedurale. Nu există etape procedurale reglementate la nivelul UE.

În practică, acest lucru înseamnă că autoritățile pot acționa cu cea mai mare rapiditate posibilă din punct de vedere tehnic/fizic, iar procedura  poate  constitui  o atribuire directă de facto, supusă doar constrângerilor fizice/ tehnice legate de disponibilitatea efectivă și rapiditatea livrării.

Sunt preluate precizările privind faptul că: o atribuire directă către un operator economic preselectat rămâne o excepție; toate condițiile trebuie îndeplinite cumulativ și trebuie să fie interpretate în sens restrictiv (conform interpretărilor Curții Europene de Justiție); rămâne o excepție, aplicabilă în cazul în care o singură întreprindere este în măsură să execute contractul având în vedere constrângerile tehnice și temporale impuse de extrema urgență.

Condiții

  • Existența unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă în cauză

Comisia vede evenimentele legate de COVID 19 (creșterea zilnică a numărului de pacienți infectați ce necesită tratament medical) drept evenimente imprevizibile pentru orice autoritate contractantă întrucât nevoile spitalelor și ale altor instituții sanitare pentru a asigura tratamentul, echipamentele individuale de protecție, ventilatoarele, paturile suplimentare și infrastructura spitalicească și de terapie intensivă suplimentară nu puteau fi prevăzute și planificate în prealabil.

  • Existența situației de extremă urgență face imposibilă respectarea termenelor generale

In cazul în care autorităție contractante apelează la procedura urgentă a negocierii fără publicare, achizițiile trebuie să fie efectuate fără întârziere. Autoritățile contractante nu se pot folosi de această procedură dacă atribuirea contractelor durează mai mult decât ar fi durat în cazul în care ar fi fost utilizată o procedură transparentă, deschisă sau restrânsă, inclusiv procedurile (deschise sau restrânse) accelerate.

  • Legătura de cauzalitate dintre evenimentul neprevăzut și extrema urgență

Cu privire la a treia condiție, Comisia arată în mod corect că pentru a satisface nevoile imediate ale spitalelor și ale instituțiilor sanitare într-un interval de timp foarte scurt, legătura de cauzalitate cu pandemia de COVID-19 nu poate fi pusă la îndoială.

  • Utilizare exclusivă pentru a acoperi lipsurile până la găsirea unor soluții mai stabile

Comisia menționează că procedurile de negociere fără publicare prealabilă pot oferi posibilitatea de a răspunde unor necesități imediate. Ele acoperă lacunele existente doar până la găsirea unor soluții mai stabile, cum ar fi contractele-cadru pentru bunuri și servicii, atribuite prin procedurile obișnuite existente (inclusiv procedurile accelerate).

Proceduri și termene disponibile conform cadrului UE privind achizițiile publice cazuri de urgență și de urgență extremă

În cazul în care urgența situației impune acest lucru, directiva prevede o reducere considerabilă a termenelor generale:

Procedură Termene minime obișnuite Termene minime reduse
Procedură deschisă 35 de zile 15 zile
Procedură restrânsă ( etapa 1: Cererea de participare) 30 de zile 15 zile
Procedură restrânsă ( etapa 2: Depunerea ofertei) 30 de zile 10 zile

Documentul emis de COM este în linie cu prevederile ”Comunicării Comisiei din 2015 către Parlamentul European și către Consiliu privind normele referitoare la achizițiile publice în legătură cu actuala criză în materie de azil” – COM(2015) 454 final / 9.09.2015.

Sursa: ANAP

Ministerul Fondurilor Europene a anunțat alocarea a 300 milioane euro pentru finanțarea cheltuielilor aferente achiziției de echipamente medicale și de protecție pentru personalul medical care tratează pacienții infectați cu noul tip de coronavirus.

Fondurile vor fi alocate prin intermediul unui apel finanțat din Programul Operațional Infrastructură Mare, iar valoarea maximă a unui proiect va fi de 45 milioane euro.

In categoria echipamentelor medicale care cuprind la decontare din fonduri europene se includ  toate acele categorii de echipamente medicale  care  se utilizeaza in  mod  direct/indirect pentru tratarea pacientilor     bolnavi precum: ventilatoare, statii de monitorizare, injectomate,   automatizatoare,  izolete, laringoscoape etc.,

In categoria echipamentelor de protectie medicala se  includ: masti de protectie,  combinezoane, manusi de protectie, dezinfectanti  precum si  alte echipamente de  protectie destinate personalului medical implicat direct/indirect in tratamentul pacientilor infectati cu coronavirus.

Conform comunicatului, vor fi decontate din fonduri europene echipamentele medicale care sunt utilizate direct sau indirect pentru tratarea pacienților bolnavi precum ventilatoare, stații de monitorizare, injectomate, automatizatoare, izolete, laringoscoape etc. De asemenea, vor fi achiziționate și echipamente de protecție precum: măști de protecție, combinezoane, mănuși de protecție, dezinfectanți.

Mecanismul de decontare va fi în 5 pași, astfel:

  • Etapa I – Elaborarea ghidului solicitantului (1 – 15 aprilie 2020);
  • Etapa II – Consultare publică (15 – 30 aprilie 2020);
  • Etapa III – Aprobarea ghidului, lansarea apelului de proiecte, depunerea cererilor de finanțare (15 mai – 15 iulie 2020);
  • Etapa IV – Evaluarea cererilor de finanțare și încheierea contractelor de finanțare (15 iulie – 15 octombrie 2020);
  • Etapa V – Depunerea cererilor de rambursare și decontarea acestora (15 octombrie – 15 decembrie 2020).

Solicitanții eligibili sunt unitățile sanitare publice, individual, sau prin Ministerul Sănătății, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, precum și Inspectoratul pentru Situații de Urgență, unități administrativ teritoriale.

Referitor la documentele necesare derulare procedurii de negociere fara publicare, recomandata in  situatia de extrema urgenta, dosarul achizitiei publice, trebuie sa cuprinda documentele intocmite/primite de autoritatea contractanta in  cadrul  procedurii  de  atribuire, cum ar fi,  dar fara  a se limita la urmatoarele:

  1. Pentru lansarea procedurii:
  1.  strategia de contractare;
  2. documentatia  de atribuire;
  3. documente justificative / doveditoare  privind extrem

2. Pentru derularea procedurii:

  1. decizia/dispozitia/ordinul  de  numire  a comisiei  de  evaluare  si, dupa caz, a expertitor cooptati:
  2. declaratiile de confidentialitate si impartialitate;
  3. procesul-verbal al sedintei  de deschidere  a ofertelor,   daca este cazul;
  4. formularele de oferta  depuse in cadrul procedurii  de atribuire;
  5. solicitarile de clarificari,  precum si clarificarile   transmise/primite de autoritatea  contractanta;
  6. procesele-verbale  de evaluare, negociere, dupa caz;
  7. raportul procedurii de atribuire,  precum si anexele la acesta;
  8. dovada cornunicarilor privind  rezultatul  procedurii;
  9. contractul  de achizitie publica/acordut-cadru,  semnate, si, dupa caz, actele aditionale:
  10. daca este cazul, contractele atribuite in temeiul unui acord- cadru;

Detalii privind justificarea costurilor de achiziție, regulile de transparență a procedurii de achiziție în situații de urgență, regulile de înregistrare în patrimoniu a echipamentelor și mecanismul de decontare se regăsesc în Scrisoarea comună a ministrului Sănătății și ministrului Fondurilor Europene publicată aici.

Pentru informații suplimentare referitoare la procesul de decontare: covid19.sanatate@fonduri-ue.ro

Pentru întrebări legate de aplicarea legislației achizițiilor publice: contact@anap.gov.ro

Sursă : Ministerul Fondurilor Europene

Pe fondul epidemiei de Coronavirus si crizei de echipamente, consumabile medicale, dezinfectanti, biocide, autoritatile centrale au facut apel la antreprenorii si producatori romani care pot produce si furniza, in special: materiale de protectie, masti sau halate pentru medici, dar si ventilatoare pentru pacienti.

Deja au inceput sa fie identificati producatori de masti, combinezoane, izolete, viziere, dezinfectanti sau componente pentru ventilatoare.

Pentru moment 15 producatori din industria textilă se implică în dezvoltarea producţiei de echipamente medicale la standarde internaţionale.

Printre producătorii care s-au alăturat acestei iniţiative se află confecţioneri de textile precum: Tanex – companie cu două puncte de lucru şi în jur de 500 de angajaţi, Simiz Fashion Focşani – cu 10 linii de producţie şi 700 de angajaţi, Livas Clothing – cu cinci baze de producţie cu 600 de angajaţi, Manufactura Turnu Măgurele, Stylar Tailor, Polisea SA, Arason SRL, ETServices, dar şi furnizori de soluţii tehnologice ca Morgan Tecnica & Macpi Group, şi producătorul local de neţesute cu capital românesc Minet SA.

Cu toate acestea, se cauta in continuare furnizori/ producatori. Daca aveti posibilitatea de a adapta / achizitiona materiale si linii tehnologice pentru productie, iata cum puteti lua legatura cu autoritatile:

Datele de contact ale structurilor militare autorizate pentru avizarea/autorizarea materialelor, componentelor, echipamentelor și dispozitivelor medicale, respectiv a biocidelor

 

1. Materiale si echipamente de protectie:

  • Agentia de Cercetare pentru Tehnica si Tehnologii Militare: colonel Claudiu LAZAROIAIE, telefon: +40721.568.038, fax: 0213322115, email: office@nbce.ro.
  • Centrul de cercetare stiintifica pentru aparare CBRN1si ecologie: colonel Claudiu LAZAROIAIE, telefon: +40721.568.038, fax: 0213322115, email: office@nbce.ro.

2. Dispozitive medicale:

  • Agentia de Cercetare pentru Tehnica si Tehnologii Militare: colonel Claudiu LAZAROIAIE, telefon: +40721.568.038, fax: 0213322115, email: office@nbce.ro.

3. Biocide:

  • Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militara “Cantacuzino“: conf.univ.dr. Anda BAICUS, director stiintific, telefon:0740213102, fax:0213069307, email: abaicus@cantacuzino.ro.
  • Centrul de cercetare stiintifica pentru aparare CBRN si ecologie: colonel Claudiu LAZAROIAIE, telefon: +40721.568.038, fax: 0213322115, email: office@nbce.ro.

Responsabil cu analiza dosarelor avizate FAVORABIL, in vederea eliberarii autorizatiei:

  • Centrul de cercetari stiintifice medico-militare: colonel dr. Bogdan PATIRNICHI telefon:+40726733072, fax: 021/315.64.53, email: patrinichi@yahoo.com”

Program pentru sprijinirea firmelor mici în producția internă

 

Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a făcut referire la programul de micro-industrializare, care a fost modificat şi orientat către producţia de materiale sanitare. Este vorba de un grant de 200.000 de lei, practic bani pentru 325 de companii, 65 de milioane de lei. Grantul presupune bani care nu trebuie returnaţi.

Set de orientări pentru a-i ajuta pe producători să crească producția de echipamente și materiale medicale esențiale în trei sectoare, pus la dispozitie de Comisia Europeana

 

Detalii suplimentare intr-un articol precedent: Set de intrebări și răspunsuri pentru a contribui la creșterea producției de materiale medicale sigure in contextul Covid-19

Standarde europene pentru consumabile medicale disponibile gratuit

 

La cererea urgentă a Comisiei, Comitetul European pentru Standardizare (CEN) și Comitetul European pentru Standardizare Electrotehnică (CENELEC), au convenit să pună imediat la dispoziție o serie de standarde europene pentru anumite dispozitive medicale și echipament individual de protecție.

Detalii legate de aceste standarde intr-un material precedent: Standarde europene pentru consumabile medicale disponibile gratuit, pentru firmele dispuse sa le producă . Mai jos aveti lista cu principalele standarde.

Conditii de realizare a Achizitiilor publice in stare de urgenta

 

Autoritățile publice centrale precum și entitățile juridice în care statul este acționar majoritar, pot achiziționa în mod direct sau negociere directa materiale și echipamente necesare combaterii acestei epidemii.

Detalii in materiale anterioare:

*Cele mai recente anunțuri de achiziție publica le puteți găsi direct Aici

Daca nu aveți experienta in vânzarea către autoritățile publice din România, aveți informații într-un alt articol: Cum poti vinde repede si simplu autoritatilor publice (Statului)

Pentru detalii, va stam la dispoziție: Tender Service Srl, www.licitatia-publica.ro, încă din 2007, oferim servicii de monitorizare online a anunțurilor de achiziții publice organizate de autorități publice si private atât din România si UE.

Email: office@licitatie-publica.ro
Tel: 0369-591482
Fax: 0369-591483

 

Informatii utile pentru achizitiile publice de materiale, medicamente si echipamente pentru combaterea pandemiei cu virusul COVID-19

Materialul (in format pdf) poate fi descarcat aici: VASS Lawyers_Ghid achizitii medicale.

Acest ghid este destinat, in principal autoritatilor contractante dar contine si informatii relevante pentru participantii la licitatii, operatori economice, motiv pentru care am sintetizat mai jos cateva informatii, pentru a avea acces integral la Ghid descarcati documentul de mai sus (link rosu). Deasemenea articolul integral aici.

Un articol pe aceeasi tema: Achizițiile publice în contextul stării de urgență, pe fondul epidemiei COVID-19

Iata si sinteza Ghid achizitii medicale pe perioada starii de urgenta, realizat de VASS Lawyers.

1       CUVANT INAINTE

Declararea pandemiei cu virusul COVID-19 de catre OMS, precum si accelerarea raspandirii acestuia pe teritoriul Romaniei a generat necesitatea achizitiei urgente de materiale, medicamente si echipamente necesare combaterii epidemiei.

2       CINE SI CAND POATE EFECTUA ACHIZITII DIRECTE

Posibilitatea realizarii achizitiilor directe pe perioada starii de urgenta este limitata prin Decretul nr. 195/2020:

  • temporal: la perioada pandemiei si starii de urgenta;
  • ca obiect al achizitiei: materiale, medicamente si/sau echipamente necesare pentru combaterea pandemiei;
  • ca tip de autoritate/entitate contractanta: unitati sanitare, directii de sanatate publica, ministere cu sistem de sanatate propriu, autoritati publice centrale, entitati juridice in care statul este actionar majoritar.

Pe perioada pandemiei si starii de urgenta, aceste autoritati contractante pot achizitiona asadar direct doar ceea ce permite in mod expres Decretul nr. 195/2020 pentru fiecare dintre ele in parte si doar daca achizitiile respective sunt necesare pentru combaterea pandemiei.

Alte categorii de autoritati contractante, precum autoritatile locale (e.g. consilii locale/judetene, primarii[1]) nu au dreptul de a aplica procedura de achizitie directa in temeiul Decretului nr. 195/2020 pentru a achizitiona materiale, medicamente sau echipamente necesare combaterii epidemiei de COVID-19. Acestea pot aplica insa achizitia directa daca achizitia se incadreaza in conditiile generale prevazute de legislatia achizitiilor publice, respectiv pentru achizitii cu o valoare mai mica de 135.060 lei [2].

2.1       CE SE POATE ACHIZITIONA IN TEMEIUL DECRETULUI NR. 195/2020

Achizitiile reglementate prin Decretul nr. 195/2020 pot avea ca obiect:

  • materiale;
  • medicamente; si/sau
  • echipamente

Cele trei notiuni nu sunt definite prin Decret. Medicamentele sunt insa definite de legislatia aplicabila, nesuscitand probleme de interpretare.

In ceea ce priveste notiunile de materiale si echipamente, prin raportare la Anexa la OUG nr. 11/2020, care contine categoriile de produse stocuri de urgenta medicala ce pot fi achizitionate de ONAC pentru combaterea pandemiei, se poate argumenta ca materialele si echipamentele vizeaza cel putin urmatoarele produse:

  • materiale – combinezoane, viziere de protectie, manusi, masti de protectie (intrucat in preambulul la OUG nr. 11/2020 se face vorbire despre „echipamente specializate de protectie pentru personal” acestea pot fi insa incadrate si in categoria echipamentelor); dezinfectanti;
  • echipamente – scannere termice, camere de izolare, izolete, ventilatoare medicale, monitoare medicale, injectomate; in plus, astfel cum am aratat mai sus, se poate interpreta ca echipamentele includ si combinezoane, viziere de protectie, manusi, masti de protectie.

2.2       CE AUTORITATI POT FACE ACHIZITII IN TEMEIUL DECRETULUI NR. 195/2020

2.2.1    Autoritati care au obligatia de a achizitiona direct materiale si/sau medicamente

Urmatoarele autoritati par a avea obligatia de a achizitiona in mod direct materiale si/sau medicamente necesare combaterii epidemiei cauzate de COVID-19:

  • directiile de sanatate publica vor achizitiona materiale necesare prin procedura de achizitie directa, sumele necesare fiind asigurate prin transferuri de la Ministerul Sanatatii;
  • unitatile sanitare vor achizitiona materiale si medicamente necesare prin procedura de achizitie directa, sumele necesare fiind asigurate prin transferuri de la Ministerul Sanatatii.

Observam ca Decretul nr. 195/2020 nu prevede in mod expres achizitia directa pentru:

  • achizitia de echipamente de catre unitatile sanitare;
  • achizitia de medicamente si echipamente de catre directiile de sanatate publica.

2.2.2    Autoritati care au dreptul de a achizitiona direct materiale si/sau medicamente

Urmatoarele autoritati au posibilitatea/dreptul de a achizitiona in mod direct materiale si echipamente necesare combaterii epidemiei cauzate de COVID-19:

  • autoritatile publice centrale (Guvernul, ministerele, alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, autoritatile administrative autonome[4]);
  • entitatile juridice in care statul este actionar majoritar.

Din formularea prevederilor legale se poate interpreta asadar ca aceste autoritati/entitati nu au posibilitatea de a achizitiona direct si medicamente (decat daca s-ar interpreta ca acestea se incadreaza in notiunea de materiale).

Totodata, ministerele cu sistem de sanatate propriu au posibilitatea de a realiza achizitii directe pentru unitatile sanitare proprii atat din bugetele ministerelor de resort, cat si din cele ale unitatilor sanitare. Prevederea nu delimiteaza obiectul acestor achizitii, fiind susceptibila de doua interpretari:

  • ministerele pot realiza orice tip de achizitii directe pentru materiale, medicamente si echipamente;
  • ministerele pot realiza doar achizitiile directe prevazute pentru unitatile sanitare, respectiv achizitiile de materiale si medicamente.

2.3       CE VALOARE POT SA AIBA ACHIZITIILE DIRECTE REALIZATE IN TEMEIUL DECRETULUI NR. 195/2020

Pragul general prevazut de art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 pentru realizarea achizitiilor directe este de 135.060 lei, fara TVA, pentru achizitia de produse. In cazurile expres prevazute de Decretul nr. 195/2020, este clar ca acest prag nu este aplicabil, achizitia directa putandu-se realiza pentru valori estimate ce depasesc acest prag.

3       CUM SE EFECTUEAZA ACHIZITIILE DIRECTE

3.1       CARE ESTE LEGISLATIA APLICABILA ACHIZITIILOR DIRECTE

3.2       CARE SUNT PASII DE URMAT PENTRU REALIZAREA ACHIZITIEI DIRECTE

3.2.1    Identificarea si justificarea nevoii Autoritatii Contractante

3.2.1.1        Referatul de necesitate

3.2.1.2        Actualizarea programului anual al achizitiilor publice

3.2.1.3        Documentul justificativ

3.2.2    Realizarea propriu zisa a Achizitiei Directe

3.2.2.1        Procedura de urmat

In functie de valoarea estimata a achizitiei, achizitiile directe vor fi realizate dupa cum urmeaza:

  • in cazul in care valoarea estimata a achizitiei de produse este mai mare de 100.000 leiautoritatea contractanta are obligatia[10]:
    • de a utiliza catalogul electronic pus la dispozitie de SEAP[11]; instructiuni cu privire la sectiunea dedicata achizitiilor directe sunt disponibile aici; de asemenea, ANAP a publicat un set de instructiuni aici;

sau

    • de a publica un anunt intr-o sectiune dedicata a web-site-ului propriu/ANAP sau a SEAP, insotit de descrierea produselor, serviciilor sau lucrarilor care urmeaza a fi achizitionate; este recomandabil ca descrierea sa fie cat mai clara, precisa si amanuntita astfel incat operatorii economici sa primeasca suficiente informatii relevante in baza carora sa-si fundamenteze oferta si preturile aferente.
  • in cazul in care valoarea estimata a achizitiei de produse este mai mica de 100.000 lei, autoritatea contractanta poate achizitiona direct, fara a utiliza catalogul electronic sau anuntul prealabil, prin:
    • consultarea a minimum trei candidati; consultarea se poate face folosind diferite cai/mijloace stabilite la nivelul autoritatii contractante, cu pastrarea dovezilor in acest sens[12]; achizitia poate fi realizata daca este primita chiar si o singura oferta valabila;
  • in cazul in care valoarea estimata a achizitiei de produse este mai mica de 70.000 de lei, autoritatea contractanta poate achizitiona direct:
    • pe baza unei singure oferte;
  • in cazul in care valoarea estimata a achizitiei de produse este mai mica de 4.500 lei, autoritatea contractanta are dreptul de a plati direct, pe baza angajamentului legal, fara acceptarea prealabila a unei oferte[13].

Chiar si in situatia in care valoarea estimata a achizitiei este sub pragurile de 100.000 lei, 70.000 lei sau 4.500 lei, autoritatea contractanta are dreptul de a consulta catalogul electronic pus la dispozitie de SEAP sau de a publica un anunt in vederea realizarii achizitiei.

3.2.2.2        Finalizarea procedurii

Dupa finalizarea procedurii in una dintre variantele mentionate mai sus, autoritatea contractanta are obligatia de a intocmi angajamentul legal prin care se angajeaza cheltuielile aferente achizitiei directe.

Documentul poate lua una dintre urmatoarele forme:

  • contract de achizitie publica;
  • comanda;
  • alt tip de document incheiat in conditiile legii (e.g. documente fiscale, atata timp cat respecta formele legale),

inclusiv in cazul achizitiilor initiate prin intermediul instrumentelor de plata ce permit posesorului sa le utilizeze in relatia cu comerciantii in vederea efectuarii de plati, fara numerar, pentru achizitionarea de produse, servicii si/sau lucrari prin intermediul unui terminal, cum ar fi, dar fara a se limita la, cardurile de plata si/sau portofele electronice.

3.2.3    Efectuarea informarilor necesare

3.2.3.1        Informare prin SEAP

3.2.3.2        Informarea ANAP

3.2.4    Emiterea Documentului Constatator

3.3       POT FI CONTROLATE ACHIZITIILE DIRECTE

3.3.1    Posibilitatea de contestare

Avand in vedere ca:

  • achizitia directa nu reprezinta o procedura de atribuire in sensul legislatiei achizitiilor publice;
  • Legea nr. 101/2016 reglementeaza caile de atac ce pot fi utilizate de persoanele care se considera vatamate „in legatura cu sau in cadrul unei proceduri de atribuire” [19],

prevederile Legii nr. 101/2016, inclusiv cele referitoare la suspendarea procedurii, nu sunt aplicabile in cazul achizitiilor directe[20].

In masura in care sunt incalcate:

  • obligatiile prevazute de lege pentru autoritatea contractanta, reglementate in Capitolul III, Sectiunea 1 „Achizitia directa” din Normele metodologice;
  • normele procedurale interne pentru realizarea achizitiilor directe,

persoanele fizice/juridice care se considera vatamate au dreptul sa conteste actele autoritatii contractante, in conditiile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Etapele procedurale in acest sens presupun:

  • formularea unei plangeri prealabile;
  • dupa caz, formularea unei cereri de suspendare;
  • formularea actiunii in anulare insotita sau nu de o cerere de suspendare.

3.3.2    Controlul ANAP

3.3.3    Consiliul Concurentei

3.3.4    Curtea de Conturi

4       CINE SI CAND POATE APLICA NEGOCIEREA FARA PUBLICARE

Chiar daca multe achizitii nu se incadreaza in tipurile de achizitii directe permise in mod clar prin Decretul nr. 195/2020, incheierea rapida a contractelor de furnizare poate fi realizata pe perioada pandemiei si sub imperiul legislatiei achizitiilor publice, prin procedura de negociere fara publicare prealabila a unui anunt de participare (negociere fara publicare[23].

Negocierea fara publicare poate fi aplicata de catre orice autoritate contractanta pentru orice achizitii publice necesare pentru combaterea pandemiei, atat timp cat sunt indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii[24]:

  • ca o masura strict necesara;
  • atunci cand perioadele de aplicare a procedurilor clasice (e.g. licitatie deschisa, licitatie restransa, negociere competitiva sau procedura simplificata) nu pot fi respectate din motive de extrema urgenta;
  • motivele de extrema urgenta sunt determinate de evenimente:
    • imprevizibile; si
    • care nu se datoreaza sub nicio forma unei actiuni sau inactiuni a autoritatii contractante.

Fata de declararea starii de urgenta la nivel national si ritmul accelerat de crestere a numarului de persoane infectate cu COVID-19, contextul actual poate fi apreciat drept unul de extrema urgenta pentru achizitiile de produse strict necesare pentru combaterea pandemiei.

Mai mult, declararea pandemiei de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii, coroborata cu cresterea numarului de persoane infectate in Romania si Europa poate fi incadrata in notiunea de “motiv de extrema urgenta”, chiar independent de declararea starii de urgenta.

In ceea ce priveste regulile aplicabile, chiar daca negocierea fara publicare este o procedura mai rapida si mai flexibila, aceasta impune respectarea unor minime exigente si proceduri, cele mai importante fiind:

  • respectarea principiilor din materia achizitiilor publice, precum cel al tratamentului egal sau cel al transparentei;
  • initierea procedurii prin transmiterea unei invitatii de participare la negocieri, insotita de documentatia de atribuire, catre unul sau, ori de cate ori este posibil, catre mai multi operatori economici; in situatii in care se impune interventia imediata, legislatia prevede chiar si posibilitatea de a realiza achizitia publica in paralel cu aplicarea procedurii de negociere fara publicare prealabila (nu este insa clara modalitatea practica de aplicare a acestei posibilitati, avand in vedere ca procedura de negociere poate fi derulata chiar si intr-o zi-doua);
  • obligatia de a transmite spre publicare in SICAP un anunt de atribuire in termen de 30 de zile de la data incheierii contractului de achizitie publica/acordului-cadru;
  • durata contractului nu va putea fi stabilita pe o perioada mai mare decat cea necesara pentru a face fata situatiei de urgenta care a determinat aplicarea procedurii.

5       CUM SE ORGANIZEAZA NEGOCIEREA FARA PUBLICARE PREALABILA

5.1       CARE SUNT PASII DE URMAT PENTRU REALIZAREA NEGOCIERII FARA PUBLICARE

5.1.1    Identificarea si justificarea nevoii Autoritatii Contractante

5.1.1.1        Referatul de necesitate

5.1.1.2        Actualizarea programului anual al achizitiilor publice

5.1.1.3        Documentul justificativ

5.1.2    Realizarea propriu zisa a Negocierii Fara Publicare

5.1.2.1        Procedura de urmat

Initierea procedurii de negociere fara publicare prealabila se realizeaza prin transmiterea unei invitatii de participare la negocieri, insotita de documentatia de atribuire, catre unul sau, ori de cate ori este posibil, catre mai multi operatori.

Negocierea fara publicare nu implica asadar respectarea regulilor de publicitate si a termenelor minime pentru depunerea ofertelor, obligatoriu de urmat in cadrul procedurilor concurentiale, avand in vedere si faptul ca aceasta procedura nu se deruleaza prin intermediul SEAP.

In plus, autoritatile contractante nu au nici obligatia informarii ANAP cu privire la initierea unei proceduri de negociere fara publicare generata de motive imprevizibile si de extrema urgenta, astfel cum sunt acestea prevazute la art. 104 lit. c) din Legea nr. 98/2016[27].

Prin urmare, regulile si pasii de derulare a negocierii fara publicare se stabilesc de catre autoritatea contractanta, aceasta fiind responsabila pentru modul de atribuire a contractului de achizitie publica cu respectarea tuturor dispozitiilor legale aplicabile in mod obligatoriu, precum si cu respectarea principiilor achizitiilor publice[28].

5.1.2.2        Finalizarea procedurii

Procedura de negociere fara publicare se finalizeaza, similar oricarei alte proceduri de achizitie publica, odata cu incheierea contractului de achizitie/acordului-cadru.

Autoritatea contractanta nu are dreptul de a stabili durata contractului pe o perioada mai mare decat cea necesara pentru a face fata situatiei de urgenta care a determinat aplicarea procedurii de negociere fara publicare[29].

5.1.3    Efectuarea informarilor necesare

Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite in SEAP anuntul de atribuire in termen de 30 de zile de la incheierea contractului de achizitie publica/acordului-cadru.

5.1.4    Emiterea Documentului Constatator

5.2       POT FI CONTROLATE NEGOCIERILE FARA PUBLICARE

5.2.1    Posibilitatea de contestare

Avand in vedere ca:

  • negocierea fara publicare reprezinta o procedura de atribuire;
  • Legea nr. 101/2016 reglementeaza caile de atac ce pot fi utilizate de persoanele care se considera vatamate „in legatura cu sau in cadrul unei proceduri de atribuire” [30],

Prin urmare, procedurile de atribuire prin negociere fara publicare pot fi contestate in temeiul Legii nr. 101/2016 si se poate solicita inclusiv nulitatea/anularea contractelor/acordurilor-cadru incheiate in temeiul acestei proceduri, in masura in care sunt incalcate prevederile legale aplicabile.

Aceste litigii se solutioneaza insa cu celeritate de catre CNSC sau instantele competente, prezentand din aceasta perspectiva anumite avantaje fata de litigiile solutionate de instantele de judecata in temeiul Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

5.2.2    Controlul ANAP

5.2.3    Curtea de Conturi

6       ACHIZITII IN COMUN / CENTRALIZATE

6.1       ACHIZITIA IN COMUN

Doua sau mai multe autoritati contractante (de exemplu, mai multe spitale din aceeasi regiune) pot conveni sa efectueze in comun anumite achizitii specifice[33].

Achizitiile in comun pot fi realizate in doua modalitati:

  • in intregime in comun, caz in care derularea in comun a procedurii de achizitie, se poate face:
    • fie actionand impreuna, in numele si pe seama tuturor autoritatilor contractante,
    • fie incredintand unei autoritati contractante gestionarea procedurii de achizitie in numele tuturor autoritatilor contractante, care actioneaza atat in nume propriu, cat si in numele si pe seama celorlalte autoritati contractante;

in ambele ipoteze, autoritatile contractante sunt responsabile in mod solidar pentru indeplinirea obligatiilor care le revin in temeiul legislatiei achizitiilor publice;

  • partial in comun, in cazul in care o procedura de achizitie publica nu este organizata in intregime in numele si pe seama autoritatilor contractante, numai anumite parti din procedura fiind derulate in comun de catre autoritatile contractante; in acest caz, autoritatile raman responsabile in mod solidar numai cu privire la activitatile efectuate in comun si fiecare autoritate contractanta este responsabila in mod individual pentru indeplinirea obligatiilor sale in temeiul legislatiei achizitiilor publice in ceea ce priveste activitatile pe care le realizeaza in nume propriu (cum ar fi atribuirea unui contract, incheierea unui acord-cadru, operarea unui sistem dinamic de achizitii, reluarea competitiei in cadrul unui acord-cadru sau stabilirea operatorilor economici parte la un acord-cadru care indeplinesc o anumita sarcina).

In ceea ce priveste pregatirea unei astfel de achizitii efectuate in comun si responsabilitatile fiecarei autoritati contractante in cadrul procedurii de atribuire, ANAP precizeaza ca acestea se stabilesc prin conventia incheiata intre respectivele autoritati (act de asociere, protocol, etc). [34]

Achizitiile in comun se concretizeaza de obicei prin:

  • incheierea unor acorduri-cadru, definite de altfel prin legislatie drept acorduri incheiate in forma scrisa intre una sau mai multe autoritati contractante si unul ori mai multi operatori economici, care permit stabilirea termenilor si conditiilor care guverneaza contractele de achizitie publica ce urmeaza a fi atribuite intr-o anumita perioada, in special in ceea ce priveste pretul si, dupa caz, cantitatile avute in vedere;
  • derularea unui sistem dinamic de achizitii, respectiv procesul de achizitie organizat in integralitate prin mijloace electronice prin intermediul SEAP si deschis, pe intreaga sa perioada de valabilitate, oricarui operator economic care indeplineste criteriile de calificare si selectie, pentru achizitii de uz curent, ale caror caracteristici general disponibile pe piata satisfac necesitatile autoritatii contractante.

Cea mai rapida si simpla varianta de realizare a achizitiei in comun in contextul actual ramane incheierea unui acord-cadru fie prin procedura de negociere fara publicare, fie prin procedura de achizitie directa (daca sunt indeplinite conditiile legale).

6.2       ACHIZITIA CENTRALIZATA

Prin achizitia centralizata, o unitate de achizitii centralizate[35]:

  • achizitioneaza in nume propriu produse si/sau servicii destinate unei/unor alte autoritati contractante; ori
  • atribuie contracte de achizitie publica sau incheie acorduri-cadru pentru lucrari, produse ori servicii in numele si pentru o alta/alte autoritate/autoritati contractante.

Unitatile de achizitii centralizate se infiinteaza prin:

  • hotarare a Guvernului;
  • hotarare a autoritatilor deliberative locale.

Prin urmare, unitatile de achizitii centralizate se pot infiinta atat la nivel central, cat si la nivel local.

Prin hotararile de infiintare a unitatilor centralizate se vor stabili si situatiile si conditiile in care:

  • autoritatile contractante achizitioneaza produse sau servicii de la unitati de achizitii centralizate;
  • unitatile de achizitii centralizate atribuie contracte de achizitie publica/incheie acorduri-cadru de produse destinate altor autoritati contractante.

Unitatile de achizitii centralizate pot achizitiona produse prin:

  • utilizarea si administrarea unui sistem dinamic de achizitii;
  • atribuirea si incheierea unui acord-cadru.

Avantajul derularii achizitiilor prin unitati de achizitii centralizate este ca autoritatile contractante vor putea achizitiona produsele de la o unitate de achizitii centralizate, fara a aplica dispozitiile legislatiei achizitiilor publice pentru achizitiile care indeplinesc conditiile legale (e.g. identitatea autoritatii contractante a fost prevazuta in cuprinsul anuntului de participare publicat de catre unitatea de achizitii centralizate).

La nivel central, functioneaza din anul 2019 Oficiul National pentru Achizitii Centralizate (ONAC), care achizitioneaza produse si servicii centralizat nu doar pentru institutiile centrale si organismele din subordinea acestora care au obligatia de a se inregistra in Registrul utilizatorilor, dar si pentru orice alte autoritati contractante care au dreptul ca, in orice moment, sa solicite ONAC inregistrarea in Registru.

ONAC a fost desemnata institutie abilitata pentru organizarea si derularea procedurilor de atribuire pentru constituirea stocurilor de urgenta medicala. In acest sens, ONAC primeste de la Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta (IGSU) si Ministerul Sanatatii necesitatile si detaliile necesare, iar stocurile se gestioneaza si se administreaza de catre IGSU.

ONAC poate achizitiona asadar la acest moment centralizat produse care includ si produse relevante pentru combaterea pandemiei, precum:

  • la solicitarea autoritatilor contractante inregistrate in Registrul utilizatorilor, atat produse de curatenie, cat si alte produse necesare in acest context, a caror lista poate fi stabilita prin memorandum aprobat de Guvern[36];
  • la solicitarea IGSU sau a Ministerului Sanatatii, produsele aferente stocurilor de urgenta medicala (conform OUG nr. 11/2020).

Pentru constituirea stocurilor de urgenta medicala, ONAC atribuie acorduri-cadru dupa cum urmeaza:

  • in regim de urgenta, pentru gestionarea pandemiei de Coronavirus, prin procedura de negociere fara publicare prealabila, pentru acoperirea necesitatilor de produse stocuri de urgenta medicala enumerate in Anexa la OUG nr. 11/2020 (e.g. scannere termice, camere de izolare, izolete, ventilatoare medicale, monitoare medicale, injectomate, combinezoane, viziere de protectie, manusi, masti de protectie, dezinfectanti), pana la atingerea cantitatilor maxime prevazute pentru fiecare categorie;

Prin Legea nr. 20/2020 de aprobare a OUG nr. 11/2020, s-a introdus posibilitatea de a majora cantitatile prevazute in anexa la OUG nr. 11/2020, in situatii justificate, la propunerea „Grupului de suport tehnico-stiintific privind gestionarea bolilor contagioase pe teritoriul Romaniei” din cadrul Comitetului National pentru Situatii de Urgenta;

  • ori de cate ori este nevoie, pentru constituirea si refacerea stocurilor de urgenta medicala prevazute in Nomenclatorul produselor stocuri de urgenta medicala, prin aplicarea uneia dintre procedurile de atribuire prevazute de art. 68 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice (inclusiv negocierea fara publicare prealabila);

ANEXA 1 – MODEL NOTA JUSTIFICATIVA PENTRU ACHIZITIILE DIRECTE

ANEXA 2 – MODEL NOTA JUSTIFICATIVA PENTRU NEGOCIEREA FARA PUBLICARE

Materialul (in format pdf) poate fi descarcat aici: VASS Lawyers_Ghid achizitii medicale

Tagged with:
 

Incepand cu 30 martie, Comisia Europeana pune la dispoziție un set de orientări pentru a-i ajuta pe producători să crească producția de echipamente și materiale medicale esențiale în trei sectoare:

Urmează a fi publicate, de asemenea, orientări privind dispozitivele medicale. Aceste documente ar trebui să-i ajute pe producători și autoritățile de supraveghere a pieței să se asigure că produsele respectă standardele de siguranță necesare și sunt eficace.

Pentru combaterea epidemiei de coronavirus este nevoie de sprijinul producătorilor și de colaborarea acestora. Comisia colaborează în mod activ cu industria pentru a promova creșterea pe scară amplă a producției globale de astfel de materiale în UE și oferă orientările necesare în acest sens.

Comunicarea prezintă astăzi orientări pe trei fronturi:

  • Primul set de orientări îi ajută pe producători să evalueze cerințele juridice și tehnice aplicabile înainte de a importa noi produse în UE sau de a lansa noi unități ori de a le reconverti pe cele existente pentru a produce echipamente de protecție precum măști, mănuși și halate chirurgicale, pentru a satisface cererea fără precedent apărută ca urmare a izbucnirii epidemiei de coronavirus. Orientările emise astăzi prezintă cadrele juridice aplicabile ale UE și oferă producătorilor consiliere cu privire la pașii concreți de urmat în vederea introducerii produselor pe piața UE. Orientările explică, de asemenea, rolul autorităților naționale, în special al autorităților de supraveghere a pieței, în asigurarea unui nivel adecvat de sănătate și siguranță a echipamentelor provenite din țări terțe și introduse pe piața UE.
  • Al doilea document este menit să ofere orientări operatorilor economici, inclusiv întreprinderilor mici și mijlocii, cu privire la cadrul juridic aplicabil pentru introducerea pe piața UE a gelului hidroalcoolic (Regulamentul privind produsele cosmetice sau Regulamentul privind produsele biocide) și cu privire la mențiunile pentru utilizatori. Scopul acestui document este de a răspunde la întrebările frecvente pe care le primește Comisia de la operatori din sectorul produselor cosmetice și din alte sectoare, care sunt activ implicați în creșterea sau transformarea capacității lor de producție pentru fabricarea acestor produse.
  • Al treilea document oferă orientări cu privire la procedurile de evaluare a conformității pentru imprimarea 3D și produsele imprimate cu tehnologia 3D pentru uz medical în contextul epidemiei de coronavirus. Documentul urmărește să ofere detalii cu privire la cadrele juridice aplicabile ale UE pentru aceste produse și prezintă exemple de standarde tehnice pe care le pot utiliza producătorii pentru a introduce pe piața UE produse conforme.

Documentele publicate astăzi oferă indicații practice cu privire la aplicarea Recomandării Comisiei privind evaluarea conformității EIP și a anumitor tipuri de dispozitive medicale, publicată la 13 martie. Această recomandare prevede două scenarii în care produsele pot fi introduse pe piață chiar dacă procedurile de evaluare a conformității nu au fost încă finalizate.

Documentele oferă, de asemenea, mai multe informații cu privire la standardele pentru EIP și anumite tipuri de dispozitive medicale puse la dispoziție cu acces liber pentru toți operatorii economici de către organizațiile de standardizare europene, datorită unui acord cu Comisia Europeană la 20 martie.

V-ar putea interesa si: Standarde europene pentru consumabile medicale disponibile gratuit, pentru firmele dispuse sa le producă

Sursa: Comisia Europeana

AFIR va aviza online dosarele de achiziţii publice pentru investiţii, derulate de autorităţile locale

 

“Începând cu data de 27 martie 2020, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale va primi spre analiză şi avizare dosarele de achiziţii ale beneficiarilor publici de finanţare europeană nerambursabilă doar prin intermediul noului modul online destinat achiziţiilor pentru proiectele de investiţii publice finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Noile funcţionalităţi privind transmiterea dosarelor de achiziţii sunt disponibile pentru fiecare proiect în parte în cadrul platformei online de depunere proiecte.

Astfel, în relaţia cu AFIR, beneficiarii publici vor putea depune prin intermediul modulului online programul achiziţiilor pentru proiect, vor putea să încarce sau retrage dosarele de achiziţii şi să răspundă la solicitările de informaţii suplimentare ale AFIR. De asemenea, notificarea în urma verificării documentaţiei depuse online va fi primită tot prin sistemul informatic”.

Conform AFIR, facilitatea se aplică submăsurilor:

  • 4.3 – Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice,
  • 7.2 – Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică,
  • 7.6 – Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural şi beneficiarilor publici ai submăsurilor
  • 19.2 – Sprijin pentru implementarea acţiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală şi
  • 19.3 – Pregătirea şi implementarea activităţilor de cooperare ale GAL din PNDR 2020

şi se referă la achiziţiile specifice bunurilor, serviciilor şi lucrărilor, derulate prin: achiziţie directă, procedura simplificată şi licitaţie deschisă.

Achiziţiile derulate prin negociere fără publicare prealabilă, precum şi modificarea contractelor de achiziţie sau contestaţiile în urma deciziilor comunicate de Centrele Regionale, cu privire la verificarea unei achiziţii se vor depune în continuare, în format fizic, pe hârtie, subliniază instituţia.

Detalii privind paşii ce trebuie parcurşi în vederea depunerii dosarelor de achiziţii pot fi regăsite pe pagina de instrucţiuni pentru modulele online, la adresa https://online.afir.info/Help.

Pentru a participa la licitații publicate de AFIR, aflați care sunt acestea si fiti la curent cu cele care se vor publica in continuare, cu o Inregistrare Gratuita Aici!

In plus va transmitem, zilnic, pe email, licitatii publicate in peste 2500 de surse in Romania, insclusiv Seap / Sicap.

 

 

Tagged with:
 

Starea de urgenta declarată prin Decretul Președintelui României nr. 195/2020 are un impact asupra modului in care se vor desfășura achizițiile publice in România pe perioada pandemiei COVID-19 su după.

Achizițiile de Echipamente si Materiale Medicale

In perioada pandemiei, mai multe autorități au posibilitatea/obligația de a achiziționa in mod direct materiale si echipamente necesare combaterii epidemiei cauzate de COVID-19. Am detaliat acest subiect Aici.

  • Autoritățile publice centrale și entitățile juridice în care statul este acționar majoritar vor putea achiziționa în mod direct materiale și echipamente necesare combaterii epidemiei cauzate de COVID-19;

  • Direcțiile de sănătate publică vor achiziționa materiale necesare în perioada epidemiei prin procedura de achiziție directă, sumele necesare fiind asigurate prin transferuri de la Ministerul Sănătății;

  • Unitățile sanitare vor achiziționa materiale și medicamente necesare în perioada epidemiei prin procedura de achiziție directă, sumele necesare fiind asigurate prin transferuri de la Ministerul Sănătății;

  • Ministerele cu sistem de sănătate propriu au posibilitatea de a realiza achiziții directe pentru unitățile sanitare proprii atât din bugetele ministerelor de resort, cât și din cele ale unităților sanitare.

Achizitiile Publice Nationale

In perioada pandemiei, achizițiile publice care nu vizează lupta cu virusul Covid-19 rămân supuse regimului si legislației generale.

Agenția Naționala pentru Achiziții Publice (ANAP) si Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP / SICAP) își continua activitatea in aceasta perioada.

SEAP / SICAP va soluționa solicitările si va acorda asistenta tehnica in utilizare exclusiv online si telefonic, dar cu un efectiv redus de personal. Din 18.03.2020, programul de call center a fost redus intre orele 11.00-15.00, de luni pana joi, respectiv 11.00-13.00, vineri.

ANAP va monitoriza achizițiile directe realizate in aceasta perioada si in acest sens autoritățile contractante pun la dispoziția ANAP informații, in termen de maxim 30 de zile lucrătoare de la finalizarea perioadei decretate;

ANAP va oferi sprijin autorităților care derulează achiziții cum sunt cele de medicamente, materiale sanitare sau echipamente medicale, prin sistemul HELPDESK, tuturor autorităților care întâmpina dificultăți in derularea achizițiilor directe de materiale si echipamente necesare combaterii epidemiei COVID-19.

Solutionarea Contestatiilor

  • Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) își continua activitatea si recomanda:
    • transmiterea tuturor înscrisurilor (contestații, puncte de vedere, dosarul achiziției, intervenții, concluzii, recipisa de consemnare a cauțiunii, etc.) cu preponderenta prin posta sau curierat rapid;
    • accesul limitat in Registratura CNSC (cate o persoana, pe rand si păstrarea unei distante de cel puțin 2 metri una fata de cealaltă intre persoanele aflate in așteptare), cu recomandarea dezinfectării mâinilor la intrarea in încăpere;
    • in cazul persoanelor care studiază dosarele aflate pe rolul CNSC si a celor care așteaptă eliberarea cauțiunilor, păstrarea unei distante de cel puțin 2 metri una fata de cealaltă, cu recomandarea dezinfectării mâinilor la intrarea in încăpere.
  • Curțile de Apel:
    • Curtea de Apel București : in perioada stării de urgenta se vor judeca doar “litigiile vizând acte administrative referitoare la aplicarea masurilor prevazute in Decretul nr. 195/2020, inclusiv cele referitoare la achiziții directe, in cazuri ce justifica urgenta deosebita”;
    • Curtea de Apel Cluj va continua sa judece in plus fata de acest tip de litigii si toate “litigiile privind achizițiile publice (plângeri, recurs in contestații judiciare, suspendarea procedurii)”.

Achizitiile Centralizate la Nivelul Comisiei Europene

Comisia Europeana a lansat in 13 martie 2020 o procedura accelerata de achiziție centralizata de bunuri necesare pentru lupta împotriva virusului COVID-19, in temeiul Acordului privind achizițiile centralizate pentru procurarea de contramasuri medicale, adoptat in 2014. Detalii despre aceasta procedura de licitație Aici

Achizițiile Publice Realizate din Fonduri Europene

Beneficiarii de fonduri europene afectați de adoptarea măsurilor de urgență, au posibilitatea de a decide, împreună cu autoritățile de management / organismele intermediare, suspendarea contractelor de finanțare încheiate.

Achiziția Stocurilor de Urgență Medicală ( O.U.G. nr. 11/2020)

Ulterior încetării stării de urgență, achiziția stocurilor de urgență medicală va fi realizată potrivit O.U.G. nr. 11/2020, prin achiziția centralizată, de către ONAC, a produselor aferente stocurilor de urgență medicală, pentru constituirea și refacerea stocurilor de urgență medicală.

Atribuirea acordurilor-cadru se va realiza de către ONAC astfel:

  • În regim de urgență, prin procedura de negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare ( art. 68 alin. (1) lit. f) coroborat cu art. 69 alin. (4) și art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016), pentru acoperirea necesităților de produse stocuri de urgență medicala, până la atingerea cantităților maxime prevăzute pentru fiecare categorie
    • e.g. scanere termice, camere de izolare, izolete, ventilatoare medicale, monitoare medicale, injectomate, combinezoane, viziere de protecție, mănuși, măști de protecție, dezinfectanți. 
  • Oricând este necesar, pentru acoperirea necesităților cuprinse în Nomenclatorul produselor stocuri de urgență medicală, (art. 68 alin. (1) din Legea nr. 98/2016)
    • i.e. licitația deschisă; licitația restrânsă; negocierea competitivă; dialogul competitiv; parteneriatul pentru inovare; negocierea fără publicare prealabilă a unui anunț de participare; concursul de soluții; procedura simplificată;.

Pentru achizițiile stocurilor de urgență medicală, ONAC primește de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Ministerul Sănătății :

  1. lista produselor și a echipamentelor necesare,
  2. valoarea estimată pentru fiecare produs în parte,
  3. specificațiile tehnice și
  4. specialiștii care vor acorda suport tehnic pe toată perioada de organizare și derulare a procedurilor de atribuire,
  5. precum și persoanele care vor face parte din comisiile de evaluare. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență va rămâne responsabil pentru monitorizarea acordurilor-cadru și încheierea contractelor subsecvente.

Cadrul legislativ este in momentul de fata intr-o continua schimbare si pot apărea modificări de la o zi la alta. Vom urmări noutățile si le vom adaugă pe blog.

Daca doriți sa fiți la informați cu privire la achizițiile publice făcute in acesta perioadă si nu numai, Înregistrați-va Gratuit Aici! Va anunțăm pe email, automat, privind achizițiile relevante pentru dvs.

Pentru antreprenori și companii care se confruntă cu probleme economice, pe fondul pandemiei de coronavirus, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri eliberează, la cerere, certificatul de situație de urgență.

Tutorial Video Obtinere Certificat Aici

Certificatul va fi acordat doar pe durata instituirii stării de urgență dar valabilitatea lui cuprinde toată durata anului acordării.

De ce este necesar acest certificat?

In urma publicării în Monitorul Oficial a Ordonanței de Urgență nr. 29/2020, întreprinderile mici și mijlocii, care și-au întrerupt activitatea total sau parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente, potrivit legii, pe perioada stării de urgență decretate și care dețin certificatul de situație de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, beneficiază de amânarea la plată pentru

  • serviciile de utilități – electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și de internet, precum și 
  • chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social și de sedii secundare.

Dacă afacerea dvs. a fost afectată de pandemia coronavirus, aveți nevoie de acest certificat pentru a obține un certificat de forță majoră, pentru a suspenda executarea contractelor, să nu mai plătiți furnizorii, chiria.

Pe baza certificatului de situaţie de urgenţă (CSU) se dorește acordarea de sprijin guvernamental operatorilor economici care înregistrează o scădere a încasărilor cu un procent de minimum 40%, pe fondul crizei de coronavirus.

Ce condiţii trebuie indeplinite pentru a primi certificatul?

Sunt vizate doar anumite firme, care au activitate principală în următoarele sectoare (art. 4 din Hotărâre) :

  • transportul;
  • turismul;
  • horeca (hotel / restaurant / cafenea);
  • organizări de evenimente;
  • publicitate;
  • învățământ privat și activități adiacente;
  • industria confecțiilor, încălțămintei și pielăriei;
  • servicii destinate populației.

Cum obținem certificatul?

1. Depuneți o cerere online, prin intermediul platformei http://prevenire.gov.ro/, unde completați: 

  • datele de identificare ale societății;
  • datele de contact;
  • motivul solicitării certificatului pentru situații de urgență;
  • justificarea nevoii acestuia;
  • date referitoare la situațiile financiare.

2. Încărcați documente justificative pentru a dovedi necesitatea eliberării certificatului, (art. 2 alin. (3) din Hotărâre):

  • Certificatul Unic de Înregistrare al societății;
  • CI Administrator/ Administratori/ Reprezentant Legal;
  • Balanță contabilă certificată, pe luna în care s-a observat o scădere a încasărilor cu minimum 25 față de perioada similară a anului precedent solicitării, împreună cu balanța contabilă la care face referire în raportare;
  • Declarație pe propria răspundere, prin care îți asumi pe deplin cele declarate și depuse,  existentă pe site;
  • Certificat constatator eliberat de către Oficiul Național al Registrului Comerțului.

!!! Documentele încărcate în aplicația electronică, vor fi semnate electronic de către reprezentantul legal al operatorului electronic sau de către împuternicitul acestuia, caz în care se va încărca în aplicație și împuternicirea.

Cum va putea fi folosit certificatul de situație de urgență?

Operatorii economici au la dispoziție certificatul de situaţie de urgenţă în două cazuri:

  1. în relații financiare sau fiscale – poate fi folosit în cadrul instituţiile financiar-bancare şi de leasing sau în oricare alte instituţii publice, precum și pentru a dobândi facilităţi fiscale oferite de instituţiile publice centrale sau locale;
    1. plata din bugetul asigurărilor pentru șomaj a indemnizației de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale.
  2. în relații contractuale – poate fi folosit cu operatorii sau cu terții, când atestă că activitatea i-a fost afectată în contextul pandemiei cu Covid-19, sau în renegocierea anumitor contracte.

Certificatul stării de urgență va fi necesar începând cu luna aprilie 2020, întrucât starea de urgență a fost decretată în luna martie!

Certificatele de situație de urgență vor fi emise în două forme:

  • TIP 1 (ALBASTRU) – eliberat pentru solicitanții care cer acordarea acestuia în baza declarației pe propria răspundere din care rezultă întreruperea totală sau parțială a activității, ca urmare a deciziilor emise de autoritățile publice competente, potrivit legii, în perioada stării de urgență decretate;
  • TIP 2 (GALBEN) – eliberat pentru solicitanții care cer acordarea acestuia în baza declarației pe proprie răspundere din care rezultă înregistrarea unei diminuări a încasărilor în luna martie 2020 cu un procent de minimum 25% față de media încasărilor din perioada ianuarie – februarie 2020.

Ordinul ministrului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri nr. 791 din 24 martie 2020 a fost publicat ieri în Monitorul Oficial nr. 248 din 25 martie 2020 (pag. 10-14).

Tagged with:
 
WP to LinkedIn Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
error: Continut protejat !