Achizitiile publice in sectorul de Utilitati (apa, 
energie, transport si servicii postale) sunt servicii esentiale, care joaca un rol esential in dezvoltarea economica si sociala.
Introducerea de norme in procedurile de atribuire a contractelor in aceste sectoare de coordonare se datoreaza:
– diferitelor situatii in care entitatile functioneaza in statele membre;
– caracterului inchis al pietelor in care isi desfasoara activitatea. Acest lucru se poate datora monopolurilor naturale sau drepturilor exclusive acordate de statele membre in ceea ce priveste aprovizionarea, punerea la dispozitie sau exploatarea retelelor pentru anumite servicii.
Ca si in trecut, sectorul serviciilor de utilitati va fi acoperit de norme privind achizitiile publice, distincte si mai flexibile, care se vor aplica nu numai cumparatorilor/achizitorilor publici traditionali (de stat, municipalitati, regiuni, etc.), dar, de asemenea, companiilor publice sau private. In mod special, una dintre noile directive privind achizitiile publice stabileste ce pietele de utilitati specifice in anumite tari pot atribui contracte direct si fara o cerere de oferta. Acesta prevede un regim de achizitiile publice, mai putin strict, pentru companiile angajate in activitati comerciale sau industriale in sectorul utilitatilor.
Ce sectoare sunt afectate de reguli?
Normele privind achizitiile publice trebuie sa fie aplicate in serviciile privind apa, energia, transportul si servicii postale. Ele nu trebuie sa fie aplicate in explorarea petrolului si a gazelor naturale si servicii financiare, logistice, electronice si filatelice legate de serviciile postale, deoarece aceste sectoare opereaza intr-un mediu competitiv.
In cazul in care exista concurenta, anumite sectoare de utilitati pot fi scutite.
Pentru ca un sector de utilitati intr-un anumit stat membru sa fie exceptat de la normele privind achizitiile publice, mediul juridic / de reglementare trebuie sa permita accesul si concurenta in intreprinderile din sectorul in cauza si companiile de utilitati trebuie sa functioneze sub presiune competitiva. Dispozitia in conformitate cu directiva actuala 2004/17 / CE va fi mentinuta, in continuare, conform careia un stat membru poate solicita Comisiei Europene sa scuteasca un anumit sector de la normele privind achizitiile publice, in cazul in care accesul la acest sector este liber si pe deplin expus concurentei. Termenele-limita pentru aceasta procedura au devenit mai flexibile si acestea au fost prelungite in cazul in care cererea de derogare nu este insotita de o pozitie recenta cu privire la situatia concurentiala in sectorul in cauza, adoptata de catre o autoritate nationala independenta.
Notiunea de “drepturi exclusive si speciale” este specificata
Spre deosebire de Directiva privind achizitiile publice cu 2014/24 / UE, in sectorul serviciilor de utilitati, intreprinderile publice (pe care cumparatorii publici au o influenta dominanta) trebuie sa respecte procedurile UE privind achizitiile publice pentru atribuirea contractelor, precum si entitatile private care opereaza intr-una dintre sectoarele in cauza in temeiul dreptului exclusiv sau special. Cu toate acestea, in cazul in care drepturile exclusive sau speciale au fost acordate pe baza unei proceduri transparente (pentru concurenta sau de acordare a licentelor la cerere), pe baza unor criterii obiective, operatorul privat in cauza este scutit de la aplicarea normelor UE la atribuirea contractelor. In plus, legislatia / procedurile UE care indeplinesc aceste conditii de transparenta si obiectivitate sunt enumerate in mod explicit.
Ce este diferit pentru utilitati in comparatie cu normele generale privind achizitiile publice?
Revizuirea normelor pentru sectorul serviciilor de utilitati este, in general, dupa modelul achizitiilor publice, dar modificat pentru a proteja optiunea de practici mai flexibile adecvate entitatilor care desfasoara activitati comerciale sau industriale. In special:
– pragul pentru aplicarea noilor aranjamente simplificate pentru serviciile sociale, culturale si de sanatate si alte servicii este de 1 000 000 €. Este mai mare decat pragul de 750 000 € pentru autoritatile publice;
– cumparatorii pastreaza libertatea de a alege fie sa atribuie mai multe contracte la diverse intreprinderi mici sau sa atribuie un singur contract pentru o companie mare (directiva nu inclina spre o optiune sau alta)
– normele privind conflictele de interese se vor aplica numai achizitorilor publici, nu intreprinderilor publice sau entitati private. Numai cumparatorii publici vor fi obligati sa excluda firmele din procedurile de achizitii publice, in anumite cazuri (condamnari definitive pentru infractiuni grave, cum ar fi spalarea banilor sau criminalitatea organizata). Companiile au posibilitatea (in mod voluntar) sa aplice aceleasi reguli pentru excluderea societatilor ca in conformitate cu normele generale privind achizitiile publice.
Achizitii de bunuri, servicii si lucrari
Utilitatile vor trebui sa se aplice proceduri de achizitii publice pentru achizitiile de bunuri, servicii si lucrari, atunci cand astfel de achizitii sunt facute pentru a oferi un serviciu corespunzator, de exemplu pentru contracte privind
– intretinerea infrastructurii energetice sau construirea unei centrale electrice;
– achizitiile de autoturisme pentru personal responsabil de mentinerea retelei de distributie a apei;
– achizitia de autobuze sau calculatoare pentru birourile unui manager de servicii de transport.
Acorduri-cadru
Acestea sunt acorduri generale care acopera o serie de comenzi sau servicii individuale, in diferite grade de detaliu (de exemplu, un acord pentru serviciile de intretinere care permit utilitatilor sa apeleze la aceste servicii ori de cate ori este necesar, la conditiile stabilite deja). Noile reguli vizeaza cresterea transparentei in procedurile pentru incheierea unor astfel de acorduri:
– cu cateva exceptii, durata maxima a unui acord-cadru va fi de 8 ani;
– criteriile de atribuire a contractelor, pe baza unui acord-cadru trebuie sa fie obiective si transparente.
Aflati mai multe despre reforma achizitiilor publice: Reducerea sarcinii administrative, imbunatatirea accesului IMM-urilor, prevenirea coruptiei si permiterea considerentelor sociale si de mediu
Sursa: Comisia Europeana
Potrivit freedomhouse.ro, Romania urmeaza sa aiba patru legi distincte in achizitii publice: pentru achizitii clasice, concesiuni, utilitati si remedii.
Proiectele celor patru acte normative, a anuntat Bogdan Paul Dobrin la conferinta de inchidere a proiectului „Combaterea fraudei in achizitiile publice”, sunt redactate in consultare cu Comisia Europeana in cadrul grupului de lucru din care fac parte Ministerul Fondurilor Europene, Cancelaria Primului Ministru, ANRMAP, CNSC, UCVAP. Urmeaza sa fie puse in dezbatere publica cel mai probabil in luna iunie 2015.
Bogdan Paul Dobrin, presedintele Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, a anuntat ca domeniul achizitiilor publice urmeaza sa fie reglementat prin patru noi legi distincte privind achizitiile clasice, concesiunile, utilitatile si remediile, fiecare cu propriile norme de aplicare si ghiduri. Acestea vor inlocui OUG nr. 34/2006.
Motivele mentionate de presedintele ANRMAP, pentru alegerea acestei solutii, sunt: existenta unei singure legi – OUG nr. 34/2006 – a generat probleme, domeniului utilitatilor ( Directiva 17/2004), este expediat intr-un capitol al unui act normativ ( OUG nr. 34/2006) axat pe achizitiile clasice, in plus pe partea clasica, contractul de achizitie publica este unul administrativ, iar pe partea de utilitati, vorbind de societati comerciale, nu mai e un contract administrativ, ci un contract comercial.
Pe aceiasi tema:
