Ordin nr. 281/2016 din 22 iunie 2016 privind stabilirea unor formulare standard ale Programului anual al achizitiilor publice si Programului anual al achizitiilor sectoriale
Avand in vedere:
– prevederile art. 12, 13 si 15 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achizitie publica/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice, aprobate prin Hotararea Guv ernului nr. 395/2016 ;
– prevederile art. 13, 14 si 16 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 394/ 2016 ;
– necesitatea fluidizarii si perfectionarii sistemului de achizitie publica prin elaborarea de instrumente operationale care sa asigure derularea in conditii optime a intregului proces de achizitie publica intr-un cadrul legal stabil, transparent si uniform;
– necesitatea optimizarii activitatii de elaborare a programelor anuale de achizitii publice/sectoriale, prin responsabilizarea autoritatilor contractante/entitatilor contractante in legatura cu formatul si continutul acestora,
In temeiul dispozitiilor art. 6 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 634/2015 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice, presedintele Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice a emis Ordin nr. 281/2016 din 22 iunie 2016 privind stabilirea unot formulare standard ale Programului anual al achizitiilor publice si Programului anual al achizitiilor sectoriale.
Ordinul 281/2016 din 22 iunie 2016 poate fi descarcat de pe site-ul ANAP: ORDIN nr. 281/2016 din 22 iunie 2016 privind stabilirea formularelor standard ale Programului anual al achiziţiilor publice si Programului anual al achizitiilor sectoriale.
Daca aveti nevoie de Formularele standard pentru Programul anual al achizitiilor publice si achizitiilor sectoriale, va oferim posibilitatea sa le descarcati la link-ul urmator: Ordin_281_2016_Anexa_Programul national al achizitiilor publice+sectoriale
Notificare cu privire la achizitii efectuate de entitatile care isi desfasoara activitatea in sectoarele apei, energiei, transporturilor si serviciilor postale.
Articolul 1
(1) Cererile referitoare la aplicabilitatea articolului 34 din Directiva 2014/25/UE depuse in temeiul articolului 35 din aceeasi directiva („cererile privind aplicabilitatea articolului 34”) cuprind cel putin informatiile specificate in anexa I la prezenta decizie. Ele urmeaza structura anexei I la prezenta decizie.
(2) In cazurile in care o autoritate nationala independenta competenta in ceea ce priveste activitatea in cauza a adoptat o pozitie argumentata si motivata, astfel cum se precizeaza la articolul 35 din Directiva 2014/25/UE, pozitia respectiva insoteste cererea.
(3) In afara unor circumstante exceptionale mentionate la al patrulea paragraf din articolul 40 alineatul (1) si in cazul in care utilizarea generalizata a mijloacelor electronice de comunicatie a fost amanata in temeiul articolului 106 alineatul (2) din Directiva 2014/25/UE, cererile mentionate la alineatul (1) si pozitiile mentionate la alineatul (2) se transmit prin mijloace electronice catre casuta postala electronica indicata in acest scop pe site-ul internet al Comisiei si comunicata statelor membre.
(4) In cazul in care o cerere mentionata la alineatul (1) sau o pozitie mentionata la alineatul (2) se transmite prin alte mijloace decat mijloacele electronice de comunicare conform articolului 40 alineatul (1) sau articolului 106 alineatul (2) din Directiva 2014/25/UE, ea se transmite in triplu exemplar prin posta sau prin intermediul unui alt transportator adecvat la adresa Comisiei specificata pe site-ul sau internet si comunicata statelor membre.
Articolul 2
(1) In cazul in care Comisia primeste o cerere privind aplicabilitatea articolului 34, iar accesul la piata este considerat a nu fi restrictionat conform articolului 34 alineatul (3) primul paragraf din Directiva 2014/25/UE, ea publica un anunt care cuprinde informatiile specificate in partea A din anexa II la prezenta decizie.
In cazul in care Comisia primeste o cerere privind aplicabilitatea articolului 34, iar accesul la piata nu poate fi considerat nerestrictionat conform articolului 34 alineatul (3) primul paragraf din Directiva 2014/25/UE, ea publica un anunt care cuprinde informatiile specificate in partea B din anexa II la prezenta decizie.
(2) In cazul in care perioada pentru adoptarea actelor de punere in aplicare mentionate la articolul 35 din Directiva 2014/25/UE se prelungeste conform punctului 1 al patrulea paragraf din anexa IV la directiva mentionata, Comisia publica un anunt care cuprinde informatiile specificate in partea A din anexa III la prezenta decizie.
(3) In cazul in care perioada pentru adoptarea actelor de punere in aplicare mentionate la articolul 35 din Directiva 2014/25/UE se suspenda conform punctului 2 din anexa IV la directiva mentionata, Comisia publica un anunt care cuprinde informatiile specificate in partea B din anexa III la prezenta decizie. Comisia publica un anunt care cuprinde informatiile specificate in partea C din anexa III la prezenta decizie in momentul in care se incheie perioada de suspendare.
(4) In cazul in care cererea privind aplicabilitatea articolului 34 din Directiva 2014/25/UE este retrasa de catre solicitant, Comisia publica un anunt care cuprinde informatiile specificate in partea D din anexa III la prezenta decizie.
(5) In cazul in care contractele destinate sa permita desfasurarea unei activitati sau concursurile de proiecte organizate pentru desfasurarea unei astfel de activitati inceteaza sa mai fie supuse dispozitiilor Directivei 2014/25/UE din cauza ca Comisia nu a adoptat actul de punere in aplicare in termenul specificat in anexa IV la directiva mentionata, Comisia publica un anunt care cuprinde informatiile specificate in anexa IV la prezenta decizie.
(6) Informatiile prevazute in anunturile prezentate in anexele II, III si IV pot fi modificate sau completate dupa necesitati, de exemplu in cazul in care o cerere transmisa anterior se modifica in mod substantial in conformitate cu articolul 35 alineatul (4) din Directiva 2014/25/UE.
(7) Anunturile prevazute la alineatele (1)-(5) se publica in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 3
Decizia 2005/15/CE se abroga.
Articolul 4
Prezenta decizie se adreseaza statelor membre.
Adoptata la Bruxelles, 10 octombrie 2016.
Pentru Comisie
Presedintele Jean-Claude JUNCKER
ANEXA I
INFORMATIILE CARE TREBUIE PRECIZATE IN CERERILE PRIVIND APLICABILITATEA ARTICOLULUI 34 DIN DIRECTIVA 2014/25/UE
ANEXA II
INFORMATIILE CARE TREBUIE CUPRINSE IN ANUNTURILE REFERITOARE LA CERERILE PRIVIND APLICABILITATEA ARTICOLULUI 34 DIN DIRECTIVA 2014/25/UE
ANEXA III
INFORMATIILE CARE TREBUIE CUPRINSE IN ANUNTURILE REFERITOARE LA CERERILE PRIVIND APLICABILITATEA ARTICOLULUI 34 DIN DIRECTIVA 2014/25/UE – PRELUNGIREA SAU SUSPENDAREA TERMENELOR PENTRU ADOPTAREA ACTELOR DE PUNERE IN APLICARE SAU RETRAGEREA UNEI CERERI
ANEXA IV
INFORMATIILE CARE TREBUIE CUPRINSE IN ANUNTURILE REFERITOARE LA CERERILE PRIVIND APLICABILITATEA ARTICOLULUI 34 DIN DIRECTIVA 2014/25/UE – APLICABILITATEA ARTICOLULUI 34 ALINEATUL (1) IN CAZUL IN CARE NU AU FOST ADOPTATE ACTE DE PUNERE IN APLICARE IN TERMENUL PREVAZUT
Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a publicat 
arhiva electronica SMIS, care contine proiectele si contractele de achizitie aferente programelor operationale 2007-2013.
MFE ofera acces liber la informatii, in format de date deschise (open data), privind utilizarea fondurilor europene pentru achizitii, in exercitiul financiar european 2007-2013: proiecte, beneficiari, contracte de achizitie, furnizori, rambursari.
Bazele de date deschise disponibile sunt completate periodic de catre departamentele specializate din MFE. Echipa IT a realizat un script care va asigura actualizarea lunara a bazelor de date deschise cu informatiile noi, incarcate in arhiva SMIS. Echipa de comunicare va anonimiza datele cu caracter personal ale persoanelor fizice care sunt parti in contractele de achizitie aferente proiectelor din fonduri europene.
Avand in vedere caracterul dinamic al corectiilor financiare, MFE va publica aceste informatii dupa finalizarea contestatiilor si rezolvarea in instanta a tuturor posibilelor litigii.
Cresterea calitatii si a numarului de date deschise publicate MFE vine ca urmare a angajamentelor asumate de Guvernul Romaniei privind promovarea transparentei, combaterea coruptiei si utilizarea noilor tehnologii pentru a consolida actul de guvernare si dialogul cu cetatenii.
Datele deschise referitoare la activitatea MFE sunt disponibile atat pe site-ul institutiei, cat si pe platforma unica la nivel national.
Lista seturilor de date publicate in format deschis
Transparentizare SMIS Octombrie 2016
– legenda abrevieri “Contracte de finantare”
– legenda abrevieri “Rambursari contracte de finantare”
– legenda abrevieri “Contracte de achizitii”
Decizia publicarii arhivei SMIS 2007-2013 fost luata in urma dialogului si consultarilor la nivel guvernamental, cu specialistii din Cancelaria Prim-Ministrului, cu colegii din Ministerul pentru Consultare Publica si Dialog Civic, cu experti independenti si cu reprezentanti ai societatii civile specializati in domeniul open data.
Comisia Europeana a aprobat alocarea a 226,6 milioane de euro din Fondul de coeziune pentru proiectul „Reabilitarea liniei de cale ferata Bucuresti – Constanta, tronsoanele Bucuresti Nord – Bucuresti Baneasa si Fetesti – Constanta”.
Proiectul face parte din Programul Operational Transport perioada 2007 – 2013, axa prioritara „Modernizarea si dezvoltarea retelei TEN-T de baza in scopul dezvoltarii unui sistem durabil de transport si integrarii acestuia in retelele de transport ale Uniunii Europene”.
Lucrarile de reabilitare a celor peste 80 de km de cale ferata intre Bucuresti si Constanta, pe cele doua tronsoane Bucuresti Nord – Bucuresti Baneasa, respectiv Fetesti – Constanta, au fost finantate initial de catre statul roman. Valoarea totala a proiectului fiind de aproape 475 de milioane de euro.
Prin proiectul de reabilitare a caii ferate intre Bucuresti si Constanta s-a urmarit in principal reducerea duratei de calatorie. Trecerea de la transportul preponderent rutier intre capitala si litoral spre un transport sigur si modern cu trenul, precum si reducerea poluarii.
In urma lucrarilor de reabilitare a acestei portiuni de cale ferata, se estimeaza ca, pana in anul 2030, aproximativ 3,7 milioane de pasageri vor folosi anual trenul pentru a parcurge distanta intre Bucuresti si Constanta. Transportul feroviar de marfa pe aceasta ruta este estimata sa ajunga pana la 21 de milioanede tone anual. In prezent, trenurile de pasageri pot circula pe ruta Bucuresti – Constanta cu viteze de pana la 160 de km/ora, iar cele de marfa cu maximum 120 de km/ora.
Context:
In prezent, rata de absorbtie pentru Programul Operational Transport in exercitiul bugetar 2007-2013, este de peste 81%.
In perioada de programare 2014 – 2020, Romania are alocate aproximativ 9,4 miliarde de euro pentru Programul Operational pentru Infrastructura Mare (POIM), atat prin Fondul european de dezvoltare regionala, cat si prin Fondul de coeziune. Mai mult de jumatate din finantarea totala (inclusiv cofinantarea nationala) pentru POIM — 6,8 miliarde de euro — este prevazuta pentru infrastructura de transport, 37% pentru dezvoltarea sectorului de mediu, iar 5% pentru sectorul energetic.
Persoana de contact
Dana Berinde – membru de cabinet, tel.: +32 460 76 79 75, e-mail: dana.berinde@ec.europa.eu
Sursa: Reprezentanta Comisei Europene in Romania
Asigurati-va ca Nu pierdeti contracte atribuite prin licitatii publice, Apelati la Serviciul de Monitorizare: www.licitatie-publica.ro. Incercati Aici 7 Zile Gratuit. Va dam acces la peste 7.000 de anunturi de licitatie din Romania, din peste 2500 surse publice sau private.
Licitatii din Cai ferate
Licitatii pentru constructie, intretinere, cai ferate, traverse, vagoane, locomotive, sine de cale ferata, linii cf, etc
Administratia Fondului pentru Mediu cu sprijinul Ministerului Mediului, Apelor și Padurilor a pus la dispozitia agentiilor judetene pentru protectia mediului o aplicatie informatica web care permite inregistrarea dosarelor pentru Programul ”CASA VERDE” in timp real.
Pentru finantare pot depune cereri atat persoanele fizice cat si juridice.
Unitatile administrativ-teritoriale, institutiile publice si unitatile de cult vor putea depune dosarele de finantare la registratura sediului AFM in perioada 17 octombrie – 14 noiembrie 2016.
Unitatile administrativ-teritoriale, institutiile publice sau unitatile de cult pot solicita finantare pentru mai multe imobile/obiective in cadrul aceleiași cereri de finantare. Cuantumul acesteia nu poate depasi doua milioane de lei pentru institutiile publice, respectiv 500.000 lei pentru unitatile de cult.
Suma alocata sesiunii de finantare a Programului privind instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusiv inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire, beneficiari unitati administrativ-teritoriale, institutii publice si unitati de cult este 34.739 mii lei.
Unitatile administrativ – teritoriale, institutiile publice sau unitatile de cult pot depune proiecte de finantare in cadrul programului pentru imobilele aflate in proprietatea ori in administrarea lor.
In cadrul programului se pot realiza proiecte privind inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala, gaz de fermentare a deşeurilor, denumit si gaz de depozit, gaz de fermentare a namolurilor din instalatiile de epurare a apelor uzate, biogaz sau centrale termice pe baza de peleti, brichete, tocatura lemnoasa, precum si orice fel de resturi si deseuri vegetale, agricole, forestiere, silvice.
Cuantumul finantarii in cazul unitatilor administrativ – teritoriale :
a) 4.000.000 lei pentru unitatile administrativ – teritoriale cu un numar de locuitori mai mare de 100.000;
b) 3.000.000 lei pentru unitatile administrativ – teritoriale cu un numar de locuitori cuprins intre 50.000 si 100.000;
c) 2.000.000 lei pentru unitatile administrativ – teritoriale cu un numar de locuitori cuprins intre 20.000 si 50.000;
d) 1.000.000 lei pentru unitatile administrativ – teritoriale cu un numar de locuitori cuprins intre 3.000 si 20.000;
e) 500.000 lei pentru unitatile administrativ – teritoriale cu un numar de locuitori mai mic de 3.000.
Cuantumul finantarii reprezinta insumarea valorilor tuturor obiectivelor pentru care se solicita finantare.
Sursa: Administratia Fondului pentru Mediu
Asigurati-va ca Nu pierdeti contracte atribuite prin licitatii publice, Apelati la Serviciul de Monitorizare: www.licitatie-publica.ro. Incercati Aici 7 Zile Gratuit. Va dam acces la peste 7.000 de anunturi de licitatie din Romania, din peste 2500 surse publice sau private.
Nu ratati oportunitati de afaceri din categoria constructii – cladiri, unde puteti gasi inclusiv “achizitii verzi”:
Licitatii din Constructii – finisaje
Aici gasiti licitatii pentru renovari cladiri, reparatii la cladiri, amenajari interioare, finisaje cladiri, etc
Potrivit unui comunicat de presa, Ministerul Sanatatii și Autoritatea Nationala pentru Achizitii Publice au emis Ordinul comun prin care se stabilește documentatia de atribuire standard privind achizitia de produse biocide (Nr. 1082/2016).
ACTUALIZARE 3.11.2016: Descarca aici: Model_documentatie_ atribuire_standard_privind_achizitia_de_produse_biocide (Anexa Ordin_1082_2016)
Ordinul comun standardizeaza documentatia necesara pentru procedurile de atribuire a contractelor de achizitie publica de substante biocide derulate de catre unitatile medicale și alte institutii care utilizeaza astfel de produse.
Ordinul imbunatatește procesul de achizitie prin prevenirea intarzierilor in initierea procedurilor de atribuire, prin responsabilizarea autoritatilor contractante in legatura cu continutul documentelor de licitatie.
Autoritatile contractante au acum la dispozitie fișa de date, precum și caietul de sarcini cu specificatiile pentru achizitionarea produselor biocide. Este pentru prima data cand o asemenea documentatie este standardizata și utilizarea ei devine obligatorie. O comisie tehnica de experti, specialiști cu competente in epidemiologie și igiena, a lucrat la intocmirea caietului de sarcini standard.
De asemenea, dupa publicarea ordinului in Monitorul Oficial, va deveni obligatorie achizitia de produse biocide pe baza unui singur cod CPV.
Aceasta masura vine dupa ce, la inceputul lunii septembrie, Ministerul Sanatatii a adoptat masuri stricte de autorizare și verificare a produselor biocide. Toate produsele biocide din categoriile TP1 și TP2 care care se gasesc pe piata romaneasca și au indicatii de utilizare in unitati sanitare vor fi supuse la teste de eficacitate in laboratoare acreditate la standarde europene.
In continuare, Ministerul Sanatatii lucreaza la perfectionarea reglementarilor in domeniu pentru a asigura atat disponibilitatea produselor biocide in spitale, cat şi calitatea acestora.
Sursa: Ministerul Sanatatii
Asigurati-va ca Nu pierdeti contracte atribuite prin licitatii publice, Apelati la Serviciul de Monitorizare: www.licitatie-publica.ro. Incercati Aici 7 Zile Gratuit.
Pentru firmele care produc sau vand biocide / dezinfectanti, iata mai jos o lista cu oportunitati de afaceri in acest sector:
| Titlul | Publicat | Termen Limita | Regiune | |
|---|---|---|---|---|
| ACORD CADRU DE FURNIZARE DEZINFECTANTI | 19.10.16 | 23.11.16 | Mehedinţi | |
| CONTRACT DE FURNIZARE DEZINFECTANTI | 17.10.16 | 31.10.16 | Ialomiţa | |
| Furnizare produse antiseptice si dezinfectante. | 15.10.16 | 18.11.16 16:00 | Bacău | |
| Furnizare- Produse Antiseptice si dezinfectante | 11.10.16 | 18.11.16 | Bacău | |
| Furnizare dezinfectanti. | 08.10.16 | 10.11.16 16:00 | Iaşi | |
| Furnizare dezinfectanti | 06.10.16 | 10.11.16 | Iaşi | |
| CONTRACT DE FURNIZARE DEZINFECTANTI | 29.09.16 | Iaşi | ||
| Dezinfectanti acord-cadru. | 28.09.16 | 01.11.16 16:00 | Vâlcea | |
| Dezinfectanti-acord cadru | 24.09.16 | 01.11.16 | Vâlcea |
Agentia Nationala de Integritate (ANI) a anuntat ca a fost promulgata Legea privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese in procedura de atribuire a contractelor de achizitie publica (Prevent).
Actul normativ reglementeaza, prin instituirea unui mecanism de verificare ex-ante, denumit Sistemul Preventie (PREVENT), prevenirea conflictului de interese in procedura de atribuire a contractelor de achizitie publica.
Sistemul va functiona pe baza datelor inscrise in formularele de integritate, inregistrate in SEAP, cu ocazia derularii procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie publica și prelucrate de inspectorii de integritate in conditiile legii.
Sistemul Preventie va functiona pe baza datelor din formularele de integritate prelucrate, potrivit legii, de SEAP, in cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie publica.
Autoritatile contractante au obligatia de a asigura completarea și actualizarea formularului de integritate, de la publicarea in SEAP a documentatiei de atribuire, pe tot parcursul derularii procedurii și pâna la publicarea anuntului de atribuire a contractelor de achizitie publica.
Formularul de integritate este accesibil, in format electronic, autoritatilor contractante și se completeaza in SEAP.
Partea tehnica a fost finalizata inca de anul trecut, urmand ca aceasta sa fie operationalizata in termenele prevazute de lege, respectiv la 8 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, cu exceptia art. 13, art. 14, alin. (3) si (4) si art. 15, care intra in vigoare la 3 zile de la publicare.
Potrivit proiectului legii PREVENT, obiectivul general al initiative legislative, “consta in asigurarea unui mecanism eficient de verificare ex-ante a conflictului de interese in procesul de atribuire a contractelor de achizitii publice finantate din fonduri comunitare prin implementarea si operationalizarea unui sistem informatic integrat in cadrul Agentiei Nationale de Integritate, pentru prevenirea si identificarea situatiilor care determina un conflict de interese.”
Sistemul Preventie preia informatiile colectate in mod automat in formularele de integritate din interconectarea cu SEAP si determina emiterea unor notificari privind potentiale conflicte de interese.
Avertismentul de integritate emis de ANI este disponibil prin intermediul SEAP autoritatilor contractante, precum si autoritatilor cu atributii de verificare, monitorizare si control a procedurii de achizitie publica.
Legea instituie termene imperative pentru completarea formularului de integritate, potrivit celor trei momente procedurale importante identificate, dupa cum urmeaza:
- termenul de 24 de ore de la publicarea in SEAP a anuntului sau a invitatiei de participare, pentru ca persoana desemnata din cadrul autoritatii contractante sa completeze sectiunea I a formularului de integritate, care cuprinde date privind procedura de atribuire a contractelor de achizitie publica, factorul decizional, consultantii pentru elaborarea documentatiei de atribuire si date privind comisia de evaluare;
- termenul de 48 de ore de la deschiderea ofertelor in cadrul procedurii de atribuire a contractelor de achizitie publica, pentru ca persoana responsabila sa procedeze la completarea sectiunii a II-a a formularului de integritate, care cuprinde date privind ofertantii;
- termenul de 72 de ore de la dispunerea de masuri privind inlaturarea potentialului conflict de interese, pentru ca persoana responsabila sa opereze modificarile necesare, dupa caz, in sectiunile I si II ale formularului de integritate si pentru completarea sectiunii a III-a a acestui formular, care cuprinde informatii privind modificarile efectuate urmare primirii unui avertisment de integritate.
Legea stabileste si faptul ca Sistemul Preventie opereaza cu date colectate prin formularele de integritate si prin interogarea unor baze de date nationale precum cele ale Ministerului Afacerilor Interne, Oficiului National al Registrului Comertului, SEAP, aceste entitati avand obligatia asigurarii interoperabilitatii bazelor de date prin modalitati tehnice stabilite prin protocoale de colaborare care urmeaza sa se incheie intre acestea si Agentia Nationala de Integritate in termen de maximum 15 zile de la intrarea in vigoare a prezentului act normativ.
Guvernul a aprobat inca de anul trecut proiectul de Lege privind instituirea unui mecanism de verificare ex ante in scopul prevenirii conflictului de interese in procedura de atribuire a contractelor de achizitie publica initiata prin sistemul electronic de achizitii publice (SEAP). Astfel aceste conflicte de interese ar putea fi inlaturate fara a fi afectate respectivele proceduri. Detalii: Mecanism de prevenire a conflictului de interese in procedura de atribuire a contractelor de achizitie publica.
Fiecare cetatean european genereaza deseuri municipale de 475 kg pe an, variind de la 759 kg pe cap de locuitor in Danemarca, la 272 kg in Polonia si Romania.
In ultimii ani, valoarea totala a acestor deseuri, care merge la gropile de gunoi a scazut, dar este inca ridicata la 131 kg per persoana . Acest lucru inseamna ca o cantitate semnificativa de potentiale materii prime secundare, cum ar fi metalele, lemnul, sticla, hartie si materiale plastice ajung in depozitele de deseuri. Achizitii publice mai eficiente a serviciilor de gestionare a deseurilor, pot contribui la maximizarea reciclarii, care reprezinta doar 136 kg de deseuri municipale astazi. Colectarea si tratarea deseurilor generate de gospodarii, magazine, restaurante, etc. (asa-numitele deseuri municipale solide), este, de asemenea, un sector economic important oferind locuri de munca pentru 850 000 de persoane din Europa. Aproximativ 42 000 de intreprinderi sunt active in domeniul gestionarii deseurilor, din care peste 60% sunt IMM-uri. Restul sunt entitati in principal, semi-publice (inclusiv parteneriatele public-privat), precum si un numar mic de companii multinationale mari.
Autoritatile publice gestioneaza deseurile municipale solide, prin atribuirea de contracte
Colectarea si tratarea deseurilor municipale solide (MSW) este gestionata de catre autoritatile locale (in principal municipalitati), fie in-house sau prin achizitii, fiind gestionata in mod diferit in tarile UE. Din cele anuale 3000 contracte atribuite prin TED (4,7 miliarde € pe an pentru ofertele publicate la nivelul UE) de catre municipalitati, asociatii sau regiunile acestora, circa 80% se refera la servicii (colectare, tratare), lucrari de 15% (infrastructura, cum ar fi incineratoarele) si 5% furnituri (vehicule, containere). Durata medie a contractului este de aproximativ trei ani, iar valoarea medie a contractului este de aproape 2 milioane €. 88% din contracte sunt atribuite in cadrul licitatiilor echitabile si transparente, deschise tuturor companiilor interesate. Cu toate acestea, exista foarte putine achizitii publice transfrontaliere si doar trei tari din UE (Marea Britanie, Italia si Franta) reprezinta aproximativ 70% din totalul ofertelor publicate privind colectarea si tratarea deseurilor.
Provocari specifice sectorului deseurilor, in domeniul achizitiilor publice
Municipalitatile se confrunta cu unele provocari specifice in privinta deseurilor , ceea ce face dificila obtinerea celei mai bune valoari pentru bani publici:
– in cazul in care furnizorul detine infrastructura necesara, poate fi dificil sa schimbe companiile odata ce contractul expira fara a obliga municipalitatea sa continue contractul cu furnizorul.
– pentru contracte in-house, cel putin 80% din cifra de afaceri a companiei trebuie sa provina de la municipalitatea detinatoare . Exista dovezi care par sa indice faptul ca regulile cu certitudine, mai degraba complexe nu sunt intotdeauna puse in aplicare in mod corect.
– Criteriile de atribuire discriminatorii exclud ofertantii aflati la distante mari, care pot reduce concurenta.
– Anumite tari din UE folosesc doar criteriul celui mai mic pret pentru atribuirile contractelor privind colectarea / tratarea deseurilor in ciuda consecintelor asupra mediului care pot determina costuri suplimentare, intr-o etapa ulterioara. Acest criteriu poate favoriza, de asemenea, de stabilire a preturilor de ruinare/ agresive in detrimentul competitorilor. Criteriul celui mai bun pret pe de alta parte (cel mai avantajoasa oferta dpdv economic – cel mai bun raport calitate-pret) poate lua in considerare costurile ciclului de viata.
– Exista, de asemenea, un consum mare de “procedura de negociere fara publicarea prealabila” in mai multe tari, care este in mod normal doar pentru cazuri exceptionale.
– Din cauza lipsei de profesionalizare a achizitoriilor din sectorul deseurilor, autoritatile contractante de multe ori nu se pot evalua in mod corect optiuni in-house (in regie proprie) / outsource (externalizare), precum si utilizarea unor criterii de atribuire mai sofisticate (cel mai bun pret).
Provocari economice
Unele tari / regiuni s-au orientat spre externalizarea sarcinilor de gestionare a deseurilor, in timp ce in altele o tendinta inversa poate fi observata cu “remunicipalizarea” din DSM. Concentrarea pietei in sectorul deseurilor este in crestere cu aceasta tendinta spre integrare pe verticala si pe orizontala a instalatiilor de colectare si tratare.
Cu transferul ilegal, tratarea si eliminarea deseurilor, cu legaturi cu cazuri de coruptie, exista inca un risc semnificativ de criminalitate in sectorul de gestionare a deseurilor.
Cele mai bune practici identificate pentru a depasi problemele in achizitiile de deseuri
Un bun exemplu de sprijin al profesionalizarii in achizitiile din sectorul de deseuri este formarea scotiana ” Achizitii durabile – Managementul deseurilor” e-formare pentru a facilita achizitiile publice durabile a serviciilor de gestionare a deseurilor.
Sablonul de buna practica ITT si Serviciul Specificatii pentru resurse eficiente pentru operatiunile de gestionare a deseurilor de catre Zero Waste Scotland, ajuta la reducerea sarcinii administrative pentru cumparatori.
RECO Baltic 21 Tech este un proiect pilot in Strategia Baltica UE pentru a imbunatati gestionarea deseurilor in regiunea Marii Baltice, incheiat in 2013. Principalele rezultate au fost un Concept de Investitii privind deseurile baltice si o strategie comuna, inclusiv 18 proiecte-pilot. Ghidul/ Recomandarile privind achizitiile publice in gestionare a deseurilor municipale includ o propunere pentru punerea in aplicare a modelelor de evaluare pentru criteriul celui mai bun pret, pentru procurarea deseurilor.
Sursa: Comisia Europeana
Achizitiile publice inovatoare pot reduce presiunea asupra bugetelor de sanatate
Achizitii publice – Principalele noutati din legislatia adoptata in domeniul achizitiilor publice
Potrivit unei declaratii facute pentru Agerpres, presedintele Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice (ANAP), Bogdan Puscas, noul sistem de achizitii publice (SICAP) trebuie finalizat pana la 30 noiembrie.
“Pentru noul sistem exista un termen de finalizare a proiectului, care este 30 noiembrie 2016. Saptamanal suntem in discutii cu cei care implementeaza acest proiect si le trimitem observatii cu ce ar trebui sa implementeze”, a explicat Puscas.
“Acest sistem are cativa ani buni de functionare si nu mai raspunde in totalitate nevoilor anului 2016, ca sa nu mai spunem ca sunt foarte multe prevederi din noul pachet legislativ care nu se regasesc in functionalitati ale sistemului. Sunt foarte multe intrebari fundamentate de practica. Problema noastra este cum reusim sa aducem textul de lege in aplicatie ca el sa raspunda”, a precizat Puscas.
Dupa implementarea noilor legi in domeniul achizitiilor publice, a reiesit ca persoanele care opereaza in acest sistem trebuie sa aiba o pregatire mai temeinica decat cea care era necesara pentru vechiul sistem.
Potrivit declaratiilor facute in urma cu cateva saptamani de ministrul Comunicatiilor, Delia Popescu, livrarea noului sistem de licitatii publice SICAP, dezvoltat din fonduri europene de catre Agentia pentru Agenda Digitala a Romaniei (AADR), are intarzieri din cauza furnizorului solutiei. Detalii aici
La sfarsitul lunii iunie, Bogdan Puscas presedintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP), comunica faptul ca “noul sistem de achiziții publice, SICAP (Sistem informatic colaborativ pentru mediu performant de desfasurare a achizițiilor publice), care va inlocui SEAP-ul, va fi supus testarii de catre Agenția pentru Agenda Digitala in perioada 27 – 31 iulie… In prezent SEAP este functional, cu cateva adaptari facute astfel incat acesta sa aiba funcționalitațile necesare si sa ajute in lansarea procedurilor, insa Agenția pentru Agenda Digitala incepand cu data de 31 iulie — 1 august, va pune la dispozitie, intr-o faza de testare naționala si testare la liber pentru toți utilizatorii, noul sistem de achiziții publice, SICAP”.
Termenele initiale de operationalizare SICAP, erau urmatoarele:
- instruirea personalului implicat – martie 2016;
- punerea in functiune a platformei – aprilie 2016;
- publicarea tuturor contractelor de atribuire pe SICAP – aprilie 2016;
- publicarea pe SICAP a modificarilor la contracte, modificari care determina o crestere a pretului cu peste 5% – aprilie 2016;
- publicarea pe SICAP , dupa finalizarea contractului, a tuturor modificarilor – aprilie 2016.
Potrivit contractului cu UTI Grup, castigatorul contractului pentru realizarea SICAP, acesta trebuia sa asigure furnizarea de servere si echipamente IT, licente software, baze de date si servicii de instalare si configurare. Deasemenea era obligat sa furnizeze cursuri de formare a specialistilor IT care asigura mentenanta sistemului e-licitatie.ro (Sistemul Electronic de Achizitii Publice – SEAP).
Toate informatiile despre noua platforma si functionalitatile acestea, le puteti gasi pe scurt, intr-un articol mai vechi: SICAP, noua platforma de achizitii publice, pe scurt
Cele mai multe tari din UE se lupta cu cresterea 
costurilor asistentei medicale. In acelasi timp, pacientii se confrunta cu cresterea contributiilor la sistemele de asigurari de sanatate.
Achizitii publice mai eficiente a dispozitivelor medicale, medicamente, echipamente medicale si solutii IT, pentru spitalele publice pot reduce presiunea asupra bugetelor din domeniul sanatatii in mod semnificativ facilitand in acelasi timp o valoare mai buna pentru bani (better value for money).
Acest lucru a fost dezvaluit in cadrul unui workshop pentru experti in achizitiil publice din domeniul sanatatii, organizat de catre Comisia Europeana in 19 septembrie 2016. Acestia au analizat noi oportunitati pentru achizitii publice mai eficiente, oferite de noua legislatie UE privind achizitiile publice, cum ar fi optiunea de a cumpara solutii inovatoare, aprovizionarea centralizata, si de a face achizitii publice comune si transfrontaliere la nivelul UE. Au fost prezentate mai multe povesti de succes de achizitii interesante in domeniul sanatatii:
Un confort sporit prin achizitii inovatoare in spital
Obiectivul principal al proiectului inovator de achizitii Ecoquip , organizat de spitalul polonez Sucha Beskidzka, a fost imbunatatirea confortului termic al pacientilor (jaluzele/ draperii pentru reducerea expunerii excesive la soare intr-o cladire indreptata spre sud). In cadrul procedurii de achizitie, a fost gasita o solutie in instalarea pe exterior, a unor storuri/ rulouri acoperite cu panouri solare care au determinat si auto-suficienta energetica cu costuri exploatare zero. Proiectul a fost co-finantat de catre Comisia Europeana.
O mai buna valoare pentru bani printr-o licitatie avantajoasa
Un nou instrument gratuit permite o abordare care favorizeaza acum utilizarea celei mai avantajoase oferte din punct de vedere economic (MEAT), decat pretul cel mai scazut. Acesta incurajeaza autoritatile contractante sa se pregateasca mai bine si se ia in considerare orice procedura de achizitii publice. Prin utilizarea acestui instrument, acestea vor putea consulta lista cu criteriile de atribuire superioare celui mai scazut pret. Acestea includ costurile si rezultatele inclusiv calcularea ciclului de viata si costurile de intretinere sau sfarsitul ciclului de viata (colectare si reciclare) ale achizitiei favorizand o mai buna valoare pentru bani.
Aducerea inovatiei la spitale
Imagistica medicala pentru optimizarea fluxurilor de ingrijire organizata de Spitalul Karolinska din Stockholm, faciliteaza specificatii mai bune in oferte, stimulente pentru inovatii si un mecanism de plata cu stimulente in timp.
Unitati centralizate de achizitie
Unitatile centralizate de achizitie fie negociaza cu furnizorii de bunuri si servicii medicale pentru a economisi bani publici sau printr-o serie de comenzi in masa sau comune pentru mai multe spitale, pentru a creste eficienta achizitiilor publice si pentru a atinge o valoare mai buna. Exemplele includ:
Franta Parteneriat pentru Inovare: Resah, o unitate centralizata de cumparare din Franta, face achizitii in numele unui numar de 150 de spitale si casele de ingrijire medicala membre, a prezentat un exemplu, cazul in care au utilizat procedura de parteneriat pentru inovare pentru a conferi un sistem IS pentru Telemedicina. Resah a subliniat ca acest contract nu ar trebui sa aiba o durata prea lunga din cauza avansului rapid al progresului tehnologic in dispozitive inovatoare la un cost rezonabil.
Achizitiile europene: In cadrul platformei de achizitii Happ, coordonata de Resah si sustinuta financiar de Comisia Europeana, 20 de organizatii europene de asistenta medicala participa la achizitionarea in comun de produse si servicii inovatoare. Pâna in prezent, parteneriatul a dezvoltat peste 150 de solutii medicale inovatoare si a achizitionat cu ajutorul strategiei lor de achizitii publice. Ea cuprinde studii de piata timpurii si comunicarea ofertei la o multitudine de companii, inclusiv intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri). Utilizarea functionala in locul specificatiilor tehnice in anunturile de licitatie a fost cruciala in acest proiect.
Germania: Asociatia Germana de Achizitii EKK formata din 75 de spitale municipale a infiintat un sistem de achizitii profesional care a inclus definirea nevoilor comune de achizitii, analize de piata si criteriile de definire a calitatii. Ca urmare, prin achizitionarea in comun a dispozitivelor medicale, sistemul a permis economii considerabile pentru spitale.
Finlanda: Intr-un mod similar, guvernul finlandez intentioneaza sa inlocuiasca achizitionarea individuala a medicamentelor si a produselor medicamentoase pentru spitale, cu 18 noi organisme regionale de achizitii centralizate pentru a realiza economii de scara.
Slovenia: In Slovenia, de nevoile spitalelor se ocupa o unitate de cumparare centralizata Procuro, in cadrul Ministerului Administratiei Publice. Aceasta incheie acorduri cadru pe doi ani cu mai multe ofertanti care indeplinesc criteriile de selectie, pentru toate spitalele.
Cooperarea Germana-olandeza-austriaca : In confruntarea cu costurile mari din sectorul medical, este de asemenea necesara o cooperare europeana suplimentara in materie de reducere a costurilor de achizitii, prin punerea in comun a expertizei si a resurselor. In pofida diferentelor legate de achizitiile publice, existente in implementarea legala si juridica din sanatate, EKK (a se vedea mai sus), si-a extins gama si include acum spitalele publice din Austria si spitalele universitare din Olanda. Scopul este de a realiza economii suplimentare pentru toate organismele implicate si imbunatatirea cooperarii europene in materie de achizitii de sanatate.
Instrumentul de achizitii publice comune: Pana in prezent, 24 de tari ale UE participa la aceasta facilitate de achizitii comune. Coordonat de Comisia Europeana, Instrumentul mixt pentru achizitii faciliteaza cumpararea in masa a vaccinurilor in cazuri de grave amenintari transfrontaliere la adresa sanatatii. Sistemul permite un acces mai echitabil la vaccinuri pandemice, imbunatateste securitatea aprovizionarii, si ofera preturi mai echilibrate si constante.
Achizitii dificile din sectorul european de sanatate
La o medie de 9% din PIB, asistenta medicala reprezinta o parte importanta a economiei noastre. Practicile de achizitii in acest sector sunt diverse, cu unele tari care utilizeaza in continuare achizitii publice pe scara larga si altele care utilizeaza mai putin. Gradul in care sunt folosite achizitiile inovatoare centralizate variaza foarte mult intre tari.
Multe dintre diferitele autoritati contractante efectueaza achizitii generale (intretinere, alimentatie publica, de gestionare a deseurilor, infrastructura IT), precum si achizitii specifice (produse medicamentoase, dispozitive medicale, echipamente medicale, programe software specifice). Din cauza unor cadre de reglementare diferite, dinamica pietei este diferita pentru dispozitive medicale (in cazul in care exista o piata reala interna stabilita), cat si pentru produsele medicamentoase (in cazul in care nu exista inca o piata interna reala). Acest lucru are un impact enorm asupra modului de organizare a procedurilor de achizitii publice in pietele mai degraba imature.
Exemplele de bune practici prezentate in cadrul sedintei in achizitiile publice de la Bruxelles sublineaza faptul ca achizitiile publice au potentialul de a contribui la achizitii cu o valoare mai buna pentru bani, nu numai in termeni financiari, ci in ceea ce priveste calitatea si de inovatia. Aceasta poate duce la tratamente medicale mai bune.
Context
Incepand cu luna aprilie 2016, noile norme europene privind achizitiile publice au schimbat profund modul in care autoritatile publice cheltuiesc o mare parte a celor 1,9 trilioane EUR folosite in achizitiile publice europene in fiecare an. In noua abordare eficienta mai mare si modernizarea autoritatilor contractante, sunt aspecte cheie.
Autoritatile care au facut deja trecerea la eAchizitii (eprocurement) raporteaza economii intre 5% si 20%. Având in vedere dimensiunea pietei totale de achizitii publice in UE, fiecare 5% economisita s-ar putea intoarce la bugetul public, in jurul valorii de 100 de miliarde € .
Sursa: Comsia Europeana: Innovative public procurement can lower pressure on health budgets
